Uniunea Națională pentru Progresul României a lansat, în coordonarea președintelui său, vicepremierul Gabriel Oprea, un program național pe teme economice și sociale, intitulat ”Siguranță și prosperitate pentru România”. A fost și tema prezentării făcute de senatorul UNPR Liviu Bumbu la sfârșitul săptămânii trecute, în cadrul organizat al biroului său parlamentar de la Târgu Neamț. ”O temă generoasă, care a stârnit interes în aceste zile și care, cu certitudine, va stârni un interes mult mai amplu în perioada următoare. Este vorba de un program care se referă la teme sociale și economice lansat de UNPR, prin vocea liderului formațiunii, vicepremierul Gabriel Oprea”, a explicat parlamentarul de Neamț. ”Am constatat cu toții că România, în ultima vreme, mai exact în ultimul sfert de secol, a navigat în istorie cu o direcție generală, adică spre Uniunea Europeană și NATO, însă mai puțin cu o dirijare concretă, cu etape, cu porturi, dacă tot vorbim în termeni de navigare, și nu întotdeauna a fost foarte bine. Considerăm că societatea românească trebuie să participe la realizarea unui program, a unei strategii pe termen mediu și lung, pentru că, altfel, România, noi, românii, riscăm să avem parte de pericole, numai dacă ne gândim la situația demografică, de exemplu. Desigur că UNPR deschide această cale, își dorește ca, în acest program, să se implice și președintele României, Klaus Iohannis, pentru a armoniza partidele politice, ONG-urile, cetățenii, mai ales că este omul ales de popor”, a adăugat senatorul Liviu Bumbu.
* Lansarea programului – în decembrie 2015
”Siguranță și prosperitate pentru România” este un program care are în vedere o viziune pe termen lung pentru România. ”Pe teme economice, sociale și de politică externă”, precizează senatorul Bumbu. ”Acest program abordează subiecte extrem de importante pentru societate și pentru noi, ca partid, și va fi lansat în luna decembrie a acestui an. Așa cum a declarat și președintele UNPR, dl. Gabriel Oprea, la aproape 100 de ani de la Unirea din 1918, suntem obligați să definim o viziune pe termen lung pentru România. UNPR își asumă această misiune și invită toate partidele la un dialog onest pe această temă”, a adăugat acesta.
Proiectul de țară al UNPR are cinci componente majore: renașterea națională, funcționarea statului, rolul României în lume, funcționarea economiei și noul stat social.
În privința ”renașterii naționale”, UNPR dorește restabilirea echilibrului demografic, dar și lansarea unei ”componente identitare”, atât pentru românii din țară, cât și pentru cei din străinătate: ”UNPR consideră că renașterea națională este strâns legată de valorile familiei. Familia trebuie să fie în centrul tuturor preocupărilor clasei politice. Siguranța și prosperitatea sunt mai valoroase când beneficiarul direct este familia. Familia este garanția păstrării identității naționale”.
Pornind de la premisa că familia trebuie să fie principalul beneficiar al politicilor guvernamentale, ca măsuri concrete, UNPR propune susținerea familiilor cu copii prin servicii publice de calitate, cum ar fi creșterea numărului de creșe publice – în care copiii de la +1 an să beneficieze de îngrijire -, dar și extinderea programului ”Școală după școală”, gratuit până la ora 18, pentru ”armonizarea programului copiiilor cu cel al părinților”. UNPR dorește și măsuri pentru diaspora – sprijinirea familiilor cu copii, prin investiții în educație: ”Se cheltuiesc prea mulți bani pe festivaluri folclorice, pe expoziții, în loc ca unele din aceste fonduri să fie cheltuite pentru școli sau măcar pentru cursuri despre istoria și limba română”.
În ce privește ”funcționarea statului”, UNPR vrea să se axeze pe educație și pe sănătate, domenii care sunt gratuite ”doar pe hârtie”, dar și pe o reașezare a administrației publice, care este, în acest moment, ”supradimensionată”: ”Ca măsuri concrete, vizăm o creștere a salariilor în sistem public, însă trebuie să fim conștienți că aceste creșteri și aceste salarii nu sunt sustenabile fără o reorganizare a sistemului public”, consideră cei din UNPR, pe considerentul că, în prezent, administrația ”produce prea multe hârtii și prea puține soluții”. ”Atât profesorii, cât și medicii sunt nevoiți, din cauza salariilor mici, să își ia câte o jumătate de normă în sistemul privat, însă lucrurile nu pot funcționa așa. Între sistemul public și cel privat trebuie să existe o competiție reală, nu trebuie să existe o complicitate”, susține UNPR, care și-a anunțat drept intenție dublarea salariilor profesorilor și medicilor.
