Andrei Ignat „pune” de-un proiect liberal pentru Piatra Neamț

Consilierul județean Andrei Ignat (foto) nu s-a mai adresat publicului prin presă de-o vreme bună. După ce a supraviețuit tentativei de a-i fi retras mandatul politic de către vechiul PNL, doar pe ici, pe colo, a avut intervenții legate de Inițiativa România Liberală, asociație al cărei membru fondator este. Din această direcție a ajuns în noul PNL via PDL. În partid deține o funcție de vicepreședinte.

Pe fondul confuziilor liberale și al bruiajului montat în jurul liberalismului, s-a hotărât în cele din urmă să deschidă discuția despre cum vede el un proiect liberal pentru Piatra Neamț. (Viorel COSMA)

Care ar fi primul pas de deschidere a unei alternative curat liberale pentru Piatra Neamț?

Trebuie gândit un program de guvernare locală distinct față de ce s-a făcut până acum, dat fiind faptul că și condițiile social-economice reclamă alt gen de politică, și anume idei concrete, realizabile pe durata unui mandat, nu lozinci false, cămăși și cravate portocalii, verzi, galbene, după cum îi culoarea politică.

Fugim sau nu de componenta economică?

Un program economic care să revitalizeze economia orașului trebuie să pornească nu de la o negare a realității, ci de la o constatare corectă a condițiilor concrete de care vorbim. Când spun asta, mă refer la investițiile care s-au făcut și care – mă refer la municipalitate – în mare parte s-au dovedit a fi nerentabile: instalația de telegondolă, pârtiile de schi și cam ce-a însemnat infrastructura de turism. Conceptul de dezvoltare strict spre zona de turism nu a adus beneficiile la care unii s-ar fi așteptat. Atunci, nu că o rupem total cu direcția asta, dar putem încerca și o abordare măcar paralelă pe domeniul de dezvoltare economică și al producției. Mă gândesc că an de an ne pleacă din oraș tinerii. Cu date concrete, vă spun că populația orașului a ajuns de la 107.000 locuitori la sub 80.000 și media de vârstă este ușor peste 50 de ani.

Atunci, modelarea economică viitoare a orașului trebuie să se plieze în primul rând pe atragerea tinerilor care se școlarizează și vor să rămână aici. Să-i fixăm aici… În al doilea rând, mizez pe reîntregirea familiilor plecate în Occident la muncă în condițiile crizei extinse la nivel european. Nouă în Occident ne-a plecat forța de muncă, nu ne-au plecat persoanele în vârstă și copiii. Când spun asta, mă gândesc la altă statistică la nivel național, care spune că, din totalul forței de muncă pe care România a exportat-o, 12% este din județul Neamț. Este trist, dar adevărat.

Ceva mai concret, te rog!

Mergând pe aceeași linie a constatărilor, nu mă abat însă de la zona liberală. Municipalitatea, administrația în general, nu se poate implica în domeniul dezvoltării industriale în mod direct, ci creând condiții pe care legea le permite investitorilor privați, din afară sau cu capital autothton, pentru a-și lărgi și perfecționa bazele de producție. În acest sens, am discutat cu oameni care au parcurs anumiți pași în alte părți. Mă gândesc la orașul Cluj, care și-a creat un parc industrial, mult discutat o perioadă în mass-media, unde au activat cei de la Nokia, dar care merge și fără Nokia și oamenii au de lucru. Mă gândesc și la alte zone de dezvoltare, cum ar fi chiar Bacăul, unde s-au creat baze de producție adiacente orașului. Trebuie să urmăm exemple concrete, pentru că nu are rost să experimentăm alte lucruri.

Cât ar prinde conceptul de zonă metropolitană? Dau și eu două exemple de succes: Oradea și Brașov.

Contează, pentru că orașul nu mai poate fi gândit ca o entitate separată. Dacă privim în jur, și aici e o altă constatare, au fost investiții imobiliare – mă refer la terenuri – care s-au oprit la un moment dat și tind să meargă în pierdere, pentru că oamenii nu-și pot recupera banii. Mă gândesc și la partea de mici platforme industriale. În egală măsură, sunt și suprafețe disponibile în zone adiacente orașului. La ora actuală, orașul nu mai poate fi gândit fără Dumbrava Roșie – Săvinești, fără Alexandru cel Bun, fără Gârcina și chiar fără Girov. Atunci, ar trebui gândite direcții de dezvoltare economică, repet, pe principii liberale.

Unde face liberalismul diferența?

Am avut o dispută la un moment dat cu distinsul deputat Liviu Harbuz. Când s-a creionat strategia de dezvoltare a județului, domnia-sa insista pe conceptul de economie socială. Economia socială există și funcționează și la noi. Ar trebui să spunem românilor ce înseamnă: înseamnă asociere. Dar acea asociere, fără a avea la dispoziție un capital, nu poate să se dezvolte. La noi există cooperative care au fost și funcționează în continuare, dar n-au avut rezultate spectaculoase în absența unei infuzii de capital.

Frumos, dar de unde iau capitalul?

