Tandemul Ion Strătilă (director general) – Luigi Bodo (director tehnic-comercial), ca echipă de conducere executivă la RIFIL, a marcat profund viața societății pietrene după Revoluție. Este greu de crezut că fără dăruirea celor doi, fără nota personală dată, implicarea companiei în toate componentele reprezentative sau sensibile ale comunității ar fi luat proporții de religie locală. A-i judeca, a-i aprecia exclusiv pentru că „au dat” este incorect și nedemn. Ei și RIFIL a făcut mai mult. Au cultivat și crescut valorile, au dezvoltat o cultură corporatistă și au impus standarde de performanță de invidiat, totul pornind de la responsabilitate și profesionalism. De aici – nu din altă parte – vine responsabilitatea socială manifestată prin diversele și generoasele contribuții publice. RIFIL putea să nu dea, dar a ales să fie un model.
Luigi Bodo este Cetățean de Onoare al municipiului Piatra Neamț din 1997. Pe Ion Strătilă l-au uitat. Apropiații săi știu că nu a făcut o pasiune pentru acest titlu, așa cum e cazul cu destui figuranți care l-au primit fără să-l merite, nemaivorbind că ne fac și de râs. De asemenea, nu trebuie uitat că, după 2006, odată cu reorientarea politică a primarului Gheorghe Ștefan, acordarea titlului era imposibilă. Recunoscut drept cel mai respectat liberal din județ, Ion Strătilă, președinte executiv al Consiliului de administrație de la RIFIL, este în prezent tot mai căutat pentru sfaturi și îndrumări în domeniul economic, fie că vorbim de Camera de Comerț și Industrie și patronate, sau de strategii de dezvoltare și investiții.
Nu este de loc din Neamț, dar s-a dăruit comunității noastre cu o discreție și o eleganță nefirești pentru aceste timpuri. În noiembrie împlinește 74 de ani. Rugat să comenteze proiectul întârziat de hotărâre de consiliu local pentru acordarea titlului de Cetățean de Onoare, a spus următoarele: „După mine, n-ar trebui… La vârsta asta plângi mai ușor, mă emoționează. Dar aveți dreptate, e cam târziu”. Cu ani în urmă, în 2001, la aniversarea de 60 de ani, cineva a exprimat regretul că Seniorul Strătilă nu a ajuns senator, în 1996, când a candidat din partea Partidului Liberal ’93 pentru Alianța Națională Liberală. Și a închinat pentru cel care va rămâne senatorul inimilor noastre. E un titlu care nu se acordă pe voturi. Și nici pe interes.
(Viorel COSMA)