-
În loc să răspundă de ce stagnează lucrările un monument istoric din Piatra Neamț, Institutul Național al Patrimoniului vorbește despre dreptul său la imagine • Biserica are probleme la fundație și acoperiș, iar Institutul ne vorbește de un contract expirat deja • firma care a câștigat contractul spune că s-au pierdut bani din cauza indolenței celor de la patrimoniu •
Un text din seria de materiale care încearcă, din punct devedere jurnalistic, să facă o radiografie a stadiului de conservare a clădirilor de patrimoniu din județ, a generat un drept la replică din partea Institutului Național al Patrimoniului, care se dorește extrem de didactic și plin de reproșuri privind deontologia reporterului. Din punctul de vedere al hârțogarilor de la București – articolul 73 Cod Civil este în vigoare dacă vă deranjează termenul – totul este în parametri normali la biserica ”Buna Vestire” din Piatra Neamț. Vă reamintim ce scriam în Mesagerul: «Biserica este ”dezvelită” până la zid și riscă să prindă a doua iarnă, expusă frigului și umezelii, dușmanii de ”nădejde” ai oricărei construcții. Partea din spate, undeva până aproape de altar, are și un șanț săpat lângă fundație, în ideea de a încerca o consolidare. Exact în acea porțiune zidul vechi se vede că a absorbit deja umezeala. Două grămezi de pietre, scoase de la fundație, și o bandă legată de o betonieră ar arăta că se lucrează încă. Pe fațada dinspre sud se văd urmele unei completări în zidărie sub o fereastră. De termopan, așa cum îi șade bine oricărui monument istoric».
Adevărul care a deranjat?
Paragraful care a deranjat probabil cel mai mult se referă la mafia creată în jurul Ministerului Culturii: «Orice lucrare de restaurare se face doar cu specialiști și cu firme autorizate de Ministerul Culturii, motiv pentru care totul costă foarte mult. Problema este că exact firmele specializate în restaurare și arhitecții – care sunt foarte puțini și și-au împărțit zonele -, sunt cei care blochează lucrările. Vin la licitații, le câștigă și apoi dau lucrările în subantrepriză altora care n-au nicio treabă cu monumentele. La rândul lor, experții cer niște prețuri nebune. Cunosc un om căruia i s-au cerut 15.000 de euro pentru o expertiză de rezistență. Bineînțeles că avea dreptate când spunea că decât să dea 15.000 de euro pentru niște hârtii, mai bine îi investește în monument. Problema de bază este că s-a creat o mică mafie în jurul Ministerului Culturii, iar dorința de a câștiga cât mai mulți bani duce la un dezinteres total față de calitatea lucrărilor și de termenul în care se fac. De altfel, nici nu vine nimeni din minister să urmărească serios cum se fac restaurările».
Dreptul la replică, așa cum l-am primit
”Institutul Național al Patrimoniului contestă acuratețea informațiilor prezentate, cu privire la stadiul restaurării Bisericii Buna Vestire, din cartierul Dărmănești, Piatra Neamț și nu va da curs supozițiilor nefondate, publicate în articol. Stadiul lucrărilor este prezentat mai jos.
- Contractul nr. 1/6797/13.12.2012 privind lucrările de consolidare- restaurare biserică a fost încheiat cu firma SC Iasicon SA pentru suma de 985.800 lei, inclusiv TVA, cu durata de execuție de 22 de luni, în condiții de finanțare continuă.
- Începând cu luna iunie 2014, la această lucrare a fost desemnat diriginte de șantier din partea Institutului Național al Patrimoniului domnul arh. Dan Petrescu. (Urmează în dreptul la replică trimitere la actul normativ prin care se vorbește despre obligativitatea de a folosi specialiști și experți atestați de minister).
- Decuparea tencuielilor la fațada bisericii precum și săpătura pentru crearea canalului de aerare pe latura de nord sunt lucrări prevăzute în proiectul avizat și DS1. Cu ocazia efectuării săpăturilor pentru canal s-a constatat faptul că zidăria fundației este friabilă și nu prezintă continuitate structurală, iar mortarul nu conferă rezistență și stabilitate. Pentru aceasta s-a emis de către proiectant o dispoziție de șantier care stabilește operațiunile necesare remedierii celor constatate, iar săpătura pentru executarea canalului de aerare a fost oprită.
- Având în vedere că lucrările se execută în baza unui proiect avizat, cu asistență tehnică de specialitate acordată de către proiectant prin specialiști atestați MC și ISC, considerăm că au fost luate toate măsurile necesare evitării apariției unor riscuri.
