Gabriel Muraru a ajuns director general la Societatea Națională a Sării la propunerea lui Gheorghe Ștefan. Indiferent cât de mult se va vorbi despre competențe manageriale, despre geniul în afaceri al lui Gabriel Muraru – deși Tribunalul Comercial și Buletinul Firmelor aflate în Insolvență arată altceva – primordială a fost recomandarea primarului din Piatra Neamț. Cum a condus efectiv Gabriel Muraru este o cu totul altă poveste și cu greu i se pot reproșa lui Gheorghe Ștefan găinăriile fostului său consilier personal. Doi ani și trei luni a condus SALROM managerul venit din Neamț, între 27 iulie 2010 și 12 decembrie 2012. Pentru perioada respectivă, există câteva teancuri de controale, de la diferite instituții abilitate, în frunte cu Curtea de Conturi, care arată că există foarte multe semne de întrebare cu privire la modul în care a fost administrată Societatea Națională a Sării SA (SNS SA). Contracte discutabile, subcontractări discutabile, neîndeplinirea unor minime atribuții de serviciu și o defavorizare a statului român (încă proprietarul sării) în detrimentul unor terți. Pe parcursul câtorva episoade vom vorbi despre cum un om plecat din Neamț a reușit să dea de lucru inspectorilor de la Curtea de Conturi și, dacă protecția lansată dinspre PSD nu va funcționa, procurorilor și avocaților.
Gabriel Muraru, verificat la contract de Boștină și Asociații
Chiar din momentul instalării sale, au apărut decizii bizare luate de noul director general. Ca la orice firmă mare, care se respectă, Gabriel Muraru a vrut să fie sigur că prevederile contractului său de management sunt clare și avantajoase pentru toată lumea. De aceea a încheiat două contracte cu SPRL Boștină și Asociații, o prestigioasă casă de avocatură din București. Două dintre prestațiile casei de avocatură s-au materializat într-o factură din 20 octombrie 2010 , în valoare de 112.836,27 lei. Pe factură figura, ca o prestație facturată la 2,5 ore cu valoare de 250 Euro/oră plus TVA, ”verificarea draftului de contract încheiat între Consiliul de administrație al societății și Gabriel Muraru”. Problema, din punctul de vedere al celor care au controlat, constă în faptul că respectivul contract era deja încheiat. Din 27 iulie 2010! Cum suma nu este prea mare și, probabil, Gabriel Muraru a vrut să fie sigur că n-a semnat prostii, aproape putem înțelege gestul și dorința de a se păzi. Pe aceeași factură, mai apar 73 de ore, facturate doar la 100 euro/ora, necesare angajaților de la Boștină și Asociații să analizeze ”ipoteza de fuziune și redactarea unui raport de fuziune între Societatea Națională a Sării SA și Societatea Națională a Apelor Minerale SA”.
Ipoteza cu pricina a costat 7.358 euro, fără TVA, care au fost achitați către casa de avocatură. Evident, nimeni nu poate imputa celor de la Boștină și Asociații că au facturat o prestație, destul de ieftin, după părerea noastră, că prost nu e cine cere, prost este cine dă, cum se spune în înțelepciunea populară, de unde ni s-a trasmis și povestea cu drobul de sare.
În această chestiune, i se impută domnului Muraru faptul că a dat o comandă de prestări servicii fără să fie împuternicit de către acționarii societății, singurii care putea decide o fuziune.
Noi reținem ambițiile managerului Muraru și ale grupului care l-a propulsat la vârf, de a cumula încă o bogăție naturală generatoare de bani în portofoliul de control. Ar fi fost bomboana de pe tortul negocierilor pe bogățiile naturale ale României, iar Gabriel Muraru începe deja să fie o garanție că va putea gestiona cu folos un asemenea mamut producător de bani.
Controlul de la Societatea Națională a Sării SA a mai relevat încă un aspect legat de contractele cu renumita casă de avocatură. Pentru perioada iulie – decembrie 2010, adică exact pe mandatul domnului Muraru, a existat un asemenea contract, dar, în cadrul societății și în subordinea directă a directorului general, exista și funcționa un ”Compartiment juridic”, cu oameni care se presupune că erau buni profesioniști. Acum se vorbește că ori nu erau necesare serviciile bunilor profesioniști de la societate, ori că aceștia nu ar fi chiar atât de buni profesioniști de s-a apelat la casa de avocatură și atunci s-au plătit aceeași prestație de două ori. Au existat voci care au vorbit despre o anume preferință a lui Muraru față de Boștină și Asociații. Este greu de demonstrat așa ceva, atâta timp cât respectiva casă a mai reprezentat Societatea Națională a Sării SA și înainte de a veni Gabriel Muraru la conducere. Probabil răutatea a apărut după ce s-a petrecut a doua nuntă a lui Gabriel Muraru, unde naș a fost chiar un membru al familiei Boștină.
