Avem un județ frumos, cu locuri care merită vizitate, avem monumente, mai îngrijite și mai puțin îngrijite, avem oameni interesanți. Altfel spus, un potențial turistic bogat. Firesc, autoritățile au mizat pe turism ca fiind unul din potențialele motoare de dezvoltare a economiei județului. De vreo 10 ani s-a sugerat că doar turismul merită promovat, merită investit în el și că orice eforturi în acest sens vor avea urmări benefice. Cei care au promovat acest domeniu și-au construit afacerile în așa fel încât să poată profita la maximum de pe urma acestei strategii. Așa au apărut tot felul de programe europene, pentru promovarea turismului în general, a celui ecumenic, rural în particular. S-au tocat milioane de euro de la Uniunea Europeană pe filme de prezentare cărora nu le-a controlat nimeni conținutul, pe pliante cu date greșite, scumpe și fără impact, pe hărți, conferințe de bătut apa-n piuă, totul la prețuri astronomice. Are județul vreun beneficiu real din toate acestea, pe termen lung?
Unul foarte mic, credem noi. Avantajați par a fi doar cei care au putut profita de nepăsarea beneficiarilor de proiecte, dornici doar să bifeze activități, să câștige, direct sau indirect, niște bani, și deloc interesați de impactul real. Mesagerul de Neamț își propune să radiografieze toate proiectele turistice din județ, începând de la finanțare, continuând cu firmele prestatoare de servicii și încheind cu rezultatele vizibile ale proiectului. Un prim episod se referă la mult promovatul și lăudatul Congres Internațional de Turism Rural, desfășurat la Piatra Neamț în octombrie anul trecut.
* Taxa nemțenilor pe distracția aleșilor
Despre congresul de turism internațional rural a început să se vorbească în Neamț deodată cu un proiect de hotărâre al Consiliului Județean, prin care erau alocate 500 de milioane, lei vechi, pentru participarea la ediția ”internațională” de la Alba Iulia. Plus cheltuielile delegației oficiale, consistente și ele! Prin ce mister a ajuns județul Neamț să sponsorizeze o activitate la Alba Iulia?
Poate faptul că orașul era condus de pedelistul Mircea Hava, iar la noi Vasile Pruteanu și Gheorghe Ștefan nu puteau sta pasivi la eforturile colegului de partid? Nu se știe. Este cert că ”benevola” contribuție nemțeană nu a rămas neobservată.
Singurul ”beneficiu” a fost că ne-am angajat să organizăm la Neamț o nouă ediție a șmecheriei numite congres internațional, cu două ediții consecutive în România, și, în anul următor, internaționalul congres a trecut munții, de-a ajuns la noi.
Banii pentru organizarea acțiunii au venit de la Ministerul Turismului, Consiliul Județean și Primăria Piatra Neamț.
La început, am fost amenințați cu un proiect european, care ar fi rezolvat problemele pentru ambițioșii organizatori, iar banii locali ar fi fost bașca și ar fi ajuns ușor unde trebuia. Europenii nu sunt, totuși, chiar tâmpiți, să apobe tocarea unor bani pentru o idee lipsită de originalitate, de consistență, și care promova un congres internațional ținutpentru al doilea an consecutiv în aceeași țară. Așa că finanțarea europeană a căzut, iar proiectul la fel. Cu brio.
Să nu credeți că organizatorii s-au zbătut foarte mult să caute sponsori. Sau că ANTREC, organizatorul principal, a făcut apel la sponsori ori la fondurile proprii. Exista deja precedentul banilor tocați la Consiliul Județean, așa că Bogdan Pușcașu a cerut – și consilierii județeni au aprobat – 50.000 de euro. Fără să consulte cu atenție pentru ce se duc banii și ce beneficii vor aduce imaginii instituției pe care o reprezintă. Sigur, toți din consiliu vor primi invitații de onoare la mesele festive, nelipsite la asemenea manifestări, lucru care nu este de lepădat pe vremuri de criză.
La Consiliul Local Piatra Neamț era foarte aproape să se voteze o sumă mult mai mică, de ”doar” 20.000 de euro, că au fost unii care au cerut explicații, dar până la urmă, hotărârea a trecut în forma inițială. Și avem 100.000 de euro pentru binele turismului pietrean și al organizatorilor.
Contribuția organizatorului ANTREC , discret în apariții, este la nivel de persoane, pornind de la Mișu Chiruc și ajungând la Sorina Bulai, acest factotum când este vorba de atras bani publici).
* Cum s-au cheltuit banii de la Consiliul Județean
Mesagerul de Neamț a cerut oficial Consiliului Județean să explice rațiunea pentru care s-au dat banii și cum s-au cheltuit cei 50.000 de euro.
Răspunsul venit e plin numai cu generalități, plus o listă de declarații de complezență, făcute de oficiali care au participat la eveniment gratuit și care s-au simțit obligați să spună câteva cuvinte frumoase. Despre beneficiile congresului, aceleași generalități. Spre exemplu, președintele Eurogites, dna Vittoria Brancaccio, dezăluia cum ne putem dezvolta din punct de vedere turistic: ”Văd turismul românesc axat pe turisul ecologic, de relaxare, pe drumeții și pe gastronomie”. Original, nu? Exact asta credem și noi, nu că ar conta. Și continua:” Trebuie să avem grijă de tradiții și să le promovăm”. Exact!
