Acasă Actual Aduceri aminte: Politicienii de ieri, anonimii de azi(II)

Aduceri aminte: Politicienii de ieri, anonimii de azi(II)

DISTRIBUIȚI

Există personaje în Neamț care au fost în prim-planul vieții publice și care și-au pus amprenta, în bine sau în rău, pe viața județului și, implicit, a locuitorilor săi. Unii dintre ei au fost doar pasageri, cu apariții de durată scurtă, dar au produs totuși bulversări, prin ceea ce au făcut și au dres. Alții au trecut granița județului și s-au impus pe plan național. Toți au lăsat ceva în urmă. Fără pretenția unei analize, încercăm niște aduceri aminte în cazul unora dintre ei, cu scurtă prezentare a ceea ce au însemnat ei pentru județ și pentru politică. Atunci, când erau pe val. Acum, unii dintre ei abia mai sunt recunoscuți pe stradă sub eticheta uitării colective care și-a pus amprenta pe ei.

puzdreaDumitru Puzdrea, afacerist bucureștean cu ”angro”-ul monstruos construit peste o magistrală de alimentare cu apă, în spatele Casei Presei, omul lui Vadim Tudor, a fost adus de mână în județ de Dumitru Badea. Se întâmpla în 2000 și să făcea pentru ca Puzdrea să-i ia locul, ca deputat PRM, lui Viorel Burlacu (decedat de câțiva ani). Puzdrea fugea de confruntări electorale și plătea din plic peste tot. L-a păcălit pe Burlacu, promițându-i o funcție bine plătită într-una din companiile lui, după care a uitat de el. Marcu Tudor, fratele Tribunului, avea abonament în biroul lui Puzdrea de la ”angro”.

În 2004, fostul absolvent de IEFS a prins al doilea mandat de deputat, tot PRM, tot de Neamț. Nu s-a remarcat prin activități, ci prin contribuții financiare. În primăvara lui 2006, trece la Partidul Democrat și apoi la PDL. De tatonarea locală s-a ocupat ex-deputatul Marius Rogin. În al doilea mandat, a luat cuvântul de două ori, la depunerea jurământului și la anunțarea despărțirii de Vadim Tudor. În mandatul anterior vorbise tot de două ori: la jurământ și pentru a face un apel în favoarea orașului… Sinaia.

Rămân antologice momentele când povestea că, la o fabrică, face cozi de lopată lucrând cu deținuți și are în pregătire doage pentru butoaie de stejar sau cum i-a înregistrat el pe „negociatorii” – gazetari de renume – trimiși de Dumitru Tinu.

În anii ce-au urmat despărțirii de PRM, a fost tocat constant de publicațiile Tribunului, cu accent pe combinațiile cu grupul Udrea-Cocoș. La începutul lunii septembrie a primit scuze publice.

liciuCristian Liciu este sinonim cu omul care-și nenorocește singur cariera politică. Istoria lui merită un roman. Este presărată cu de toate: anonimat, celebritate și decădere; impetuozitate, sensibilitate și duritate; ambiție, încredere în sfetnici și parteneri, urmate de repudierea lor și scandaluri; capacitate de acumulare, talent politic nativ și lipsă de răbdare.Și-a făcut loc în viața publică la alegerile locale din 2004, ca lider al PNG și candidat la Primăria Piatra Neamț, tunând și fulgerând împotriva lui Gheorghe Ștefan. Au fost dușmani de moarte, s-au pupat, au ajuns din nou la cuțite. Ștefan este probabil personajul care i-a marcat cel mai tare întregul traseu politic. S-a numărat printre favoriții lui Gigi Becali, s-au despărțit cu scandal. Anterior era cunoscut datorită pâinii pe vatră, dar a ajuns celebru pe țară odată cu aventurile postului Actual TV, după 2007, marcate de bătaia administrată fostului asociat Iulian Luca, împăcarea cu acesta și, din nou, luptele cu Gheorghe Ștefan și ai săi. Într-un final, a vândut afacerea.

Anul 2007, campania civilizată pentru europarlamentare, televiziunea și câteva recomandări i-au deschis drumul spre PSD. În ianuarie 2008, era vicepreședinte pe județ. Este ales consilier județean, candidează la Camera Deputaților, pierde după o luptă dură în fața Mihaelei Stoica, iar din vara lui 2009 conduce organizația Piatra Neamț. Între timp, preia șefia OPC. De-acolo a stârnit alte dispute cu Ștefan, de-acolo i s-a tras incompatibilitatea. După rezultatele proaste de la prezidențiale, revocarea din funcție și dizolvarea conducerii organizației au pus capac disputelor și lucrăturilor de culise în care se angrenase. În vara lui 2010 pleacă și preia conducerea PC. Când îi era lumea mai dragă, pregătindu-se să candideze împotriva lui Ștefan, în 2011 explodează scandalul de violență conjugală. I-a plăcut să se joace cu înregistrările audio-video, o înregistrare video l-a terminat. S-a autosuspendat din funcție, a plecat la București, a fost văzut în apropierea primarului Popescu-Piedone și n-a revenit. Încă.

