Acasă Arhiva Pași înainte pentru salvarea trecutului

Pași înainte pentru salvarea trecutului

0
0
DISTRIBUIȚI
pietricica turism

După ani de nemeritată uitare, împletită, în unele cazuri, cu un șir parcă interminabil și inexplicabil de ghinioane, vin, în sfârșit, primele vești bune pentru câteva monumente aflate la limita „supraviețuirii”. Prin eforturile comune ale preoților, primarilor, Mitropoliei Moldovei și Bucovinei și ale Direcției pentru Cultură Neamț, au început să se miște lucrurile. Iar cel puțin două dintre obiective – Mănăstirea Tazlău și biserica din Poloboc, Rediu, „țipă” după ajutor de mult timp. Situația lor, la fel ca și a celorlalte care au șanse, a fost prezentată pe larg în Mesagerul de Neamț, așa că acum vom face doar o scurtă aducere-aminte.

Mănăstirea Tazlău: s-a făcut studiul geotehnic, urmează restaurarea

Tazlau 2
Mănăstirea Tazlău

Istoria recentă a lăcașului de cult, ridicat acum 500 de ani, dar ajuns la stadiul de avarie, este plină de speranțe care s-au risipit în ultimul moment. Primarul Constantin Machidon a scos din vistierie 300 de milioane de lei vechi și a făcut un proiect pentru obținerea de fonduri europene. Numai că, după ce l-au văzut, specialiștii de la Mitropolia Moldovei și Bucovinei au constatat că nu este conform standardelor, adică, pe scurt, nu e bun. Vestea a venit la capătul unui șir lung de demersuri făcute la Ministerul Culturii și soldate, într-un final, cu promisiunea alocării a 10 miliarde de lei vechi pentru restaurare. În ultimul moment, însă, banii au fost redirecționați către Mănăstirea Agapia. La rândul lor, cei 3-4 călugări care viețuiau la Tazlău au trimis teancuri de hârtii la minister, dar n-au primit niciun răspuns. Este pentru prima dată, după lungi ani de eșecuri, când Mitropolia Moldovei și Bucovinei se implică la modul concret și inițiază proiectul de restaurare. Studiul geotehnic este primul pas, deja realizat.

Păcat că primul proiect nu a fost făcut de un specialist de la Mitropolia Moldovei și Bucovinei, care are oameni foarte bine pregătiți în atragerea de fonduri europene”, a declarat Rocsana Josanu, directoarea Direcției pentru Cultură Neamț. „S-a pierdut timp, dar important este ca, măcar de acum înainte, să se meargă în linie dreptă cu lucrările de restaurare, necesare pentru salvarea întregului ansamblu”.

Atât pentru Mănăstirea Tazlău, cât și pentru biserica din Poloboc, Direcția de Cultură Neamț a emis deja avize de restaurare în regim de urgență.

Biserica din Poloboc, abandonată de tot satul

biserica Poloboc
Biserica Poloboc

Construită acum 300 de ani, biserica Buna Vestire a fost făcută din bârne pe temelie de piatră. De ani de zile, temelia e crăpată și nesigură, și se tot lasă amenințător. Satul a construit altă biserică, iar pe cea veche a ”înfrumusețat-o” cu un acoperiș din tablă, după care a abandonat-o total. Preoții s-au schimbat și ei. Fostul paroh a plecat cu tot cu actele lăcașului de cult, iar actualul s-a trezit că nu are nici măcar titlu de proprietate, document fără de care nu putea face niciun demers pentru salvarea monumentului. În plus, oamenii, care cotizaseră din plin pentru ridicarea bisericii de zid, nici nu mai voiau să audă că ar mai trebui vreun ban și pentru cea veche, pe care oricum n-o mai folosesc. În anul 2014, părintele Iulian Asandei a reușit să obțină un alt titlu de proprietate, iar Direcția pentru Cultură a tot tras de mânecă Mitropolia. Se pare că, în sfârșit, cu folos.

Am trimis adrese atât pentru Mănăstirea Tazlău, cât și pentru biserica din Poloboc, iar Mitropolia Moldovei și Bucovinei mi-a confirmat că va demara proiectul de restaurare după Paști”, a precizat Rocsana Josanu. ”Acum nu-mi rămâne decât să sper că promisiunea se va concretiza și obiectivul va fi salvat. Și aici este vorba tot despre un proiect cu fonduri europene”.