Capitalul te duce tot în economia de piață. Forma de agregare economică, în final, nu este chiar așa de importantă. Important, și în economia socială, și în economia patronală dacă vrem să-i spunem așa, este tot omul. Iar omul este ideea de bază a gândirii liberale.

Capitalul e capital, omul e om. Ce face însă administrația locală?

Ce putem face noi ca administrație? Putem să asigurăm condițiile de manifestare pentru oamenii care vor și au aptitudini să dezvolte economia locală. Aici mă refer la rețele de utilități, mă refer la concesiuni de terenuri în măsura în care mai avem terenuri, și la programe de susținere. Aici este foarte important – o spun în calitate de pătimit – să păstrăm, să valorizăm vârfurile inteligenței locale.

Cunosc, de exemplu, un cetățean al orașului Târgu Mureș care conduce o societate de IT cu 300 de angajați. Funcționează fără ca el să fi fost în Occident de mai mult de două-trei ori, și asta în concedii. Nu a plecat, nu a trăit în Occident. Funcționează în Târgu Mureș cu rezultate foarte bune. Spun despre acest lucru pentru că una dintre neîmplinirile mele este faptul că băiatul meu cel mare lucrează în domeniul IT, dar, din păcate, în Olanda. N-a avut cadru de manifestare acasă, în județul Neamț. Aici municipalitatea poate interveni și crea facilități în zona fiscalității locale, în zona creării utilităților despre care vorbeam. Iar o preocupare esențială pentru mine va fi să ne aducem copiii acasă.

Mă tem că se pot face confuzii periculoase. E suficient, de pildă, să ne uităm la guvernul PSD, care vine cu măsuri așa-zis liberale, numai că, nefiind duse până la capăt, ele pur și simplu nu-s de niciun fel.

Este ușor să propui niște măsuri liberale. Dacă ne uităm, ele au o aplicabilitate ulterioară momentului de care discutăm. Dar măsurile care se pliază cel mai bine pe economie la un moment dat sunt măsurile care rezultă în urma practicii economice. Economia reclamă la un moment dat niște măsuri care trebuie să fie în primul rând reale, aplicabile și după aceea vedem dacă-s liberale sau social-democrate.

Putem ajunge la a individualiza o direcție liberală locală?

Putem, bineînțeles. Așa cum spuneam, principiile de bază ale liberalismului înseamnă punerea în valoare a omului. Mai trebuie și voință politică. Nu facem apel la altceva decât la voința politică și spiritul gospodăresc al edililor.

Și cum strângi voturi?

Eu cred în cetățenii orașului, corect evaluați, așa cum îi vedem noi și în condițiile respectării unor principii foarte clare, aici incluzând și respectul față de cetățean. Faptul că venim cu măsuri concrete pe criterii de eficiență și de performanță, realizabile pe durata unui mandat, va face ca oamenii să perceapă voința noastră și să vină la vot.

Dar există riscuri, nu?

Există riscul să nu găsim modalitatea de adresare. Situația derivă din faptul că oamenii, fiind supărați, au ajuns la o stare de dezinteres față de mesajul politic. Așa cum stau lucrurile în Piatra Neamț, ne permitem să tragem concluzia că vom putea discuta direct cu oamenii ceea ce vrem să le oferim.

Un proiect liberal corect este și o soluție rațională în acest moment?

Da. Un proiect pus pe baze reale, așa cum spun tot timpul, înseamnă măsuri concrete, reale și necesare. După aceea vedem cât îs de liberale sau de altă natură.

Parcă ne învârtim în cerc. E vizibil că liberalismul capătă accente bulevardiere. Toți vorbesc în numele lui, dar habar n-au ce-i aia.

Eu cred că lucrurile se vor agrega într-un fel și spațiul liberal.

Și ai încredere în pietreni…

Am încredere în primul rând în pietreni.

Cred că ai observat, de o vreme încoace sunt luați și tratați drept proști, depășiți. Eu, unul, cred în continuare că pietrenii sunt printre cei mai deștepți oameni din România.

Îmi permit să spun că am încredere în pietreni, pentru că, deși în ultima vreme, așa cum s-a constatat, m-am adresat mai puțin prin presă concetățenilor, am discutat foarte mult direct cu oamenii din oraș. În condițiile în care avem aceleași dureri, avem și aceleași necesități. Împreună vom găsi soluții.

Vei avea sprijin politic de la partid?

Este alegerea partidului. Nu pot să hotărăsc eu în numele partidului.

Te bate gândul unei misiuni solitare, fără partid?

E cam devreme de vorbit pe acest subiect.

De reținut: 

„Cu date concrete, vă spun că populația orașului a ajuns de la 107.000 locuitori la sub 80.000 și media de vârstă este ușor peste 50 de ani.”

„Din totalul forței de muncă pe care România a exportat-o, 12% este din județul Neamț.”

„Băiatul meu cel mare lucrează în domeniul IT, dar, din păcate, în Olanda. N-a avut cadru de manifestare acasă, în județul Neamț.”

„Un proiect pus pe baze reale înseamnă măsuri concrete, reale și necesare.”