Concursurile din învățământ – Marele blat

Când s-a lansat ideea concursurilor pentru posturile de directori de școli, s-au conturat bine două curente. Unul vorbea despre necesitatea de a înlocui meritocrația de partid – deși, mai curând, corect ar fi ”de gașcă”, fiindcă mișcările de la un partid la altul au cuprins și învățământul – cu adevărata meritocrație. Al doilea curent, promovat de PSD, cu directorii aflați pe funcții (indiferent de partid), cu gașca sindicalistă care a dat întotdeauna la pace cu inspectoratele și a fost obedientă în fața directorilor de școli, susținea că va fi foarte greu să se dea concurs în timpul anului școlar, că nu se poate învăța tot ce prevede metodologia (!?), că vor fi probleme cu catedrele.

A ”câștigat” primul curent, al celor care au promovat concursul acum. Aparent, urmează să o mare înnoire în învățământ, cu oameni care vin în funcții având programe și proiecte și chef să-și asume responsabilități.

După ce au fost depuse și selectate dosarele, se impune o scurtă analiză. În ce măsură se poate vorbi despre oameni noi care vin să conducă școli, în ce măsură modalitatea de organizare a concursului va promova valori și dacă există o concurență reală, care să permită o selecție riguroasă și benefică?

* La vremuri noi, tot noi

Cam aceasta este concluzia după lecturarea listei cu cei cărora li s-au admis dosarele pentru concurs. Cel puțin în orașe, foștii directori – numiți de Inspectoratul Școlar pe criterii diverse, de la valoare reală până la cumetrii ciudate, cu binecuvântare de la potentații zilei, șefi de partid, primari, mafiile locale mai mari sau mai mici locale – sunt cei care și-au depus dosarele și, de cele mai multe ori, n-au avut contracandidați. Ba, mai mult, unii dintre ei, ca să fie siguri de reușită, au aplicat în două locuri, mizând pe posibilitatea de a face un salt în carieră, de la un liceu mai slab spre un colegiu performant. Se cuvine precizat și că, pentru a participa la concurs, era imperios necesar calificativul ”Foarte bine”, care a fost acordat cu mare generozitate de comisia din Inspectoratul Școlar Neamț. Indiferent de rezultate, indiferent de scandaluri, indiferent dacă directorii respectivi nu și-au ținut nici măcar orele lor la clasă. O analiză sumară la nivelul orașelor arată în ce măsură se poate vorbi despre schimbare și oameni noi.

Un exemplu clasic: Colegiul Național ”Calistrat Hogaș”. La concurs, nu s-au înscris decât actualii directori, Florin Irimia și Brândușa Andrei. De ce nu s-au înscris și alți profesori de valoare, măcar așa, de dragul competiției? Un posibil răspuns poate veni dinspre Inspectoratul Școlar Neamț, pentru că, în timp, mulți inspectori au avut ore la Hogaș și de multe ori au uitat să le onoreze cu prezența, chiar dacă în condică scrie altceva. Iar ceilalți, care și-au ținut orele, au luat în calcul și acest amănunt, care nu apare în metodologia de concurs, dar care se poate dovedi esențială în fața comisiei la proba orală. Nu este singurul caz de acest gen.

La Seminarul Teologic ”Veniamin Costachi”, avem tot un singur candidat, deși acolo există un corp profesoral foarte bun. Cine, însă, și-ar fi permis să se înscrie într-un concurs împotriva lui Ioan Mihoc, preotul director, preotul paroh la Târgu Neamț, preotul stareț de mănăstire, preotul patron de pensiune, unde se fac adunări culte și oculte de tot felul, unde se fac simpozioanele Inspectoratului, etc., preotul director care-l are subordonat pe soțul inspectorului general adjunct, care a rămas pe funcție chiar și după ce a primit ”Satisfăcător”?

Fară a mai particulariza, se poate trage deja o concluzie: într-un sistem intens birocratizat, în care performanța, de cele mai multe ori, se măsoară în hârtii, în care directorul taie și spânzură, că el a fost pus cu ordin de sus, după ce a contribuit, la rândul său, la bunăstarea sistemului, cea mai mare parte a profesorilor fug de funcții. Pentru că ele sunt identificate cu șpaga, cu supunerea față de partid sau față de șefii administrațiilor locale.

