În decembrie 2016, a devenit parlamentar de Neamț, ales fiind pe lista PSD pentru Camera Deputaților. Momentul a venit firesc, s-ar zice, dat fiind că avea deja în CV-ul administrativ un mandat de consilier județean, iar în cel politic președinția unei filiale de partid și, ulterior, conducerea unei organizații de tineret, a PSD Neamț. Cum Casa Poporului nu e ”acasă” pentru toată lumea, acum, la trei luni de la validarea mandatului, Ciprian Șerban își face un bilanț. Provizoriu, fiindcă, desigur, mandatul este abia la început și patru ani, într-un circuit birocratic parlamentar, pot însemna cât o viață de om. Deputatul Șerban, însă, pare hotărât să nu irosească acest timp. Deja este semnatar în dreptul unor inițiative legislative, cele mai multe având legătură cu comisiile de specialitate în care a fost prins. A fost în Comisia pentru tehnologia informațiilor și comunicațiilor până în luna martie a acestui an, a fost în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport până în ianuarie și prestează cu normă întreagă în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii, prezidată de mai experimentatul său coleg, binecunoscutul deputat Ioan Munteanu.
– Cum este, deci, să fiți deputat de Neamț? Puteți avansa o concluzie acum, la trei luni de la învestire?
- Aș putea, fiindcă o idee aveam dinainte, întrucât am discutat subiectul cu colegii mei, și cu cei care au fost parlamentari în mandate anterioare, și cu cei cu care am format lista PSD Neamț la alegerile din decembrie…
– E precum vă așteptați?
- Acum, depinde ce așteptări are fiecare. Eu pot să vă spun că mi-am asumat acest rol și am candidat în ideea de a face ceva mai mult decât făcusem până la momentul candidaturii. Pentru mine, ca persoană, este clar că e un pas înainte, o etapă de avansare în carieră, aș fi ipocrit să spun că mi-am dorit asta doar pentru alții. Însă am făcut-o cu speranța că voi reuși din această poziție să fac lucruri, să repar lucruri, astfel încât să-mi aduc și eu contribuția, atât cât pot, la mai binele tuturor. Știm cu toții că legile în România mai sunt câteodată și strâmbe. Cu toate acestea, ele trebuie respectate și, dacă sunt ”defecțiuni”, ele pot fi îndreptate, în principal acolo unde se fac, deci în Parlament. Am considerat mereu că legislația este perfectibilă și că ea trebuie făcută astfel încât să reglementeze cu adevărat situația, pornind de la realitățile existente. E greu să lucrezi cu o lege făcută strict teoretic, care nu are nicio ancoră în realitate. Iar realitatea ne-a demonstrat deja că sunt fel de fel de situații în care cadrul legal existent, pur și simplu, nu se poate aplica. Sau nu e incomplet… Sau nu acoperă tot ce trebuie…
– Ați făcut vreo lege? La caseta dvs. de deputat, figurează deja 8 propuneri.
- Da, într-adevăr, sunt 8, numai că… Chiar dacă este un clișeu, am să-l folosesc totuși: nu e așa de simplu să faci o lege. Strict statistic, am inițiat opt propuneri, din care două sunt abia înregistrate, patru sunt deja la Senat, una așteaptă aviz, fiindcă s-a solicitat punctul de vedere al Consiliului Legislativ, al Guvernului și al Consiliului Economic și Social, iar una, cea pentru modificarea și completarea Legii apelor, abia a intrat pe circuit, nici nu știu dacă a trecut de registratură.
– Și, cu asta, ajungem la adevărata problemă a Parlamentului: jungla actelor. De ce atâta hățiș birocratic și cum vă descurcați prin el?
- Acum, să recunoaștem, dată fiind importanța Parlamentului și a rolului pe care îl are – de a face legi -, ar fi o naivitate să credem că batem din palme și, gata!, am făcut legea, o trimitem în plen, apăsăm butoanele la vot și intră în vigoare. Cine-și închipuie că e așa de simplu nu știe despre ce e vorba. Eu am spus că o lege este perfectibilă, dar asta nu înseamnă că oricine poate iniția orice în Parlament și că orice parlamentar poate vota orice lege oricum. Sunt niște proceduri care trebuie respectate, sunt niște condiții care trebuie îndeplinite pentru ca o propunere venită din partea unui parlamentar să ajungă la stadiul de inițiativă legislativă. Plus mulți alți pași ca să ajungă lege…
– Păi, să discutăm concret: ce-i trebuie?
- În primul rând, este nevoie de un fundament. Trebuie identificată clar problema, situația existentă, apoi soluția, dar una care să fie în deplin acord cu Constituția – că de aceea avem Legea Fundamentală -, dar și cu legislația existentă, și cea românească, și cea europeană. Deși, să știți că mare parte din legislația noastră actuală este cât se poate de armonizată cu cea europeană… Apoi, revenind, este nevoie de susținere. Eu, Ciprian Șerban, pot întocmi un proiect de lege – fie o lege nouă, fie o modificare a uneia existente -, dar nu mă pot duce singur cu ea peste tot, fiindcă nu sunt la mine acasă. N-o s-o votez doar eu. Este nevoie de un anumit număr de voturi, majoritar, iar pentru asta eu, deputatul Șerban, am nevoie de susținerea colegilor mei din Cameră. Aici, noi, cei de la PSD, avem avantajul scorului obținut în alegeri, dar tot trebuie să ne susținem cauza cu multă convingere dacă vrem să ne bucurăm de succes. Dacă propunerea legislativă este necesară și benefică, să știți că nu e greu nici să convingi parlamentari de la alte partide s-o susțină. Mi s-a întâmplat.
