Dincolo de rezultate, alegerile prezidențiale din Neamț au arătat, încă o dată, ce distanță există între agenda politicienilor și cea a alegătorilor, ca să nu mai vorbim că primii nu s-au obosit deloc să facă diferența dintre alegeri pentru președinte și alt tip de alegeri. Oamenii au asistat la un spectacol tv pe plan național, iar pe plan local la neputința unor lideri de a ieși din blocajul mental cu care s-au obișnuit din campaniile trecute.
Fiecare alianță a mizat pe vehiculele media la care a avut acces sau unde a putut plăti mai puțin direct și mai mult prin intermediari. Au apelat la afișaj, mai puțin ca de obicei, la emisiuni televizate, care numai dezbateri n-au fost, și la bannere. Miza mai mare a fost să găsească oameni devotați în secțiile de votare, care să fie ochii vigilenți ai partidelor în fața tentativelor de fraudă electorală ale adversarilor. Nicio alianță nu a lucrat cu specialiști în domeniu sau, dacă a făcut-o, mâna acestora nu s-au simțit deloc, spre deosebire de vremurile când, de exemplu, campania lui Gheorghe Ștefan era condusă de familia Săftoiu, iar know-how-ul era evident. Lipsa de idei, lipsa de inspirație, comunicatele fade și fără conținut real, conferințe de presă făcute doar din dorința de bifa o acțiune și din dorința de răfuială cu adversarii sau aliații – mențiune perfect valabilă și pentru alianța PSD-UNPR-PC sau ACL – toate au ținut capul de afiș, agrementate cu multe bârfe și conspirații specifice de campanie.
Dincolo de toate, lista cu rezultatele din toate comunele, în cele două tururi, este relevantă pentru cum a evoluat votul în Neamț.
Adevăruri din turul decisiv
În Neamț, între turul I și II, nu s-au întâmplat deloc lucruri spectaculoase din punctul de vedere al campaniei electorale locale. ACL-ul s-a zbătut să facă niște alianțe locale, ascunse sub lozinca frumoasă a unirii dreptei, și a reușit cât de cât să atragă niște oameni. În privința voturilor, este discutabil că oamenii respectivi au performat. Asigurarea celor de la PMP, că vor fi atenți în secțiile de votare, a contat cel mai mult, oamenii conduși de Laurențiu Dulamă fiind hârșiți în tot felul de campanii. PSD-ul a pornit cu avantajul din primul tur și cu asigurarea dată de președintele Ionel Arsene că se va ocupa personal să fie obținute rezultate foarte bune în turul II în Piatra Neamț și Roman, ca și în comunele unde Iohannis câștigase în primul, Dămuc și Bicazu Ardelean. În rest, directiva a fost să se obțină mai multe voturi decât în turul I.
Voturi mai multe s-au obținut, dar în orașe dezastrul s-a repetat, pentru că, în afară de promisiuni, Ionel Arsene nu a reușit să schimbe nimic. Dimpotrivă.
Dincolo de analize, cifrele vorbesc cel mai clar.
În turul I, Victor Viorel Ponta a obținut 110.385 voturi, iar Iohannis abia 50.604. În turul II, Ponta a crescut la 141.532, iar Iohannis la 116.030. Dacă facem un calcul, Ponta a primit în plus 31.147 de voturi, iar candidatul ACL 65.426 de voturi. Din acest punct de vedere, al atragerii de voturi în turul II, candidatul ACL a câștigat categoric, diferența la voturile obținute în plus fiind de peste 34.000, mai mult decât a primit același candidat în Piatra Neamț. Aici se poate vedea clar tendința de vot din cel de-al doilea tur și faptul că Victor Ponta nu a primit decât o parte din voturile ”promise” de ”liderii” unor partide care, practic, nu mai există în județ, precum PRM (Stejărel Nistor) sau PP-DD (Ciprian Șerban). Ca să nu vorbim despre fantoma numită PLR (Ion Asaftei, George Lazăr și Dorinel Ursărescu), din cauza căreia, în Neamț, Tăriceanu a luat mult mai puține voturi decât simpatia de care încă se mai bucura, meritat sau nu.
În privința voturilor obținute de Iohannis, partidele din ACL nu au contat în turul II decât prin prisma logisticii, gen afișaj și oameni în secții, mulți dintre ei devotați doar pe hârtie. Pietrenii și romașcanii care l-au votat nu au făcut-o fiindcă erau extaziați de noii lideri Cozmanciuc, Surugiu sau Drăgan, care, în condițiile existente în Neamț, s-au descurcat mai mult decât onorabil. Trendul național și teama sinceră că prea multă putere în mâna PSD-ului este periculoasă, scandalul din diaspora, aceștia au fost factorii primari ai acestui vot.