De dragul argumentației, sunt suficiente două exemple pentru a demonstra de ce e atât de greu cu schimbarea stării de lucruri.

Primul pornește de la un actual director, care spune, foarte clar, că el nu va părăsi postul, întrucât, chemat fiind să dea bani în campania electorală, a dat. Și la turul I, și la turul II. Pe cale de consecință, zice el cu emfază, nimeni de la Inspectorat sau de la partid nu va îndrăzni să nu-l accepte, pentru că el are dovezi cum și cât a dat, cum a fost chemat la o ședință în sediul unui partid și cum, acolo, a fost ”o samă” de directori plini și adjuncți, care, acum, în majoritate, sunt cu dosare depuse. Și cum a strâns semnături, a făcut liste și alte lucruri, care n-au nicio legătură cu performanța școlii, dar care îl ajută să-și protejeze performanțele manageriale.

Al doilea exemplu: unui director i s-a prezentat o factură, însoțită de un deviz de lucrări, care nu erau într-un contract inițial al unei primării. Pentru că nu a semnat, deși i s-a spus că sunt bani care trebuie să ajungă în alte părți, a fost chemat la primăria respectivă, să semneze. Este doar o mostră de măgării acceptate de conducătorii unităților școlare în schimbul funcțiilor dorite. Sunt sute de asemenea exemple, toate frumos ambalate și mai frumos securizate de întreg sistemul.

Caz interesant este și la Liceul ”Vasile Conta” din Târgu Neamț. Directoarea en titre, Karina Ingrid Cojocaru, este singurul candidat la funcția de director plin, în condițiile în care toată lumea spune că postul îi este asigurat cu sau fără concurs. Argumentele pot părea strâns legate de folclorul didactic: este fina primarului, a știut cu cine să facă toate lucrările ca să aibă sprijin și, când primarul i-a ridicat, cel puțin declarativ, sprijinul, deși a fost prinsă cu neadevăruri în raport cu relația cu cei 100 de euro pe care ar fi trebuit să-i primească profesorii, a rezistat cu brio tuturor controalelor. Toate, însă, au făcut ca numai posturile de adjunct să fie interesante pentru eventualii doritori.

La fel stau lucrurile și la Școala Postliceală Sanitară Piatra Neamț, unde dosarul fostului inspector general adjunct nu a fost primit și, cum nu mai există vreun doritor, se va merge, în mod sigur, pe un nou interimat cu delegație.

Exemple similare sunt și la Roman, și la Bicaz, semn că se poate vorbi deja de un fenomen. Puține sunt cazurile în care directorul pe funcție se bate cu un coleg din școală, iar aici e mai mult vorba despre ambiții personale. Este o astfel de situație la Colegiul ”Ion Creangă”. Ar fi fost, probabil, câteva în plus, dacă nu erau respinse niște dosare ale unor directori în funcție, cum este cazul CJRAE Neamț.

* Situații speciale și ultraspeciale

Evident, există. Prezentarea lor se impune, chiar dacă nu se cunosc încă rezultate concursurilor. Fără îndoială, lumea va aștepta decizia finală în cazul Colegiului Național ”Petru Rareș”, unde se duce o luptă în trei pentru fotoliul de director, cu Dan Grigoruță Oniciuc pe turnantă, flancat de Carmen Mareș, actualul director, și de Ionela-Claudia Jora. Aparent, prima șansă ar avea-o Oniciuc (experiență managerială, dublată de rezultate la nivel național și internațional), dar problema lui o reprezintă relația năbădăioasă cu actualul inspector școlar general Viorel Stan. Plecați amândoi din Roman, unde, un timp, au colaborat foarte bine, au ajuns într-un fel de conflict, plecat de la premisa că Stan trebuie să-și apere poziția de lider în fața lui Oniciuc. De fiecare dată când a fost obligat să aleagă un director la Rareș, Stan s-a orientat spre altcineva. În ce măsură acest conflict va influența rezultatul de la ”Petru Rareș” și în ce măsură vor fi afectate cele două competitoare, este un subiect de urmărit, mai ales că ambele s-au înscris și pentru postul de adjunct. Se cuvine menționat, en passant, că reprezentantul Consiliului Local Piatra Neamț în comisia de concurs este Victor Marghidan, de la PSD.

