Conacul Bogdan – de 7 ani cu lacătul pe ușă, proprietarul arestat

România nu dă doi bani pe istoria ei! Vedem mereu oameni condamnațică au dat șpagă pentru o adeverință și mai niciodată pentru că au făcut praf un monument istoric. Legea din domeniu e proastă și neputincioasă. Întotdeauna, în țara asta, dreptul la proprietate a fost mai presus de conservarea istoriei. Abia în subsidiar s-a făcut diferența – dacă s-a făcut – între un oarecare bloc de beton și sticlă și o clădire cu adevărat valoroasă prin arhitectură și prin vechime.Zicala „DăDumnezeu copii cui nu trebuie” poate fi aplicată, cu amar adevăr, și în cazul imobilelor de patrimoniu, multe ajunse în proprietatea unor oameni fără dram de cultură și bunăvoință, Pentru că, uneori, Dumnezeu dă șibani cui nu trebuie! Și, dacă există un conac la Tupilați, locuit de niște exotice oi cameruneze, care calcă istoria în copite la modul cel mai propriu, avem și un castel sau un alt conac – localnicii îl denumesc în ambele feluri -, la Gâdinți, care stă de 7 ani cu lacătul pe ușă, fără ca nimeni să miște un deget. Primarul se plânge, iar polițistul de patrimoniu a dat o amendă, dar lucrurile nu s-au schimbat cu nimic.

Rezumat de proprietate

Conacul continuă să se degradeze pe zi ce trece, iar proprietarul, care s-a lăudat prin tot satul că va face o casă de vânătoare pentru fețe fine – probabil un fel de concurență a domeniului Balc, marca Țiriac -, n-a făcut nimic.

„Conacul Bogdan este unul dintre cele mai bine păstratemonumente istorice”, a declarat comisarul Vitalie Josanu, ofițerul de patrimoniu cultural din cadrul Poliției Neamț. „Și nu este vorba doar despre casa boierească, ci despre întregul ansamblu, zidul de incintă și anexele.În interior, s-au păstrat tâmplăriile originale și sobele din faianță, deosebit de valoroase. Asemenea sobe mai există la Casa Corbu din PiatraNeamț. Din păcate, în vara anului trecut, am constatat o mare diferență în ceea ce privește starea de conservare a imobilului, din momentul eliberării acestuia de către spital. Aveam adesea senzația că podelele pot ceda și risc să mă prăbușesc. Prin geamurile sparte, au intrat păsări, care au și început să pună stăpânire pe imobil. A fost obținut de o persoană privată din Roman, prin cumpărarea de drepturi litigioase, dar nu înțeleg de ce, atâta vreme cât monumentul este într-o stare jalnică.

Am sancționat contravențional proprietarul, cu amendă de 8.000 de lei, pentru nerespectarea obligațiilor de întreținere. Judecătoria Roman a respins contestația depusă de contravenient și a menținut sancțiunea aplicată, dar nu știu în ce măsurăva constitui un imbold pentru salvarea imobilului, întrucât, între timp, persoana respectivă a fost încarcerată, pentru fapte de natură penală”.

Conacul a fost ridicat de boierii Bogdan-Gheorghiu, cu destinația de reședință de vară, dar, în 1945, a fost confiscat de comuniști și lăsat nefolosit până în 1982, când a fost amenajat ca spital pentru bolnavii psihic, devenind, în câțiva ani una, din cele mai cunoscuteunități de profil. Moștenitoarele boierului Gheorghiu, stabilite de mulți ani în Elveția, n-au renunțat însă la domeniu. L-au revendicat, dar, când au aflat că trebuie să lase spitalul încă 5 ani în clădire, au vândut drepturile litigioase. Aici a intrat în scenă Sorin Ovidiu Fărcășel, administratorul SC Imo Cons Company SRL, o firmă de impresariat artistic, care nu doar că a dus procesele de revendicare până la capăt, ci a și cumpărat conacul. Deși primarul Vasile Băbuță era convins că în spatele afacerii ar fi un cetățean din Luxemburg, iar Fărcășel este doar administrator, atât în procesele cu spitalul, cât și în cel cu IPJ Neamț (prin care a contestat amenda),Sorin Ovidiu Fărcășel apare ca parte cu drepturi șiresponsabilități depline. De când spitalul a fost evacuat, cu scandal – frigidere și documenteîncuiate de noul proprietar în contul caloriferelor și țevilor luate de angajații spitalului -, conacul a rămas în aceeași stare. Tencuiala a început să cadă, pe alocuri se vede zidul, geamurile sunt sparte, iar balcoanele și terasa de la etaj au nevoie neapărat de reparații, altfel riscând să se prăbușească. Nimic din toate acestea pare că nu se va întâmpla în următorii câțiva ani, pentru că proprietarul a fost arestat de câteva luni.