 tocuIulian Costel Țocu, omul de afaceri care a vrut să facă politică și a terminat prin a pleca din țară, după ce a bifat în CV un post de subprefect obținut la negociere politică. Ca om de afaceri, a rămas lipit cu marca de terminator al unor foste mari întreprinderi comuniste – COMRE, Zonoceram, Comcereal, BJATM – de pe urma cărora s-a ales cu o avere uriașă. Intrarea triumfală în lumea afacerilor de după revoluție s-a făcut prin intermediul celebrei societăți SIMPEX, unde, împreună cu alt personaj celebru, Liviu Tudor, au revoluționat piața electronicelor, în Neamț și nu numai. Legendele despre vapoare cu electronice aduse din Taiwan și Hong Kong probabil au un sâmbure de adevăr, mai ales că numai cine n-a vrut nu s-a aprovizionat cu televizoare color, casetofoane, aparate video, radiouri și alte asemenea lucruri căutate atunci de toată lumea.

A cochetat repede cu presa și a încercat să devină un jucător important pe plan local. A finanțat un supliment al ziarului Ceahlăul, apoi a ajuns să facă jocurile la Radio Terra. Cea mai importantă investiție a fost în televiziune, unde a patronat postul local Tele7ABC, apoi și TeleM.

În politică, a fost un apropiat al grupului de la Bacău, cu Viorel Hrebeciuc vârf de lance, cu o relație apropiată cu Miron Mitrea, ceea ce l-a adus aproape și de Adrian Năstase, cu care s-a intersectat și în pasiunea de colecționari de pictură scumpă. Această poziționare i-a adus două mandate de deputat și o poziție solidă pe plan național, care era să se soldeze, la un moment dat, cu impunerea sa ca mare mogul media, prin preluarea unui important post de televiziune central. Nu trebuie uitată nici prietenia cu Alexandru Radu Timofte, senatorul nemțean ajuns șef la SRI.

După 2004, a început declinul politic, când brandul Tocu părea să devină sinonim cu cel de baron local rău, capul tuturor relelor din județ. Autorul moral al acestei imagini a fost Petru Frăsilă, de la care a cumpărat postul de televiziune TeleM și cu care a ajuns să se certe. Ultima aventură electorală, cea din 2008, a fost sinonimă cu un fiasco. Țocu nu a reușit să câștige un mandat de senator, câștigător fiind declarat ocupantul locului 3 de pe listă, Ovidius Mărcuțianu, în condițiile unei legi electorale aberante. A rămas de pomină promisiunea populistă cu energia electrică gratis pentru locuitorii de pe Valea Muntelui, idee împrumutată de la și-mai-anonimul Andrei Baciu, care, prin 2000, dădea apă gratis pietrenilor, după ce aproviziona Bacăul pe bani. Înfrângerea în lupta pentru cel mai facil post de parlamentar i-a încheiat, practic, cariera politică.

A avut multe inițiative în afaceri, pornind de la tipografii până la fabrica de pâine, care producea pâinea… Țocu. O plimbare prin oraș se putea face cu Taxi Țocu, iar la un moment dat se vorbea chiar despre discoteca Țocu. Alăturarea numelui său în exces, cu prea multe și diverse afaceri, mai ales din cele unde clientul plătea bani (pâine, cornuri, taxiuri) a accentuat ideea de baron rău și i-a crescut notorietatea negativă. Lovitura de grație i-a venit nu neapărat pe filieră politică, ci de la un conflict cu un lichidator. Motivul a fost o societate cumpărată și aflată în prag de faliment. Numele său a fost asociat cu cel al lui Gheorghiță Mararu și al unor interlopi importanți din Iași, totul în urma unor interceptări telefonice, unde deputatul apărea cumva în postura de angajator. A urmat o anchetă lungă, dificilă, deranjantă pentru un om obișnuit să întrebe, nu să fie întrebat.

În acest moment, Iulian Costel Țocu s-a retras în Germania, unde se spune că are proprietăți importante și un restaurant. Gurile rele spun că, de curând, a dat procură unui avocat să vândă marea majoritate a proprietăților din Neamț, semn că nu mai are de gând să revină, cel puțin ca om politic. Indiferent de rezultate, Iulian Costel Țocu este un personaj imposibil de ignorat, care și-a pus amprenta pe viața economică și politică a județului.

Mesagerul de Neamț

pietricica turism

3 COMENTARII

Lasă un răspuns