0233 235.907 office@mesagerulneamt.ro

550 milioane de euro disponibile pentru satul românesc

smart

GAL-ul este principalul motor al economiei rurale, prin care se finanțează activitățile în diverse domenii, pentru că menirea unui astfel de parteneriat public-privat este să facă mai actuale ca niciodată vorbele marelui nostru poet Lucian Blaga: «Veșnicia s-a născut la sat!»”. Așa își începe pledoaria Daniel Vasiliu, secretar general al Federației Naționale a Grupurilor de Acțiune Locală, nemțeanul care a pus bazele primului GAL din județ și care, între timp, a ajuns în forurile naționale.

Prezent la Piatra Neamț pentru o întâlnire cu aproape 100 de manageri de GAL-uri din Regiunea de Nord-Est, ministrul secretar de stat în Ministerul Agriculturii Alexandru Pator a spus că ”la Bruxelles, acest aspect este văzut ca o noutate și noi am reușit să dăm o soluție românească problemei multifond. Aș vrea să văd duse la capăt aceste proiecte, deoarece vor reprezenta un model de succes și ar da prestigiu programului. Ar fi o dovadă că, prin programul GAL, se fac lucruri solide și au finalitate, pentru a îmbunătăți viața oamenilor din mediul rural”. Să fie asta cheia care deschide ușa spre dezvoltarea comunităților mici?

GAL-urile sunt printre puținele parteneriate public-private care acoperă în mare măsură, peste 90%, teritoriul eligibil al României, adică orașe sub 20.000 locuitori și comune. Prin cele 239 de ONG- uri finanțate în România, pentru perioada 2014-2020, programul LEADER pune la dispoziția autorităților și firmelor private aproximativ 550 milioane de euro, împărțite pe diverse măsuri de finanțare, care ar trebui să răspundă nevoilor identificate pe teritoriul fiecărui GAL.

GAL-ul «Drumurile Bistriței», unde actualmente sunt manager, cuprinde 17 localități, care sunt partenere prin Hotărâre de Consiliu Local, dar și 19 parteneri privați. Împreună cu echipa tehnică, am discutat în fiecare comună, cu primarul și consiliul local, dar și cu micii întreprinzători sau fermieri care și-au exprimat dorința de a deschide o nouă afacere sau de a moderniza activitatea întreprinsă până acum, prin tehnologizare de ultimă ora. Așa am aflat care sunt planurile lor de viitor și am scris strategia, pentru care am primit, de la Ministerul Agriculturii, 3.4 milioane de euro, bani puși la dispoziția locuitorilor din comunele partenere în GAL”, explică Daniel Vasiliu.

* Există 8 măsuri de finanțare pe GAL:

M1. Dezvoltarea durabilă a teritoriului

M2. Dezvoltarea infrastructurii sociale

M3. Diversificarea economiei teritoriului GAL prin investiții în activități economice neagricole

M4. Dezvoltarea activităților agricole

M5. Investiții în prelucrarea, comercializarea și dezvoltarea produselor agricole

M6. Conservarea și valorificarea patrimoniului natural și cultural pentru dezvoltarea teritoriului GAL

M7. Sprijin pentru constituirea și promovarea formelor asociative

M8. Transfer de informații și cunoștințe în teritoriul GAL

În județul Neamț, există 6 GAL-uri înregistrate, iar rețeta a fost aplicată la toate. Cam același lucru s-a întâmplat și în celelalte 5 GAL-uri din Neamț, și cele 239 din toată țara. Practic, această abordare nouă, de jos în sus, în care cetățeanul spune unde trebuie duși banii și nu ministerul, face din GAL cel mai important și extins instrument de finanțare pentru proiecte cu bani europeni”, susține Daniel Vasiliu.

De la Revoluția din 1989 până în prezent, mai multe comune au devenit peste noapte orașe, primarii gândind că vor primi bani mai mulți la buget, dar lucrurile nu au stat așa. Iar la proiecte europene dedicate localităților urbane, acestea nu au obținut punctaj foarte bun.