Institutul Național al Patrimoniului își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile legale în vigoare, utilizând fondurile publice alocate, cu eficiență, economicitate și eficacitate.
Ne desolidarizăm de alegațiile prezentate în cadrul articolului, care au fost emise fără a aplica deontologia jurnalistică și fără a verifica, în prealabil, veridicitatea acestora. Subliniem faptul că în cadrul publicației au fost aduse atingeri dreptului ocrotit de art. 37 Codul Civil, prin utilizarea de termeni și expresii tendențioase…”
Cum s-au aflat în treabă deontologii de la Institut
Păi, să vedem cum nu a respectat ziarul deontologia profesională. În primul rând, să remarcăm că avem un contract, pe 22 de luni, semnat în decembrie 2012, și care a cam expirat din motive care țin de ”utilizarea fondurilor publice cu EFICIENȚĂ, economicitate și EFICACITATE”. Pentru informarea funcționarilor din Institut, termenul de terminare a lucrărilor a cam trecut și, dacă nu s-a făcut o prelungire, cineva ar trebui să dea explicații clare, fie el constructor sau finanțator.
Pentru lămuriri, ziaristul a sunat la Institutul cu pricina și, după ce a fost plimbat cu competență pe la diverse persoane, a primit următorul răspuns, de la doamna Luminița Clepcea, a cărei Direcție ”monitorizează, gestionează și răspunde permanent, analitic și sintetic, în colaborare cu Directorul Tehnic și Directorul Economic, de stadiul valoric și fizic al realizării lucrărilor de proiectare – restaurare – consolidare sau de componente artistice contractate, pe fiecare obiectiv – monument istoric și pe agenți economici”: ”Da? Vai!!!! Cum? Constructorii ăștia, că-mi vine să zic ceva!”. Și a zis: ”Conform unei dispoziții a domnului director general, nu putem da informații decât dacă ne trimiteți un mail, că așa oricine poate să întrebe. Nu! Nu sunt secrete, dar dacă așa a dispus domnul director…”. Evident, am trimis e-mail-ul prin care am cerut lămuriri cu privire la valoarea proiectului, plățile care s-au făcut, termenul de execuție și, evident, modul în care se face monitorizarea. N-am primit niciun răspuns.
Mai departe, nu putem să nu remarcăm, deontologic vorbind, că tot ce am scris privind starea monumentului se confirmă și în dreptul la replică: fundația este în pericol, zidurile sunt fără tencuieli, săpăturile au fost oprite, etc. Problema celor de la Institut derivă din faptul că cineva le-a stricat liniștea hârtiilor prin/ cu care supraveghează patrimoniul din teritoriu și afirmația de bun simț a constructorului care a acuzat că se pierd bani fie numai și prin nealocarea fondurilor de către cei care le gestionează. Iată declarația directorului tehnic Gheorghe Băian, de la firma Iasicon Iași, care ne-a declarat că nu mai știe care este valoarea proiectului, iar ritmul greoi în care se lucrează este cauzat de sincopele în finanțare: ”Am început lucrările anul trecut, am făcut organizare de șantier și pe urmă am desfăcut-o. Pe banii cui? N-am primit decât 200.000 de lei pentru anul acesta și acum mi-au spus colegii că au descoperit probleme la fundație: nu mai există liant între pietre și trebuie făcută o centură la nivelul superior. Este o problemă de rezistență acolo, dar biserica mai stă în picioare dacă nu e cutremur. Cel mai important este să reușim să o punem în siguranță, motiv pentru care vin la Piatra Neamț să vedem ce soluție tehnică găsim. Tocmai pentru că monumentul are o mulțime de probleme, iar banii vin greu, am vrut să renunțăm la lucrare, dar până la urmă tot eu m-am răzgândit pentru că mai am un pic de patriotism în mine”.
În loc de concluzii
Biserica ”Buna Vestire” din Piatra Neamț, monument istoric important din Neamț, va trebui să treacă încă o iarnă în condițiile deja prezentate. Constructorul dă vina pe lipsa de finanțare, iar reprezentanții Institutului Național al Patrimoniului ne asigură că, din punctul lor de vedere, totul este în ordine, doar ei s-au acoperit în hârtii pefect deontologice și direct proporționale cu salariile primite. Mesagerul de Neamț va continua serialul privind patrimoniul din județ și va verifica implicarea Ministerului și a Institutului și dincolo de hârtii. Reprezentantul constructorului vorbea de patriotism. Deontologii de la Institutul Național al Patrimoniului ne vorbesc despre dreptul lor la imagine, în timp ce încă un monument de patrimoniu îi așteaptă cu soluții practice.
Valentin BĂLĂNESCU
Cristina MIRCEA