Deși are o istorie interesantă de-a lungul secolelor, cu evenimente care au marcat destinul multor așezări de pe malurile Siretului, fosta comună Bătrânești, cu satele Bătrânești, Rocna și Spiridonești, rămâne unul dintre cele mai vitregite areale rurale din spațiul județului Neamț de astăzi.
Și totuși, în ultimii 5-6 ani, administrația locală a comunei Icușești, în frunte cu primarul Leonard Oprea, a încercat, și în parte a reușit, să schimbe în bine multe probleme ale întregii comunități. Nu poate însă asfalta drumurile județene – marea problemă a localnicilor – și nici nu poate finanța lucrări de anvergură, privind dezvoltarea infrastructurii locale.
”Situația financiară a comunei este cum este. O cunoaștem, o trăim și nu putem face mai mult. Dorință este, dar capacitate financiară nu! Totul se rezumă la bani. Nu poți să angajezi anumite cheltuieli, până nu ești sigur că le vei plăti. A venit cineva de la Inspectoratul Școlar al Județului Neamț, ca să comasăm elevii acestor școli mici și să reducem cheltuielile. De la Spiridonești, Rocna și Bătrânești până la Icușești, altă școală nu este. Ca distanță, sunt 3-4 km. Pe timp de iarnă, la noi, în România, după cum se știe, și nu minte nimeni, sunt 4-5-6 luni de iarnă. Cum pot eu ca primar să-mi asum răspunderea închiderii școlilor, chiar dacă sunt elevi puțini, 7-8-10-15? Acei copii nu trebuie să învețe, să fie educați? Dacă într-un sat nu avem biserică, școală, din punctul meu de vedere, eu nu mai am cu ce să ajut oamenii care trăiesc în așezările mici și izolate. Noi nu avem microbuz școlar. Pentru copii, plătim firmei de transport persoane din comună. Repet, dacă într-un sat nu avem școală și biserică, apoi, ce să mai aibă oamenii? Eu fac ce pot în calitate de primar, iar mâine s-ar putea să nu mai am această funcție. Oamenii au vrut să fiu în fruntea comunei și trebuie să fiu lângă ei. Vreau să ajut pe toată lumea. În privința drumurilor județeane, eu fac demersuri, dar modernizarea nu ține de mine sau de Consiliul local”, a declarat Leonard Oprea, primarul comunei Icușești.
Trecutul față cu prezentul
În aceste condiții, vă propunem o trecere în revistă a ceea ce a fost acum 125-130 de ani și ce este astăzi. Realitatea din trei sate ale comunei Icușești. Am exclus Mesteacăn și Tabăra, localități unde problemele sunt aceleași. O situație de la 1890 și una a anului de grație 2013, cu limbajul folosit în ambele timpuri, sunt elocvente pentru demonstrație.
– Bătrânești (Bătrânesci): ”Comună rurală în plasa Fundu, pe malul stâng al râului Siret, la o depărtare de 20 kilm. de Roman. E compusă din satele Bătrânescii de Jos, Bătrânescii de Sus, Rogna și Spiridonești”.
În privința satului, lucrurile sunt mai complicate, pentru că, pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, lucrurile se prezentau astfel: ”Sat în plasa Fundu, com. Bătrânesci, la confuența pâr. Vălcele cu păr. Glodeni spre sud-sud-est de oraș Roman. (…) Este aședat pe o costa de del. Este reședința comunei Bătrânesci. Are 71 cap. fam., 83 contrib., 290 loc., din cari 25 sciu carte și 66 case. Populația este română, afară de o fam. de evrei. Face comerciu cu vite și cereale. Sunt 236 capete vite mari. Are o biserică de lemn și o școlă mixtă, care a fost fregventată în anul școlar 1886-1887 de 27 elevi (25 băieți și 2 fete), din 34 înscriși (32 băieți și 2 fete).
Acest sat mai înainte era cunoscut și sub numele Bătrânescii de Jos (Bătrânescii lui Burchi), Bătrânescii Hermeziului, Bătrânescii Răzeși, după numele proprietarului moșiei și Bătrânescii de Sus (Bătrânescii lui Doni)”.
Satul Bătrânești de astăzi, cu o istorie extraordinară în spate, una dintre cele mai vechi așezări din Moldova, deține un trist record în ultimii 130 de ani: populația a scăzut cu vreo 60 de suflete, deși la nivelul instituțiilor locale – respectiv, școală și biserică -, cu trei excepții, se menține pe aceea linie. Diferența constă în faptul că biserica, din lemn cândva, astăzi este din zid, iar actuala administrație locală a modernizat, atât cât i-a îngăduit bugetul, școala din localitate și a pietruit drumurile comunale. Așezarea nu dispune de asfalt și sistem de alimentare cu apă, elemente fundamentale ale vremurilor actuale.
– Rocna (Rogna): ”Sat în pl. Fundu, comuna Bătrânesci și la 2 kilm. departe de păr. Glodeni. Are 30 capi de fam., 29 contrib., 98 loc, din cari 2 sciu carte și 27 case. Sunt 69 capete de vite mari”.
Astăzi, populația satului este de circa 430 locuitori, nu este biserică, dar funcționează aici o școală pentru clasele primare. Beneficiază de două drumuri județene, DJ207 și DJ159, ambele cu piatră și cu praful de rigoare, care duc tot spre județul Bacău.
– Spiridonești (Spiridoneșci): ”Sat în plasa Fundu, com. Bătrânesci, spre vest de s. Bătrânesci și la o depărtare de 3 kilm., 500 m. de el. Este așădat pe malul stânga r. Siret. Are 91 cap. fam., 91 contribuabili, 356 loc., din cari 17 sciu carte și 84 case. Populația este română, afară de 1 fam. evreu. Sunt 378 capete de vite mari. Are o biserică de zid”.
În prezent, satul are aceeași biserică, filie a Parohiei Bătrânești, păstorită de preotul Ionuț Copoț, și o populație de circa 270 locuitori. Față de sfârșitul secolului al XIX-lea, se remarcă o scădere drastică a populației. Satul dispune de o școală pentru clasele I-IV.
Am oferit aceste date pentru a evidenția faptul că toate administrațiile perindate de-a lungul deceniilor la conducerea județului Neamț, indiferent de orânduire, au uitat de aceste sate sau, poate, nici n-au auzit de ele. O vorbă a unui vârstnic din satul Bătrânești ne-a pus pe gânduri: ”Pe aici au trecut mulți domnitori ai Moldovei, dar nimeni nu-și mai aduce aminte. Mai bine rămâneam la județul Roman, pentru că, de la Neamț și până la Bătrânești, banii se distribuie în stânga și în dreapta, iar la noi nu mai ajung. Suntem prea departe…”
• Bibliografie: ”Dicționar geografic al județului Roman” – Petru Condrea, 1891
Ioan APOPEI