Votul la orașe
Dacă analizăm orașele în ordinea importanței locale, trebuie să începem neapărat cu Târgu Neamț, localitatea în care au intrat cele mai multe fonduri și de unde se așteptau rezultate zdrobitoare în favoarea lui Ponta. În turul I, Ponta a obținut 5.079 voturi, iar Iohannis 2.279. Imediat după, au început analizele, iar primarul Daniel Harpa a fost pus la colț de cel care coordona PSD-ul județean și era deputat de Târgu Neamț. Pentru turul II, se anunțau rezultate mult mai bune. Ce s-a întâmplat la vot? Pentru Ponta au votat 6.592 de oameni, adică un plus de 1.513 alegători față de primul tur. Klaus Iohannis a primit 4.260 de voturi, cu 1.981 mai multe decât în primul tur.
Concluzia este simplă și merge pe trend: între cele două tururi, mai mulți oameni au fost convinși să voteze cu candidatul Iohannis decât cu candidatul Ponta. Din acest punct de vedere, se poate spune că PSD a pierdut în turul II alegerile la Târgu Neamț. Fără drept de apel. Mai ales dacă ținem cont de fondurile alocate.
În acest context, trebuie totuși menționate eforturile lui Daniel Harpa, care, timp de două săptămâni, a încercat să scape de aroganța tipică pentru pesediștii din zonă și să stea de vorbă cu cât mai mulți oameni, în încercarea de a-i convinge că banii de la Guvern vor veni în continuare doar dacă Ponta ajunge președinte. Ce ne facem dacă oamenii chiar au crezut asta? Că dl. Ponta n-a ajuns președinte, dar a rămas cu Guvernul.
Romanul, al doilea oraș ca importanță strategică, are un parcurs al votului și mai interesant. În primul tur, Ponta a primit 11.064 voturi, iar în turul II a crescut la 15.164. Contracandidatul său a obținut 5.928 de voturi în turul I și 15.490 în turul II. Adică un plus de 9.562 de voturi!!! Cu care a câștigat, deci, municipiul și a arătat că, la Roman, situația este extrem de încâlcită. Aici se pot face chiar și calcule simple, de genul voturile lui Udrea + Macovei + jumătate din voturile Leoreanu (cealaltă jumătate fiind direcționată în cealaltă parte, pentru echilibru).
Piatra Neamț a dat dlui Iohannis în turul II aproape o treime din voturile obținute în Neamț. Diferența față de turul I este incredibilă: de 16.806 voturi, mai mult decât obținuse Ponta la Piatra în primul tur (16.591 voturi). Pietrenii au votat ca în vremurile în care PSD lua bătaie sistematic în alegeri la Piatra Neamț doar pentru simplul fapt că se numea PSD (cu variațiunile aferente). Reacțiile liderului Ionel Arsene, care, folosindu-și integritatea recunoscută, garanta oarecum un rezultat foarte bun la Piatra Neamț, au avut efect de bumerang. În ciuda faptului că, aparent, a folosit metode moderne, gen facebook sau publicații online, care ar fi trebuit, pe logica firească a ultimelor teorii privind alegerile, să-i aducă purcoi de voturi.
Un alt exemplu interesant este Bicazul, unde tocmai s-a deschis din nou spitalul, iar cei de la PSD s-au înghesuit să taie panglici și astfel să capitalizeze imagine și favorabilitate, pe care, apoi, să le transfere asupra lui Victor Ponta. Rezultatul nu pare să fi fost cel scontat: față de scorul din primul tur, Ponta a luat doar 474 de voturi în plus, în timp ce Iohannis a primit în plus 974 de voturi. Practic, Iohannis și-a dublat scorul de la turul I la turul II. Și în Bicaz, deci, Ponta a pierdut turul II, deși a avut mai multe voturi ca în primul.
Situația este valabilă și la Roznov, aproape identic, chiar dacă aici spitalul nu s-a redeschis, iar primarul e din nou tânăr pesedist.
Votul pe liste suplimentare
La nivel de județ, în turul II, am avut peste 20.500 de voturi pe liste suplimentare și 1.745 de voturi pe liste speciale cu urne mobile. În privința acestora din urmă, nu par să existe mari suspiciuni de fraude, cu excepția celor semnalate deja, de la Dobreni. Totuși, avem câteva localități cu cifre care ar trebui să dea de gândit. De exemplu, la Târgu Neamț au cerut urna mobilă 160 de persoane, în condițiile în care, la Piatra Neamț, au fost 317 cereri, iar la Roman, oraș cu o populație mult mai numeroasă decât Târgu, 165 cereri. Se cuvine precizat și că cele două municipii au spitale. Rețin atenția și comunele Bahna, unde au cerut urna 92 de persoane, 95 la Români, 79 la Țibucani.