La Tarcău și la Bicaz Ardeal, se „ia apa”

Mănăstirea Tarcău
Mănăstirea Tarcău

Călugării de la Mănăstirea Tarcău au găsit de mult timp un sponsor care i-a ajutat să cumpere materiale pentru un acoperiș nou. Nu l-au schimbat, însă, pe cel vechi, care este în totală contradicție cu pereții din frasin. Și nu nepotrivirea este problema de bază, ci faptul că tabla este găurită, iar șiroaiele de apă de ploaie au lăsat deja dâre pe pereți. Primarul Iulian Găină i-a criticat și i-a făcut „puturoși” pe călugări. Ba chiar a fost în audiență la mitropolit, să se plângă de viețuitorii lăcașului de cult, care „nu-s în stare să găsească un arhitect”. Între timp, a intrat pe fir conducerea Direcției pentru Cultură, care a discutat, în repetate rânduri, cu părintele stareț. Acum mănăstirea are avizul necesar pentru începerea lucrărilor, iar starețul spune că, imediat ce vremea va permite, se apucă de treabă.

Biserica Bicazu Ardelean
Biserica Bicazu Ardelean

Biserica „Sf. Dumitru” din Bicazu Ardelean este pradă ploilor de când acoperișul din draniță a cedat pe alocuri. Conștient că lăcașul are nevoie cât mai urgentă să i se „ia apa”, primarul Ioan Constantin Bârsan și-a propus, din toamna anului trecut, să aloce bani pentru schimbarea acoperișului, pe considerentul că monumentul nu mai rezistă încă o iarnă. Acum, dranița există, iar preotul încă mai caută o firmă specializată în lucrări cu un astfel de material. Între timp, apa curge peste scena ”Carul Sfântului Ilie” aducător de fulgere și ploi, care este o reprezentare singulară la monumentele nemțene, și peste picturile ”Sânul lui Avraam”, ”Cerul cu Aștri” sau ”Moartea”, care sunt extrem de rar întâlnite pe pereții bisericilor.

În situații de urgență, cum este cea de la Bicaz Ardeal, nu mai aștepți, ci acționezi cât mai repede”, a declarat Rocsana Josanu. „Faci lucrarea cu oamenii din sat! Important este să nu se schimbe aspectul și să nu fie folosite materiale nepotrivite. E dificil să mai găsești, în ziua de azi, meșteri drănițari cum erau odată, dar sunt mai multe șanse să mai existe oameni care se pricep în sat, decât pe la vreo firmă specializată în construcții”.

Un alt monument care are probleme mari din cauza apei de ploaie este Biserica ”Sf. Nicolae” din Roman. Lăcașul de cult stă cu „picioarele” într-o băltoacă, rezultată din scurgerile produse prin proasta amenajare a trotuarelor și, în timp, umezeala a început să-și spună cuvântul. Direcția pentru Cultură a acordat avizul pentru lucrările de drenare a apei pluviale, iar în foarte scurt timp problama va fi rezolvată.

Expertizele – obstacolul din calea clasărilor de urgență

tazlau 3
Mănăstirea Tazlău

În ultima lună, au apărut și primele monumente care au statutul de ”clasate în regim de urgență”. Este vorba despre fostele Școli normale din Piatra-Neamț, despre biserica din Șoimărești, comuna Drăgănești (în care a fost botezat Ion Creangă) și despre situl de lângă Schitul Nifon. Toate au regim de protecție pentru 12 luni, toate au șanse să ajungă pe lista monumentelor istorice ”cu drepturi depline” și să beneficieze de protecția conferită de lege. Marea problemă rămâne costul expertizelor, fără de care documentația pentru clasare este incompletă. O astfel de expertiză costă cel puțin 5.000 de lei, dar sunt situații în care specialiștii cer din start între 2.000 și 4.000 de euro. Posibilitățile financiare ale Direcției pentru Cultură Neamț sunt, însă, extrem de limitate, iar clădiri care întrunesc toate condițiile arhitectonice, de vechime și de valoare pentru a fi clasate sunt multe în județul Neamț. Dar, poate, cu sprijinul primăriilor și al Consiliului Județean, s-ar putea găsi mai mulți bani pentru clasarea și, implicit, punerea la adăpost a unor imobile cu adevărat speciale și valoroase. Că pentru ”promovare”, la capitolele sport și cultură, e lesne de observat că se găsesc fonduri, chiar și când proiectele par cel puțin discutabile.

Cristina MIRCEA

Lasă un răspuns