De la an la an, numărul elevilor scade. Alarmant, spun inspectorii școlari, care văd cum dispar structuri de școli, dispar unități de învățământ care aveau statut de Personalitate Juridică și apar tot mai des clase de simultan, (acolo unde se predau cursuri pentru mai multe clase la un loc). Afectați sunt direct angajații din unitățile de învățământ, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Predicțiile legate de „cantitatea” elevilor ar putea dezarma orice student care acum își face planuri pentru a deveni dascăl. Și asta nu are de-a face, nici pe departe, cu numărul mic de spitale sau creșterea numărului de lăcașuri de cult. Crudul adevăr stă în scăderea demografică. Orice semnale date de specialiștii care au analizat, și pe față și pe dos, statisticile referitoare la acest aspect nu au avut niciun ecou în rândul celor care ar putea crea politici de încurajare a natalității. Aceste afirmații se ascund în spatele unor cifre sumbre, pe care le regăsim, inevitabil, și în Neamț.
* Județul Neamț – ținutul care îmbătrânește constant
Conform statisticilor furnizate de Institutul Național de Statistică, la recensământul din 20 octombrie 2011, populația totală a județului Neamț era de 470.766 de locuitori, reprezentând 14,25% din populația regiunii Nord-Est și 2,02% din populația țării. În analiza evoluției populației județului Neamț, s-a constatat că, din 1948 și până 1992, a existat o creștere, după care a început scăderea. Așa se face că, în 2011, Neamțul înregistrează un salt înapoi, bine înapoi, cu aceeași populație ca în 1970. Adică aproximativ 500.000.
Ce s-a întâmplat în 19 ani, din ’92 și până în 2011? În Neamț, poporul s-a împuținat cu fix 107.654 locuitori, adică 18,61%. Mai mult decât media înregistrată pe țară – 11,78% și chiar a regiunii NE – 11,98%.
În 2013, au fost 4.212 nou-născuți, iar numărul deceselor a fost de 6.532, ceea ce corespunde unui spor natural cu minus, -5%, mult mai grav decât media națională. De altfel, sporul natural, în județ, nu mai este pe plus de mai bine de 15 ani. În 2014, s-a raportat, cu onor, un „mândru” -3,5%.
Un an de cotitură care a dus la scăderea locuitorilor din județ a fost 2002, când România, intrată în Uniunea Europeană, s-a confruntat cu prima mare migrare a forței de muncă. În Neamț, s-a constatat o scădere de 83.750 de locuitori, respectiv 15,1%. Evoluția demografică a populației județului Neamț este mai degrabă involuție: cu 5% peste minusul regiunii NE și cu 7,5% peste minusul național.
Județul Neamț a îmbătrânit la propriu. Iar asta se oglindește cel mai bine atunci când ne oprim în dreptul distribuției pe categorii de vârstă. Un număr relativ mare este reprezentat de persoanele cu vârste de peste 50 de ani. Cam 183.000. Mult, în comparație cu cei între 20-49 de ani, care înseamnă doar vreo 180.000.
* Tributul pe care îl plătesc școlile
În satele din Neamț, acolo unde altădată bătăturile erau acoperite de glasurile copiilor, acum au rămas doar câteva case, unde cei mulți sunt trecuți bine de a doua tinerețe. Așa s-a ajuns ca, în ultimii ani, mai multe clădiri care aparțin școlilor să fie purtătoare de lacăte. Pentru a ne face o idee de ansamblu despre acestă situație, inspectorul școlar Constantin Mircea Corlățeanu ne-a exemplificat, din datele actuale, situația unor școli din comunele județului.
La Școala Dobreni s-a ajuns să se predea simultan. Așa că, într-un, din clasele unității de învățământ, profesorii au ajuns să predea la 19 elevi, dintre care 7 de clasa a VI-a și 12 elevi de clasa a VII-a.
La Poienari, profesorii care ajung la școala gimnazială, la clasa a VI-a, cară catalogul doar pentru 12 elevi. În Ghindăoani, la clasa a V-a mai sunt doar 8 elevi, iar la a VI-a alți 11.
În comuna Văleni (desprinsă din Dulcești), cea mai numeroasă clasă (a VI-a) nu depășește 14 elevi. Exemplele curg după același tipar și în Negrești, Drăgănești, Ruginoasa. În Cordun, în urmă cu 5 ani, erau 29 de elevi la clasa a VIII-a, acum dascălii numără 19 elevi. În cel mai fericit caz, numărul școlarilor a scăzut nesemnificativ sau a rămas neschimbat în zona Târgu-Neamț.
„Ce o să se întâmple? N-o să mai avem școli. Primul pas este cel al reducerii normelor, ceea ce duce la reducerea numărului de dascăli. Totul rezultă din statistici care, în definitiv, arată dispariția noastră ca națiune”, a spus inspectorul Corlățeanu.
Nici la oraș situația nu este pe roze. Așa se face că asistăm, de la începutul anului viitor școlar, la dispariția Școlii nr. 1 din Piatra Neamț. Nu dispar clădirile și elevii, ci statutul de personalitate juridică, pentru că acolo au rămas mai puțin de 300 de elevi. Tot la oraș, mai exact în Roman, la Școala de Artă ”Sergiu Celibidache”, în clasa a VI-a sunt doar 11 elevi. Un contra exemplu pentru această priveliște este comuna Bozieni, unde, în urmă cu 5 ani, erau 43 de elevi la a VIII-a, iar acum sunt 55. Din păcate, aceste exemple sunt rarisime
* Predicții
Estimarea pentru perioada 2005-2025 indică o scădere a copiilor de vârstă școlară cu o rată de -25-38%. Aici intră grupele de vârstă 3-6 ani (29,2%) și 7-14 ani (25,2%). Pentru anul școlar următor, inspectorii au prins în propunerea pentru planul de școlarizare 3.913 elevi. Mai puțin cu aproximativ 700 decât sunt îregistrați în unitățile de învățământ, în momentul de față. Fără a lua în calcul că pe traseul educațional se mai pierd câteva zeci, până la absolvirea gimnaziului, din cauza abandonului școlar. Asta înseamnă norme care scot din „joc” aproape 40 de profesori, care nu vor mai avea cui să predea. La fel ca și în alte domenii, clădirile instituțiilor sunt renovate, după caz, dotate cu aparatură, modernizate, refăcute. Însă între pereții acestor imobile ajung din ce în ce mai puține persoane. Școlile au rolul lor, de netăgăduit, dar faptul că această nație rămâne văduvită de vlăstarele ei nu face altceva decât să simțim cum încet și sigur ne „dizolvăm”. Din tichete de 50 de lei pentru părinții preșcolarilor, alocații de sprijin pentru familii cu venituri mici, alocații pentru copii în valoare de 10 euro și promisiuni electorale „de mai bine”, rezultă o familie „ideală”, formată acum din doi părinți, un copil și un cățel. Prea puțin pentru a putea rezista în fața unui viitor căruia trebuie să-i facă față copiii noștri – articolul a fost realizat pe baza datelor prezentate în Planul Local de Acțiune pentru Învățământ Neamț 2015-2020.
Marian TEODOROF