Colegiul Național de Informatică Piatra Neamț va fi teren pentru confruntarea dintre actualul director, prof. Daniela Neamțu, și Ana Maria Hogea, director în funcție la Colegiul Tehnic de Transporturi Piatra Neamț. Aceasta din urmă concurează la dublu la Informatică, și pentru postul de director plin, și pentru cel adjunct, plus postul de director la Auto. Pariurile se plasează pe ea câștigătoare sigură la Auto și, la fel, pentru adjunct la Informatică; rămâne de văzut cum se va face departajarea la proba de director plin. Ambele candidate au argumente de prezentat în fața comisiei și fiecare știe exact pe ce se poate baza. Cine va fi în comisiile de concurs din partea Consiliului Local? La Auto, va fi același Victor Marghidan de la PSD, iar la Info consilierul PNL Constantin Teodorescu (în măsura în care aceste informații pot oferi calea spre un pariu cu șanse).

Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Neamț se îndreaptă spre a o definitiva director pe Melania Pleșa, actualul interimar, cu condiția să ia nota minima de trecere. Acolo a fost înregistrată o agitație interesantă în legătură cu tot cu diverse documente ”circulante”, care ar avea legătură cu presupuse fapte imputabile, desigur, actualului director. E vorba, evident, în primul rând de … resursele centrului. Este posibil ca aceste lucruri să fi fost aruncate pe piață înainte de concurs pentru a zdruncina o comisie, dar la fel de posibil este să cuprindă date de la care să se poată pleca spre o eventuală anchetă, măcar de presă.

* Dosare respinse, motive stupide, dar aparent legale

A surprins pe multă lume numărul mare de dosare respinse de comisia de selecție a Inspectoratului Școlar Neamț. Nume cu rezonanță s-au trezit că nu pot concura, deoarece li s-a respins dosarul, și nici nu pot contesta decizia.

Evident, imediat au apărut teoriile conspiraționiste, că au fost eliminați la ordin. Este cert că în fiecare caz există motivații și, aparent, marea hibă a fost la depunerea documentele în format online, pe o platformă care a funcționat exact cum funcționează toate platformele gestionate de stat: prost.

Referitor la platforma buclucașă, am primit un comentariu extrem de interesant, de la un cititor avizat. Iată ce ne spune acesta:

«Metodologia publicată la 31 august a.c. CONTRAZICE PREVEDERI ale OUG 41/2016, intrată în vigoare la 30 iunie a.c.

Printre prevederile acestei OUG:

– Pentru cereri de acte în format electronic, instituțiile trebuie să pună la dispoziție o adresă de email (deci nu o platformă);

– Cetățenilor NU LI SE VOR MAI CERE ACTE ce pot fi obținute direct, între instituții.
– REFERIRE DIRECTĂ LA CAZIERUL JUDICIAR!!!

Era ilegală cererea cazierului judiciar (deci și eliminarea dosarelor candidaților care nu l-au postat);

Similar, multe documente cerute (și din cauza cărora alți candidați au fost respinși) se referă la date aflate chiar la MENCȘ. Este situația tipică, descrisă de Premierul Cioloș ca fiind eliminată prin OUG, în care un cetățean este pus să ia un act de la un ghișeu, ca să-l depună la alt ghișeu al aceleiași instituții. Sunt acoperite în acest caz: dovada apartenenței la Corpul Național de Experți în Management Educațional (registrul este chiar la cei care cer dovada aceasta) și cererile de calificative pe anii anteriori (școlile încarcă, cu multă trudă, în fiecare an, aceste date, chiar pe site-ul ministerului)»

Un candidat a reușit să posteze toate documentele fix în 6 (șase ore), începând de la ora 3 noaptea.

