Interviu cu Remus Borza, apărut în exclusivitate în ziarul Ceahlăul.
Revenirea Hidroelectrica în insolvență, anunțată în seara plecării PNL de la guvernare, are ca temei o decizie a Curții de Apel București fără nicio o legătură cu Inspecția de Stat în Construcții, cum s-a spus inițial. Recursul admis de instanță în dosarul nr. 22456/3/2012/a1 (3013/2013 ) este, în realitate, în favoarea unor nume grele din rândul celebrilor „băieți deștepți”: SC ALPIQ ROMENERGIE SRL, SC ALPIQ ROMINDUSTRIES SRL, SC ENERGY HOLDING SRL, EFT AG, EFT ROMÂNIA SRL. Alături de ei, ANDRITZ HYDRO GMBH RAVENSBURG, dar și Direcția venituri buget local Sector 2 București.
Întoarcerea lui Remus Borza ca administrator judiciar, prin EURO INSOL SPRL, este deja în centrul atenției. Despre amânarea listării companiei la bursă, riscul reinstaurării contractelor cu „băieții deștepți” ca urmare a rejudecării contestațiilor și toate celelalte se va vorbi mult în perioada următoare. Miercuri seară, Remus Borza a răspuns întrebărilor noastre.
– Din moment ce ați convocat o Adunare generală a acționarilor pentru vineri, nu mai planează rezerve asupra întoarcerii dvs. la Hidroelectrica.
– Am avut deja ședință cu tot staff-ul. Am avut la ora 12 o conferință cu consorțiul de intermediari ai listării Hidroelectrica pe bursă, le-am prezentat situația și le-am comunicat decizia de a suspenda procesul de listare până la ieșirea din insolvență. După-amiază am avut întâlnire cu toți directorii și managerii de departamente și am agreat împreună o agendă cu prioritățile imediate ale companiei. Mâine (ieri – n.r.), la ora 10.30, voi avea o teleconferință cu toți directorii de sucursale și inginerii șefi de uzine pentru a le comunica situația și ce au de făcut în perioada imediat următoare. Săptămâna viitoare mă voi întâlni și cu sindicatele.
– Cum vedeți, în perspectivă, colaborarea cu ministrul Constantin Niță. Am în vedere în primul rând rănile lăsate de scandalul „Mită la Hidroelectrica”.
– Nici ministrul, nici eu nu am fost implicați în scandalul ăsta. Noi avem o colaborare bună.
– Mă gândesc și la tot felul de numiri făcute între timp în sistem exclusiv pe „competență” politică.
– O să văd în zilele următoare. În orice caz, tot ce s-a făcut, dacă s-a făcut rău, va fi îndreptat în perioada asta. Totuși, am plecat din Hidroelectrica pe 21 decembrie, două luni am lipsit. Sigur, am constatat și eu o anumită lentoare în aplicarea unor măsuri asumate de noi prin planul de reorganizare și care erau obligatorii pentru noul management. E o lipsă de asumare sau întârziere în luarea unor măsuri care să ducă la o eficientizare și la o creștere a competitivității Hidroelectrica în piață și chiar la export.
– Decizia Curții de Apel București poate crea un precedent periculos?
– E un precedent periculos pentru că n-are niciun argument logic, rațional, legal sau un temei de drept care să aibă cât de cât consistență. Instanța a dat dovadă de un formalism excesiv, uitând că totuși are pe masă un dosar privind o companie strategică pentru România și nu un boutique care vinde pufuleți sau ziare la colț de stradă.
– Am înțeles bine că s-au legat de formă, de proceduri, de niște chichițe?
– Da, asta am și spus.
– A început deja să circule un scenariu, cum că în spatele revenirii în insolvență s-ar ascunde niște probleme reale din Hidroelectrica, nu tocmai publice, care astfel ar putea fi rezolvate înainte de a fi prea târziu.
– Care ar fi? Spuneți-mi una. În ce zonă circulă?
– Un zvon din alte medii decât sistemul hidro zice despre o criză de lichidități la Hidroelectrica.
– Nu-i adevărat! Cu criză de lichiditate se confrunta pe 20 iunie 2012, când avea fluxuri negative de numerar de 783 milioane de lei, când avea 4,1 miliarde de lei datorii, când avea o pierdere pe cele două exerciții financiare – 2011 și 2012 – de aproape 700 milioane de lei. La 31 decembrie 2013, Hidroelectrica a încheiat exercițiul financiar cu un profit record de peste 900 milioane de lei, cât profitul cumulat din 2001, de când s-a înființat compania, până în prezent și aproape dublu față de profitul realizat de Complexul Energetic Oltenia, de Hunedoara și Electrica la un loc. Vă spun sigur că sunt mulți cârcotași în piață care, peste noapte, se pricep la energie și ei sunt legați de „băieții deștepți”.