Proprietar de monument, judecat pentru șantaj

Sorin Ovidiu Fărcășel a ajuns după gratii, după ce a reacționat extrem de nepotrivit când a încheiat o relație amoroasă cu o tânără ofițer SRI. De fapt, femeia a fost cea care a rupt relația și, ca să se răzbune, Fărcășel a făcut tot ce n-ar fi trebuit să facă vreodată un bărbat. De la împrăștiat fotografii „explicite” în mediul online, cu texte mincinoase din care rezulta că fosta iubită ar fi disponibilă contra cost, până la distribuit flyere în localitatea ei de domiciliu (unde se află părinții și cunoscuții) și la declarații publice despre programul, antrenamentele și o parte din misiunile ofițerilor SRI – date care, în opinia magistraților, nu erau destinate publicității. Pentru toate aceste „realizări”, Fărcășel a fost condamnat definitiv la 3 ani de închisoare și încarcerat, în noiembrie anul trecut.

Nu se știe dacă ar fi făcut ceva pentru Conacul Bogdan în următorii 3 ani, dar acum cel puțin are o scuză extrem de plauzibilă. Lacum arată, imobilul nu mai rezistă mult și nu mai poate „aștepta” atât.

Primarul comunei Gâdinți, Vasile Băbuță, a făcut mai multe declarații publice, prin care și-a exprimat regretul că administrația locală n-a reușit să intre în posesia conacului, căruia să-i dea o utilitate publică. După ce-a fost 27 de ani spital de boli psihice, clădirea ar fi putut adăposti, în viziunea edilului, un cămin de bătrâni.

Și astăzi, primarul Băbuță spune că știe sigur că Fărcășel e proprietar doar de fațadă și, de fapt, adevăratul stâpân al imobilului și al terenuluieste un suedez. Indiferent de proprietar, însă, primăria poate cere exproprierea dacă este vorba despre neimplicare și, mai ales, dacă invocă în paralel și o cauză de utilitate publică.

Grăbit, pentru că tocmai se pregătea să între într-o ședință, Vasile Băbuță s-a rezumat la a spune că va studia problema.

„Domnul ministrual Culturii, Vlad Alexandrescu, a anunțat intenția de eficientizare a procedurii exproprierii în viitorul Cod al Patrimoniului, aplicabilă proprietarilor de monumente care nu se achită corespunzător de obligațiile legale și aduc aceste imobile în prag de dispariție”, a adăugat comisarul Vitalie Josanu, care, mai nou, face parte din comisia de elaborare a Codului Patrimoniului. „Conacul Bogdan, Cazinoul de la Bălțătești, Casa Caradja de la Grumăzești, Conacul de la Tupilați, Casa Corbu din PiatraNeamț ar fi doar câteva dintre monumentele nemțene ce ar putea impune aplicarea măsurii de expropriere. Și mă tem că aceasta este soluția…”

Între timp, Vlad Alexandrescu nu mai e ministrul Culturii.

Cetatea lui Ștefan, încă în tratative

Conacul Bogdan nu e singurul obiectiv de patrimoniu aflat în suferință în Gâdinți. Cetatea lui Ștefan cel Mare are același statut și acum, deși demersuri și discuții s-au tot făcut. Mai întâi a fost, ani de-a rândul, cultivată cu porumb și apoi lăsată pradă vegetației, care a năpădit-o cu totul, stare în care se află și acum. Primăria Roman și-a afirmat intenția de a o prelua și a o pune în valoare, printr-un proiect complex, dar, mai nou, Primăria Gâdinți se opune ideii, deși nu are bani s-o facă. Până la urmă, nimeni nu are acte de proprietate pe cetate, iar din discuțiile purtate de instituțiile județene, inclusiv la nivel de prefectură, soluția ar fi o hotărâre de Guvern, prin care să fie trecută în proprietatea statului. Asta ar aduce monumentul în administrarea Ministerului Culturii, care ar putea-o preda, apoi, Primăriei Roman. (Cristina MIRCEA)