Turismul și promovarea, marea dragoste a lui Muraru
Modelul prestării servicilor și apoi a aranjării actelor în funcție de nevoi și necesități a continuat și în alte domenii sub conducerea aceluiași Gabriel Muraru. Participarea Societății Naționale a Sării SA la diferite expoziții cu caracter internațional a necesitat proiectarea unor standuri. Pentru asta, a fost aleasă o firmă despre care se spune direct că a fost în curtea PDL-ului. Este vorba despre New Consulting&Engineering Grup, având ca adminstrator și unic asociat pe Mihai Marencu, un om de afaceri prins într-un grup de firme cu Alexandru Copaci.
În momentul acesta al relatării, intrăm într-un păienjeniș de firme și interese care ajung până la Palatul Cotroceni, Elena Udrea, Victor Becali, firme de pază și protecție etc.
Alexandru Copaci este cumnatul Claudiei Copaci, director de cabinet la Cancelaria Președintelui României. Firmele New Consulting&Engineering Grup și 911 Casa de Print și Producție a lui Copaci au primit bani de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, condus de Elena Udrea, pentru a amenaja standurile expoziționale în cadrul târgurilor de turism de la Londra, din 2010, respectiv 2011, la Berlin și în multe alte locuri.
O asemenea firmă nu putea fi ocolită de un director general disciplinat și numit în funcție de PDL, prin intermediari. Așa că se încheie un contract, în martie 2011, pentru servicii în proiectare, pentru un târg la Berlin, unul la Romexpo și unul la Cluj. Valoarea este de 14.012 euro, fără TVA, iar durata era până în 15 mai 2011. Pe 12 mai, se facturează 70.962,48 lei și se plătesc pe 1 iunie 2011. Partea frumoasă a lucrurilor de aici începe.
Contractul încheiat pe 29 martie 2011 are o notă de fundamentare (o șmecherie de fax adresată la 3 agenți economici) din 11 mai același an! Adică după ce se încheiase contractul și se făcea factura.
Neregulile continuă în legătură cu acest contract. Târgul de la Berlin s-a desfășurat în perioada 9-13 martie 2011. Contractul s-a încheiat, vă reamintim, pe 29 martie, adică la 16 zile după târg!!!!
Ca să nu mai amintim că SNS SA nu a putut dovedi că a participat la respectivul târg în nume propriu, ca să fie nevoită să proiecteze un stand.
La Târgul desfășurat la București s-au achitat către societatea dlui Marencu 2022 euro plus TVA, în condițiile în care macheta pe care s-a mers a fost realizată de serviciul de proiectare de la Romexpo! Este foarte clar că domnul Muraru a fost un manager excepțional pentru New Consulting&Engineering Grup, nu pentru societea statului român cu care avea contract de mandat verificat de Boștină și Asociații.
Transport cu asociatul lui Marencu
Cercurile în care s-a învârtit și pe care le-a servit Gabriel Muraru erau atât de înalte încât nu e de mirare că a fost convins de intangibilitatea sa, că a crezut cu tărie că nimic și nimeni nu-l poate clinti din loc. Serviciile de transport pentru unul dintre târgurile de care aminteam s-au făcut pe bază de comandă (31.05.2011), prin care era solicitată firma SC 911 Casa de Print și Producție SRL, unde acționari sunt, ați ghicit, Marencu și Copaci! Că prețul transportului era mai mare față de alte firme cu care SN a Sării avea deja contracte, nu mai conta, deoarece celelalte societăți nu aveau pedigree-ul celor doi acționari. Mai ciudată este o plată pentru ”servicii de demontare stand expozițional și depozitare” – doar 16.500 lei, în condițiile în care exista un proces verbal de custodie, care prevedea că depozitarea era gratuită, semnat chiar cu societatea care a încasat banii. Evident, cei care au făcut controale au stabilit niște prejudicii, niște persoane responsabile, dar, aproape sigur, lucrurile vor rămâne doar la nivel de constatări. Pentru cine a participat la nunta lui Gabriel Muraru, ținută într-un stabiliment de lux din București, va fi evident de ce. Și asta în condițiile în care cei mai mulți dintre invitați nu au mai confirmat participarea, după consumarea unui episod de scandal, dintre Muraru și unul din noii săi protectori, care s-a considerat înșelat de cel supranumit ”regele sării”.
Am prezentat aceste prime date pentru a înțelege exact la ce nivel se lucra. Contractele despre care vorbim sunt niște mici găinării, raportat la altele, asupra cărora vom mai insista în edițiile următoare. Un om numit politic ajunge să dispună de fonduri aproape nelimitate, dispune de putere de decizie, protecție și derulează afaceri la nivel înalt. În momentul când a ajuns director, avea pe masă rapoarte ale Curții de Conturi și recomandări care ar fi trebuit puse în aplicare. Nu s-a întâmplat nimic. Dimpotrivă, noul director a dezvoltat sistemul și l-a perfecționat.
Mai trebuie să facem o precizare: nu este singurul om plecat din Neamț care s-a regăsit în această morișcă, în care au fost prinși politicieni și oameni de afaceri din județ.
Valentin BĂLĂNESCU