Acum 5 ani, când am fost la Bruxelles, împreună cu colegii mei din Federația GAL-urilor, pentru a discuta din perspectiva noastră evoluția programului LEADER în România, am avut o întâlnire cu dl comisar european la acel timp Dacian Cioloș și oficialii care se ocupau de acest program. Pe lângă slaba finanțare a acestor orașe mici, am subliniat și faptul că ne-am dori să devină poluri de dezvoltare și pentru comunele adiacente. Iată de ce, astăzi, și aceste localități urbane pot beneficia de fonduri dedicate mediului rural”, explică același Daniel Vasiliu.

Abordarea LEADER a apărut la începutul anilor ’90, urmărește aceleași obiective generale și specifice de Politici Agricole Comune în UE, dar și concordanța cu Programul Național de Dezvoltare Rurală al fiecărui stat membru. Asta presupune dezvoltarea comunităților locale într-o manieră specifică, adaptată nevoilor și priorităților acestora.

Daniel Vasiliu dă și un exemplu de domeniu care poate fi exploatat de primari și ONG-uri: ”Se încearcă reducerea decalajului de dezvoltare dintre regiunile urbane și cele rurale, chiar dacă sumele disponibile pentru finanțarea unui proiect nu sunt foarte mari, între minimum 5.000 și maximum 200.000 euro. Pornind de la deviza Uniunii Europene, «Unitate prin diversitate», cred că GAL-ul trebuie să pună în valoare tot ce are mai de preț satul românesc. Slavă cerului, putem spune că stăm cu fruntea sus și demni în fața multor țări europene, în ce privește istoria și unicitatea țăranului român! Gândiți-vă numai la câte costume tradiționale, obiceiuri, tradiții, folclor, artă meșteșugărească și alte elemente particularizează fiecare zonă a țării! În fața avalanșei globalizării în activitatea de zi cu zi, satul românesc este cel care dă identitate acestei nații și avem datoria de a păstra nealterată moștenirea primită de la străbuni și mai ales de a o preda generațiilor ce vin”.

http://mesagerulneamt.ro/wp-content/uploads/2017/04/Banner-web-Tehnoprod-04-2017.jpg

Și, cum orice lucru este perfectibil, se ajunge, firesc, la întrebarea ce-ar mai fi de învățat: ”Sunt multe situații cu care ne-am confruntat și am realizat că scepticismul românului este principala piedică în accesarea fondurilor europene. Este adevărat că și birocrația excesivă în pregătirea documentației aferente unui proiect a împiedicat accesarea banilor europeni, descurajând posibilii beneficiari să mai bată la ușa autorităților finanțatoare. Statul român trebuie să privească satul românesc ca pe temelia unei case: dacă nu este consolidată, nu poți construi o gospodărie trainică. Ba, mai mult, aș face trimitere la câteva cuvinte de duh din folclorul românesc, care trebuie să sune zilnic în urechile politicienilor: «La țară înfloresc toți pomii, de la țară vin și domnii!»”.

Realitatea este că sunt comunități unde au rămas bătrânii și puținii tineri care mai sunt trebuie să plece la oraș sau în străinătate pentru a-și găsi un rost. ”O prioritate în strategia noastră este și dezvoltarea economică locală, prin diversificarea activităților economice și crearea locurilor de muncă. Încercăm să încurajăm înființarea unor afaceri, prin sprijiin care poate ajunge și la 90% din partea GAL-ului și doar 10% partea beneficiarului”, precizează Daniel Vasiliu.

Există măsuri de finanțare dedicate tinerilor fermieri, care pot prelua terenul și animalele de la părinți și să dezvolte o mică afacere în sectorul agricol sau zootehnic, prin înființarea unei ferme, care poate fi dotată cu utilaje sau linii tehnologice moderne.

Acum se pune accent pe implicarea firmelor private pe învățământul dual, pentru forță de muncă bine calificată. GAL-urile se pot implica în acest demers, prin acreditarea  și furnizarea cursurilor de perfecționare profesională pentru cei care vor să se specializaze într-un domeniu sau poate fi doar intermediar între unitățile de învățământ și firmele care pot prelua resursa umană, școlarizată într-un domeniu de activitate comun.

