0233 235.907 office@mesagerulneamt.ro

Între superstiții și tradiții la început de an

pietricica turism

O practică păgână s-a menținut până astăzi, modalitatea de punere în aplicare fiind însă diferită. Societățile arhaice credeau că spiritele malefice se tem de zgomote puternice și de lumină și, de aceea, în noaptea dintre ani, aprindeau focuri mari și făceau zgomot, pentru ca, în anul ce vine, să fie feriți de rele. În zilele noastre, focurile și tobele au fost înlocuite cu artificii, petarde și pocnitori care marchează trecerea într-un nou an fără ghinioane. Și clopoțeii sunați cu putere la miezul nopții alungă spiritele rele.

© Florin Andreescu

© Florin Andreescu

Pe oriunde ne poartă pașii în noaptea dintre ani este bine să realizăm că fiecare țară are anumite superstiții și tradiții legate de Anul Nou.

La români, conform tradiției, în noaptea de Anul Nou se face cât mai mult zgomot pentru a alunga toate spiritele rele.

Unii dintre noi obișnuiesc să țină în buzunar o căpățână de usturoi. Este știut faptul că usturoiul are menirea de a-i feri de spiritele rele.

O alta superstiție de Revelion se referă la faptul că nu este bine ca, atât în ultima zi din an, cât și în prima zi a celui nou, să facem cheltuieli. De asemenea, acum nu trebuie aruncat nimic din casă, nici măcar gunoiul, deoarece se spune că aruncăm afară din casă și norocul. În alte țări, precum Italia, se păstrează încă o tradiție veche – aceea de a arunca pe fereastra obiecte vechi, din anul trecut.

Noul An să aducă în casele dumneavoastră Lumina, Iubirea, Credința, Harul Sfântului Duh, Omenia, Prietenia, Bunăstarea și Înțelepciunea să ne bucurăm de acestea!

La mulți ani!

Mulți dintre noi aplicăm superstiția că trebuie să avem nicio datorie când începe noul an. Se spune că aceia care au datorii la trecerea dintre ani vor rămâne datori întreg anul care vine.

De asemenea, o bine cunoscută superstiție spune că prima persoana care va trece pragul casei în prima zi din an ne va influența tot anul.

În unele zone, se există credința că persoanele cu părul blond sau roșcat aduc ghinion, iar cele brunete aduc noroc. De asemenea, dacă primul care ne calcă pragul este bărbat, vom avea un an plin de noroc, iar dacă va fi femeie – anul va fi plin de ghinioane.

Conform tradiției populare, în Ajunul Anului Nou, fetele nemăritate pun într-un vas cu apă un fir de busuioc, o ramură de măr și un ban și își vor visa alesul, cu care urmează să se căsătorească.

https://i1.wp.com/mesagerulneamt.ro/wp-content/uploads/2017/04/Banner-web-Tehnoprod-04-2017.jpg?w=960

La miezul nopții, atunci când se termină secundele anului care trece, ușa casei trebuie să fie deschisă. Există numeroase credințe că, în acest fel, se permite anului vechi să plece, lăsând loc celui nou să intre.

* Premonițiile de Anul Nou

calendar-ceapa

Ca și alte sărbători înzestrate cu forță sacră, Anul Nou este un timp al previziunilor și al încercării oamenilor de a face viitorul favorabil. Acum, bătrânii alcătuiesc binecunoscutul ”calendar de ceapă”, urmărind în fiecare foaie presărată cu sare cât de abundente vor fi precipitațiile în cursul următoarelor douăsprezece luni; în funcție de previziuni, ei își sfătuiesc fiii să înceapă aratul și semănatul, apoi și celelalte munci ale câmpului.

Crengile de pom roditor puse la înmugurit până la Bobotează prevestesc o primăvară bună, dacă se înveșmântează în muguri și flori, iar sporul roadelor pământului este ”citit” în tăciunii trași pe vatră și meniți fiecăreia dintre holde: cel care lasă mai multă cenușă în ziua de Anul Nou va rodi mai îmbelșugat, așa încât gospodarii vor semăna mai mult din semințele astfel ghicite.

Se mai păstrează și astăzi, mai ales în sud-vestul țării, tradiții alimentare legate de simbolistica animalelor: nu se prepară și nu se consumă carne de găină, fiindcă aceasta ”scurmă și împrăștie”, ci carne de gâscă sau rață, fiindcă sunt ”grase și așezate”, așa cum trebuie să fie și rostul gospodăriei. Cel mai bine este, însă, să se afle pe masă piftie de porc (”cătărigi” sau ”aitură”), fiindcă porcul este norocos, crește fără a da multă bătaie de cap gospodarilor și ”merge tot înainte”, adică râmă spre a-și găsi hrana.

De pe masa din Noaptea Anului Nou, erau nelipsite, odinioară, plăcintele, ale căror ingrediente reuneau simbolic tot sporul casei: făină, miere sau zahăr și sare, ouă, lapte și brânză, adesea cu adaos de fructe uscate, între multele foi fiind ascunși fie bănuți norocoși, fie răvașe de hârtie, pe care se scriau cuvinte cu sens de urare și de menire.

În anul ce se plămădește acum, oamenii descifrau și ”răbojul zilelor” fiecăruia din membrii familiei: în trunchiurile de arbori rezemați de pereți și în lingurile de lemn umplute cu apă neîncepută, puse peste noapte sub icoane, în crengile de busuioc sau de plante veșnic verzi, lăsate la fântână să se umple de promoroacă, se ”citeau” sănătatea și vigoarea, sporul și norocul. Oricât ar părea de naive și de simple, aceste încercări de a scruta viitorul se bazează pe aceeași relație intimă cu lumea înconjurătoare, pe corespondențe între ritmurile naturii și treptele devenirii umane.

 

 

Despre autor
Adresa: str. Baltagului, nr. 6, Piatra Neamt telefon: 0233/235.907 fax: 0333/816.194

Scrie comentariu

*