Să nu uităm și un oficial de la Ministerul Turismului, care a avut numai cuvinte de laudă față de țăranul român needucat din punct de vedere turistic: ”…autorităților locale le revine sarcina de a-i educa pe țărani, care se consideră prea țărani pentru a atrage turiști”!
217.804,42 lei a cheltuit oficial Consiliul Județean cu Congresul. Pe cazare, cheltuieli cu materiale de promovare și emisiuni tv. Să remarcăm că pe facturi totul este foarte vag, fără explicații, care nu pare să fi fost cerute nici de beneficiar.
Facturile pentru servitul mesei precizează doar suma finală, fără să specifice câte persoane au fost servite. La fel și la cazare. Exemple sunt destule.
Atalanta Impex SRL emite o factură de 2100 de lei pentru ”cazare participanți” la Congres. Potrivit facturii, este vorba despre o singură ”cantitate”, citește cameră. Nu e vina celui care a făcut factura că i-a fost primită așa și nici nu punem la îndoială veridicitatea serviciilor. Doar vorbim despre modul în care factura a fost acceptată la plată.
Exact la fel stau lucrurile cu Rami Impex SRL: 1700 de lei servicii cazare.
Un grup mănâncă de 1368 lei la Consumcoop Târgu Neamț și nimeni nu știe cât de mare a fost grupul etc.
Facturi mai detaliate apar în cazul cadourilor. De exemplu, Întreprinderea Individuală Mihalachi Iulian vinde materiale tradiționale, trăistuțe, la 45 de lei bucata. Valoare este de 9000 de lei, adică 200 de bucăți. E scump sau nu, nu avem de unde să știm, dar măcar avem specificații certe.
Materialele de promovare constituie grosul cheltuielilor, ele fiind cele care suportă orice fel de ajustări la nivel de cantitate, calitate și număr. Partea Consiliului Județean este substanțială: 90.000 de lei. Aproape 1 miliard lei vechi!
Dacă adăugăm cheltuielile pentru emisiuni și filme de televiziune, în valoare de 17.360 de lei, observăm că jumătate din cheltuieli a plecat pe promovare. Nici aici nu contestăm oportunitatea cheltuielilor, cât modul în care s-au ales partenerii și impactul scontat și realizat.
Un film realizat și difuzat (unde și când nu se precizează) a costat 12.400 de lei. Realizator este societatea Young&Present Media SRL din București, cu Silvia Frimu pe post de delegat. Probabil că filmul a rulat pe televiziuni de mare impact pentru scopul propus, de promovare a turismului rural nemțean pe mapamond. Sau poate el a fost realizat într-o limbă străină și a fost oferit cadou participanților, ceea ce ar fi însemnat copierea pe suport magnetic.
Concluzile sunt aceleași – a existat un congres organizat pompieristic, cei care au participat s-au bucurat gratis de ospitalitatea tradițională nemțeană, niște firme au făcut ceva bani, mulți – puțini, proveniți din bani publici, facturile primite la Consiliul Județean sunt făcute fără a specifica exact serviciile prestate și acceptate imediat la plată, iar instituțiile amintite au bifat o activitate pompos intitulată Congres internațional.
Ce a câștigat județul din această aventură turistică?
La nivel de vorbe, mult, dacă ne ghidăm după răspunsul semnat de președinte: ”Organizarea Congresului și a seminariilor în locații diferite din județ, pachetele turistice organizate în cadrul acestui eveniment, respectiv excursiile pe traseele cu obiectivele turistice, contactul direct stabilit cu participanții la manifestare au dus la o promovare amplă a județului Neamț ca destinație turistică de sine stătătoare, pe plan național și internațional.”
Meșteșugit spus! La un an de la congres, probabil că locurile de cazare din zona de turism rural a Neamțului au fost ocupate la nivel maxim, iar proprietarii de pensiuni se gândesc la noi investiții.
Exemplul cel mai elocvent este cel al Sorinei Bulai, de la ANTREC/ Bursa Română de Mărfuri, care a solicitat vara aceasta acord de mediu pentru una bucată pensiune în zona Pângărăcior.
Dovadă că există și finaluri fericite.
Valentin BĂLĂNESCU
P.S.: Am întrebat, cu multă încredere, ANTREC-ul unde are loc ediția 2013 a Internaționalei de Turism rural. Răspunsul a venit din partea Emiliei Buzic, care spune așa: ”La Târgu Jiu, în perioada 22-24 noiembrie, va avea loc o conferință internațională cu tema «Turism responsabil și dezvoltare rurală»”
Organizator este o fundație din București, Amfiteatru. Remarcăm că noi am întrebat de congres și am fost îndrumați la o conferință și că, pe site-ul NTREC, unde șef este nemțeanul Mișu Chiruc, nu apar niciun fel de relații privind un viitor congres. Oricum, timpul nu este pierdut și, dacă se pun în mișcare rotițele de la Piatra Neamț, grupul de organizatori voluntari pe bani publici e posibil să se mai organizeze o ediție internaționalăn în Piatra Neamț. Că, oricum, cum le facem noi… nu le face niminea!