– Au fost enervante pistele false lansate prin presă, cum a fost cu anularea ieșirii din insolvență la solicitarea Inspectoratului de Stat în Construcții.
– Nu v-ați uitat pe site-ul instanței de judecată?
– Ba da, sigur.
– E o manevră inteligentă, tocmai pentru a scoate din lumina reflectoarelor sau a nu supune oprobiului public băieții ăștia deștepți. Culmea tupeului, în loc să fie mulțumiți cu cât au furat – și vorbim de peste 1 miliard de euro – au tupeul să ceară și mai mult. În presă nu apărea nicăieri că recursurile erau ale traderilor. Ce vreau să spun și ce mă îngrijorează mai mult decât chestiile astea minore e lipsa de reacție a statului și a instituțiilor statului, fie că vorbim de serviciile speciale, fie de parchete. Dacă furi 1.000 de euro, dacă iei 1.000 de euro șpagă, ești arestat, ceea ce e foarte corect, e bine că se întâmplă. Dar când devalizezi o companie a statului român cu peste 1 miliard de euro, nimeni, nicio instituție nu se sesizează. Niciunul dintre traderii ăștia de energie nu are măcar un dosar penal – nu spun să fie arestat, dar să aibă un dosar penal. Pe niciunul nu s-au pus măsuri de recuperare a prejudiciului. Toți umbă în libertate, pe bulevard, făcând lobby, ca să nu spun trafic de influență. Sau și mai bine, prin țări mai calde sau mai primitoare. Ce trebuie să înțeleagă și ei, și alții? Un atac la adresa Hidroelectrica trebuie văzut și sancționat ca un atac la adresa statului român. Hidroelectrica nu e a unei persoane, e a poporului român, e a țării. E o companie cu capital majoritar de stat și e o companie vitală nu doar pentru Sistemul Energetic Național, ci pentru toată România. Lipsa de vigilență, lipsa de reacție și lipsa de atitudine a statului român mă intrigă. Asta mă deranjează mai mult.
– Cum va fi afectată Hidroelectrica Serv de actuala situație?
– Nu va fi afectată. E o veste bună și pentru Hidroelectrica Serv, și pentru UCM Reșița.
– Dar centrala noastră de la Stejaru?
– Noi, astăzi (miercuri – n.r.), am stabilit și am dispus reluarea programului de investiții în special pe partea de retehnologizare a centralelor, iar centrala „Dimitrie Leonida” e prioritate zero. Am dispus refacerea și reevaluarea bugetului de mentenanță, pentru că trebuie să avem agregate în bună stare de funcționare, în corelație cu alte măsuri care să vizeze restructurarea costurilor prin continuarea redimensionării administrativ-teritorial funcționale a Hidroelectrica. Știți că am desființat 6 sucursale și intenția mea declarată e de a transforma toate sucursalele existente în secții de exploatare, în uzine, cu transferarea serviciilor de pe palierul TESA în Centrala societății. Vorbesc de contabilitate, de resurse umane, de IT, de achiziții. S-a văzut că sistemul centralizat impus de mine acum un an și jumătate și-a dovedit eficiența și roadele. La fel, am dispus continuarea procesului de valorificare a microhidrocentralelor – pentru că sunt active toxice – care aduc niște venituri și ne scapă de niște costuri de întreținere și de personal. Totodată, trebuie să găsim formule pentru ce facem cu alte active toxice cum ar fi anumite titluri de investiții. Trebuie să găsim o formulă prin care să externalizăm aceste titluri de investiții, să le valorificăm pentru că, evident, Hidroelectrica nu va mai aloca nicodată niciun leu pe astfel de titluri de investiții. Prioritate iarăși este maximizarea veniturilor din vânzarea de energie. Avem o problemă reală, o incapacitate de a ști să valorificăm energia la prețul pieței.
– Ați pomenit UCM Reșița. Se reia proiectul de holding în trei?
– Da, din punctul meu de vedere vorbim de servicii integrate: producătorul de energie – Hidroelectrica, prestatorul de servicii – Hidroelectrica Serv și furnizorul de echipamente – UCM Reșița.
– Trebuie să mai vrea și Fondul Monetar Internațional.
– Ei, nu-i întreabă nimeni. Găsim soluții.
Interviu realizat de Viorel COSMA