Ce motive au existat pentru respingerea dosarelor?

Un candidat nu și-a depus pe platformă certificatul de naștere, în rubrica dedicată respectivului document, înlocuindu-l cu cel de căsătorie. În alte două cazuri, au existat toate documentele depuse, dar nu a fost completată rubrica prin care cel care le-a depus își asuma responsabilitatea că toate datele sunt conform realității. Într-un caz, a fost vorba despre documente ilizibile, iar în cazul fostului inspector școlar general adjunct Mihai Floroaia, a fost vorba despre calificativ. Aici lucrurile sunt discutabile, democratic vorbind, că Floroaia se află în plină campanie juridică de contestare a calificativului. În alt caz, nu au existat pe platformă documente care să ateste calificativul de ”Foarte bine” aferent ultimilor 5 ani.

Rămâne cert faptul că IȘJ Neamț are pe funcție un general adjunct cu calificativ ”Satisfăcător”, care este bine mersi, ba, mai mult, a primit și o groază de bani pentru decontarea navetei, care, probabil, îi îngreunează activitatea. La fel de cert este și faptul că, la același IȘJ Neamț, este un general de ”Bine”, care se implică direct în organizarea unui concurs în care nu sunt primiți decât cei cu ”Foarte bine”.

Între timp, s-a mai admis o reexaminare a dosarelor și s-a revenit asupra unor cazuri, dar asta nu schimbă decât în câteva cazuri particulare datele problemei.

* Despre organizarea concursului

Din toate direcțiile, s-au dat asigurări că va fi cel mai corect concurs organizat până acum în învățământ, de la cele renumite ale lui Spiru Haret. Că va exista multă transparență și că singurul moment în care ar putea interveni subiectivismul ar fi la ultima probă, cea a prezentării orale.

Comisia de concurs are 5 membri care notează și un informatician. Doi membri sunt aleși consiliul de administrație al școlii, doi vin din partea administrației locale, un consilier și un reprezentant al primarului, și mai e un inspector. Pe lângă aceștia, vor mai fi în sală reprezentanți ai părinților, sindicatului, elevilor – dacă vorbim despre licee – și doi martori. Fără drept de notare, dar cu dreptul de a semnala, după concurs, eventualele probleme.

Acum, să încercăm un exercițiu de pregătire a unui examen comod pentru un director pe funcție, care este singurul candidat.

Cum spuneam, doi oameni vin din partea școlii, iar consiliul de administrație a lucrat, a colaborat cu actualul director. Poate influența în vreun fel numirea celor doi membri din comisie? Răspunsul este ”Da”. Nu înseamnă neapărat că vor fi subiectivi, dar este un scenariu plauzibil. Dacă directorul are o foarte bună relație cu Inspectoratul Școlar, cu inspectorii în general, iarăși ar putea să beneficieze de un bonus neoficial de simpatie. Deja ar fi 3 membri care nu l-ar deranja foarte mult pe unicul candidat, mai ales în condițiile în care ar avea un plan de management bunicel și de proba orală ar depinde nota minimă de trecere. Asta fără a mai pune în discuție relaționarea cu administrația locală, de obicei foarte bună, mai ales când directorul știe că o investiție de succes este cea făcută cu cine trebuie și la prețurile care trebuie.

Din acest punct de vedere, este clar că pot exista aranjamente, neoficiale, în care mai intervin și sugestiile politice, relațiile, poziționarea rudelor apropiate, etc. Dacă există dorință, este cel mai ușor lucru de a păstra pe cineva în funcție, respectând în totalitate regulamentul de concurs.

Până în acest moment, doi inspectori – importanți ca funcție, dar și din punct de vedere relațional – nu pot face parte în niciun fel din comisii. Este vorba despre Elena Laiu, inspectorul general adjunct, și despre Camelia Neța, inspectorul de matematică, fiindcă au rude care participă la concurs. În cazul doamnei Laiu, de data aceasta funcționează relația de rudenie cu doamna Dorina Timișescu, care candidează la Colegiul Tehnic ” Ion Creangă” pentru postul de director adjunct.

Valentin BĂLĂNESCU