În privința listelor suplimentare, lucrurile deja capătă alte conotații. De departe, cele mai multe voturi pe acest tip de listă s-au dat la Piatra Neamț – 3.362, număr foarte mare, dar probabil relativ ușor de explicat, prin statutul de stațiune turistică de interes național, dotată cu telegondolă. Cine a susținut turismul în duminica turului II e greu de precizat, iar dacă turiștii de la Piatra au votat și în alte locuri e greu de verificat de altcineva în afara poliției și procuraturii, în măsura în care mai interesează pe cineva.
La Roman, unde există de asemenea un master-plan turistic, pe hârtie, pe 16 noiembrie au avut 1.722 de musafiri cu chef de vot. Raportat la numărul populației, clar Târgu Neamț e din nou fruntaș, dar și aici există circumstanțele atenuante ale unui turism deja tradițional mai ales în perioada alegerilor, când multă lume încearcă să vizualizeze cum va arta un complex muzeal gospodărit de primăria orașului: 688 de cetățeni au luat cu asalt, probabil simultan, secțiile de votare și atracțiile turistice ale zonei. Chiar dacă în ziua votului nu s-a văzut aflux de turiști la Cetate.
Foarte aproape ca număr de oaspeți este Roznov, cu 644 de oameni pe liste suplimentare.
La nivel de comune, avem câteva vârfuri care se detașează. În primul rând, Borlești, cu 418 votanți pe liste suplimentare, apoi Răucești – 395 (de verificat, dacă interesează pe cineva, să nu fie cumva aceiași turiști de la Târgu Neamț), Dumbrava Roșie – 367 de agenți electorali, unii din ei și de pază, Girov – 354. Exemplele pot continua cu Tămășeni (312), Români (224), Săvinești (213), Ștefan cel Mare (327).
Rămâne de văzut dacă, din totalul voturilor valabil exprimate la nivel de județ, de 261.657, cele 20.536 de voturi pe liste suplimentare înseamnă mult sau puțin sau cât trebuie.
Localități cucerite de Klaus Iohannis
În primul tur, doar două localități au putut raporta, vinovate, conducerii PSD că au anticipat viitorul președinte al României în persoana lui Iohannis. Vorbim de Dămuc și Bicazu Ardelean. Lucrurile s-au schimbat radical în turul II, invers proporțional cu cantitatea de primari transferată la PSD prin efectul ordonanței traseiștilor. Iohannis a câștigat în 15 localități, în unele din ele cu scoruri la care nu se gândea nimeni. De exemplu, la Tămășeni, Iohannis a luat 63,26% din voturi, pentru care ar exista o singură explicație: că votul s-a dat prin intermediul bisericii catolice și la îndemnul celor mulți plecați la muncă în străinătate. La Tarcău, primarul Găină, altminteri un pesedist vocal și înăuntru și în afara partidului, devotat profund lui Ionel Arsene, a fost bătut electoral, Iohannis obținând 52,70% din voturile comunei. La Pângărați, 58,21% din alegători l-au ștampilat pe Iohannis, scor doar aparent surprinzător, fiindcă trecutul de pesedist al primarului este de factură recentă. Scorul de la Gherăiești se poate explica similar ca la Tămășeni, pe când cel de la Dumbrava Roșie pare să fi fost înclinat în favoarea lui Iohannis de angajații unei firme care au fost îndrumați în bloc să voteze pe suplimentare, tocmai pentru ca primarul să facă o figură frumoasă.
Cel mai mare scor, procentual vorbind, a fost obținut de Klaus Iohannis la Bicazu Ardelean, unde primarul a fost vizitat de reprezentanții PSD între cele două tururi și urmarea s-a văzut pe șosele, primăria primind o foarte frumoasă mașină de teren pe fonduri de urgență. Declarația dată de primarul Bârsan, cum că el este unul dintre puținii primari rămași în PDL, a fost rostită ferm, sub un banner din care primarul Bârsan îi îndemna pe alegători să voteze Victor Ponta (vezi foto). Întrebarea ar fi ce a funcționat mai bine: credința intimă a primarului, împărtășită alegătorilor, sau expunerea publică a acestuia?
Statistici alegeri
Dana OSTAHIE
Valentin BĂLĂNESCU