Despre rolul României în lume, nu sunt foarte multe de spus, ci mai multe de făcut. UNPR vrea ca statul să își asume un rol activ în sprijinirea Republicii Moldova, considerând că ”România trebuie să își asume mai clar destinul său istoric în regiune, în special în relația cu Republica Moldova. Principala misiune pe care o avem este de a semnala și explica comunității internaționale și în special partenerilor noștri importanța pe care Moldova o are în evoluțiile geopolitice din regiune. Singurul parcurs realist pentru Republica Moldova este cel normal către Uniunea Europeană și către NATO, iar România trebuie să se implice cu toată forța ca un astfel de parcurs să devină realitate”.
* Încurajarea investițiilor și echilibru între angajați și angajatori
Viziunea UNPR asupra economiei se referă la ”consolidarea competitivității economiei naționale, ținând cont de atuurile și oportunitățile pe care le avem ca țară”, iar aici progresiștii propun cinci ”pârghii” pentru relansarea economiei: ”un Cod Fiscal care să încurajeze investițiile, facilități pentru încurajarea capitalului românesc, protejarea resursei umane înalt calificate, agricultura și dezvoltarea transporturilor”.
”Nu este normal ca multinaționalele să fie mai protejate în România decât sunt IMM-urile cu capital autohton. Nu este normal ca un străin să poată cumpăra terenuri mai ușor decât poate cumpăra un agricultor român. Nu este normal să ne complacem într-o economie de consum și să tolerăm exportul de resurse și importul de produse finite. Suntem o țară europeană, dar să nu încercăm să fim mai europeni decât alte țări din Uniunea Europeană”, a declarat Gabriel Oprea, precizând și că România trebuie să fie (mult mai) interesată de protejarea propriilor resurse.
În privința ”noului stat social”, UNPR consideră că accentul trebuie să se extindă treptat, dinspre protecția de natură materială, adică de la ajutoarele sociale, către protecția de natură juridică, adică în relațiile de muncă și în relațiile de natură comercială: ”Măsurile pe această direcție vizează restabilirea echilibrului, acolo unde el a fost rupt în anii tranziției. Concret, trebuie restabilit echilibrul între angajați și angajatori, între consumatorii și furnizorii de utilități, între cei cu venituri foarte mari și cei cu venituri foarte mici. Astfel, susținem taxarea suplimentară a marilor averi și a profiturilor excepționale, susținem ca amenzile să fie proporționale cu cifra de afaceri și susținem ca instituțiile să vegheze cu mai multă atenție la modul în care multinaționalele respectă legislația muncii. Luând în considerare preocupările noastre, perseverența cu care încercăm să lăsăm lucruri bune, în mod concret, în urma noastră, de asemenea, având în vedere viziunea președintelui nostru, Gabriel Oprea, îi invităm alături de noi pe toți cei care iubesc România și doresc stabilitate, seriozitate și competență. Acesta a fost mesajul președintelui UNPR, vicepremierul Gabriel Oprea. Fac și precizarea că, în ciuda vacanței parlamentare, o parte din membrii UNPR au lucrat la acest program. Pot spune că eu coordonez programul pe agricultură. Pentru a sintetiza situația actuală din agricultură, am fost nevoit, împreună cu cei cu care lucrez, specialiști de înalt nivel, să citim și să traducem în jur de o mie de pagini, unele din limba portugheză, pentru a ne da seama care este tendința actuală și realitatea în agricultură pe plan european. Mai avem un mare handicap, că România nu face parte din Organizația de Cooperare pentru Dezvoltare Economică, dar deja Guvernul Ponta și-a stabilit niște etape pentru a putea adera și noi la această organizație. Trebuie spus că în această organizație sunt primite numai statele cu o democrație și o economie consolidate, iar din țările foste comuniste fac parte, în acest moment, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia și Slovenia. Când va intra și România în OCDE, vom avea acces la datele și la expertizele acestei organizații”, a declarat senatorul Liviu Bumbu.
Ciprian Traian STURZU