– De aceea apare o listă întreagă de semnatari la o inițiativă legislativă?
- Da, pentru că este foarte adevărat principiul ”cu cât mai mulți, cu atât mai bine”. Iar odată obținută susținerea colegilor, inițiativa intră pe circuitul parlamentar. Are mult de umblat, ca să zic așa, până ajunge să fie discutată în biroul permanent, care decide dacă și când o pune pe ordinea de zi. Trebuie studiată, analizată de foarte mulți ochi, finisată și ”ambalată”, astfel încât, în momentul când ajunge în dezbatere, să poată fi votată în cunoștință de cauză.
– Undeva pe traseul acesta este și analiza de partid?
- Evident, fiindcă am ajuns acolo datorită unui partid. Nu doar PSD discută, toate partidele o fac. Noi, cei de la PSD, avem – iarăși zic – avantajul de a avea Guvernul. Ne-am asumat un program de guvernare, dl. Sorin Grindeanu este premierul României și a arătat deja că programul de guvernare al PSD a început să fie pus în practică, iar noi, parlamentarii, venim cu susținerea noastră în sprijinul aceleiași idei.
– O echipă, cum ar veni…
- Exact. Suntem echipa extinsă a PSD, cu premierul, cu miniștrii, cu parlamentarii, cu președinții de organizații care, foarte mulți, au funcții administrative la ei în județ, și, împreună, ne ocupăm de ce am promis oamenilor în programul de guvernare.
– Parlamentarii de Neamț sunt o echipă?
- Nu mă bag în treburile altora, dar pot să vă spun sigur că parlamentarii PSD de Neamț sunt o echipă. De altfel, dacă ați verificat caseta mea de deputat, ați văzut că, la semnatari, împreună cu mine apar și colegii mei, deputații Ioan Munteanu și Alexandru Rotaru.
– Asta apropo de susținerea necesară?
- Printre altele… Cum spuneam, nu e deloc ușor să faci legi. De fapt, nimic nu e ușor de făcut dacă vrei să-l faci temeinic. Dacă vrei să faci doar de dragul de a zice că ai făcut și tu ceva, atunci, da, mă gândesc că poate fi mai ușor. Dar eu nu procedez așa, nu pot. N-am putut niciodată să fac lucruri doar ca să bifez activități. Mai degrabă nu mă apuc…
– Dar v-ați apucat de asta. Cum vă vedeți după un an de deputăție? Sau după patru?
- Abia m-am ”încălzit”… Să ajungem noi sănătoși și mai povestim atunci. Ce pot spune cu siguranță este că am venit aici cu gândul să fac cât mai bine și cât mai mult, pentru ca oamenii care ne-au dat votul în decembrie să vadă că au avut dreptate să ne acorde încrederea lor. Rămâne valabil că am promis și ne ținem de cuvânt. Acum patru luni poate părea doar un mesaj de campanie. Acum nu mai suntem în campanie electorală, dar, cum spuneam, rămâne valabil.
* Inițiative legislative
- Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2011, a educației naționale: va permite Consiliilor județene/ Consiliului General al Municipiului București să asigure fonduri pentru organizarea, desfășurarea și acordarea premiilor olimpiadelor și a concursurulor școlare județene/ ale municipiului București.
- Propunere legislativă pentru completarea Legii apiculturii nr. 383/2013: introduce obligativitatea pentru apicultori și comercianți de a afișa vizibil țara de origine sau locul de proveniență a mierii și produselor apicole, stabilește obligația medicilor veterinari de a controla și supraveghea procesarea mierii și produselor apicole, reglementează dreptul de a scrie pe etichetă ”Produs natural” sau ”Produs românesc”, stabilește sancțiuni și amenzi în cazul nerespectării normelor.
- Propunere legislativă pentru modificarea alin.(3) al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice: stabilește exceptarea de la aplicarea prevederilor ordonanței de urgență și în cazul Administrației Naționale de Meteorologie (nu doar al Regiei Autonome ”Rasirom”, Companiei Naționale ”Romtehnica” SA), aceasta având activități de interes național și activități cu specific pentru apărare și securitate națională.
- Propunere legislativă privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Odobești-Vrancea, în domeniul public al statului și administrarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului: repară și faptic ceea ce scriptic există din 1979, de când INFP și-a amplasat pe terenul stațiunii de cercetare Odobești una din stațiile seismice, nemaivorbind de anul 1982, când INFP a construit acolo și 33 mp de clădire pentru a instala aparatura seismică.
- Propunere legislativă privind înființarea Băncii de Resurse Genetice Vegetale ”Mihai Cristea” Suceava, prin divizarea parțială a Laboratorului Central pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor: reglementează cadrul apariției și funcționării Băncii de Resurse Vegetale, organism care va fi în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice ”Gh. Ionescu-Șișești” și care va gestiona inclusiv proiecte de interes național strategic de lungă durată și pentru conservarea și valorificarea resurselor vegetale.
- Propunere legislativă privind instituirea zilei de 10 octombrie – Ziua națională a produselor agroalimentare românești.
- Propunere legislativă pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.