Cred că o discuție aplicată între GAL-uri și Inspectoratul Școlar Județean Neamț poate identifica acele unități de învățământ care pot furniza resursa umană pregătită, pentru firmele care doresc să ajute tinerii încă de pe băncile școlii, facilitându-le accesul pentru practică în unitățile de producție și, de ce nu, pentru a se angaja ulterior”, mai spune Daniel Vasiliu.

În exercițiul financiar 2007-2013, în județul Neamț, au funcționat 5 GAL-uri, care au beneficiat de peste 12.5 milioane de euro, sumă pusă la dispoziția partenerilor publici sau privați.

Acești bani au atras după sine alte milioane de euro, din cofinanțările beneficiarilor, și au creat locuri de muncă, prin dezvoltarea afacerilor în sectorul agricol sau non-agricol.

O să dau ca exemplu GAL-ul Nicolae Roznovanu, actualul «Drumurile Bistriței», situat în sudul județului. Aici am finanțat proiecte, pe diverse măsuri: reabilitare și dotare Cămin Cultural Piatra Șoimului – peste 200.000 euro, sediu nou Primărie comuna Tazlău – 150.000 euro, asfaltare drumuri sătești în comunele Zănești, Dochia, Mărgineni, Borlești și Piatra Șoimului; dotare cu utilaj multifuncțional și autospecială pentru intervenții la drumuri pe timpul iernii în comuna Zănești, dar și dotarea cu linie tehnologică a două societăți în domeniul confecțiilor, care au creat 12 locuri de muncă. Astfel de proiecte s-au derulat și la nivelul celorlalte GAL-uri din Neamț, deci putem finanța o paletă largă de activități, chiar dacă suma maximă este de 200.000 euro”, declară Daniel Vasiliu.

Cum au supraviețuit aceste GAL-uri în 2016, când abia în 2017 se dechide o nouă linie de finanțare? Răspunde managerul GAL ”Drumurile Bistriței”: ”La finalul anului 2015, când activitatea vechiului GAL s-a încheiat, cei 5 angajați au intrat în șomaj mai bine de un an. A fost o perioadă dificilă, fără a primi vreo remunerație. Cu toate acestea, echipa a rămas unită, ca într-o familie, și a pornit la un nou drum, prin scrierea strategiei aferente perioadei de finanțare 2014-2020. Activitatea s-a mărit, pentru că teritoriul aferent GAL-ului s-a dublat, iar finanțarea pentru actuala perioadă vine în funcție de populație și kilometrii pătrați, față de vechea alocare, când se acordau, în medie, pentru fiecare GAL 2,8 milioane de euro, indiferent dacă erau 2 sau 20 de comune partenere”.

De la scepticismul cu care era privit programul la începuturile sale, de la greutățile întâmpinate cu primele proiecte, s-a bătut cale lungă. Astfel de parteneriate au început să fie privite cu încredere, poate și pentru că, practic, sunt șanse mai mari pentru a primi o finanțare, fiindcă nu pot depune proiecte decât cei care investesc într-o localitate membră a unui GAL.

Cele 163 de GAL-uri care au funcționat în țară au finanțat investiții pentru dezvoltarea fermelor, instalarea tinerilor fermieri și instruirea lor, informarea și difuzarea de cunoștințe, procesarea și marketing-ul producției agricole, generând un total 3.695 proiecte și plăți de 91.97 milioane euro. Investiții în infrastructura mică, activități turistice, întreprinderi non-agricole au generat 3.880 proiecte selectate de GAL-uri, în valoare de 220.3 milioane euro. Simplul calcul arată peste 7.500 de proiecte, gestionate într-un termen relativ scurt, de 2-3 ani, și o alocare de peste 312 milioane de euro, peste 20.000 locuri de muncănoi, 700 de specialiști calificați în gestionarea fondurilor europene. Aceasta e activitatea GAL-urilor în 2016.

* În actuala programare, 2014-2020, prioritățile sunt:

– Dezvoltarea locală durabilă pentru creșterea nivelului de trai a populației din teritoriul GAL;

– Creșterea competitivității sectorului agricol prin modernizare, inovare și cooperare;

– Dezvoltare economică locală prin diversificarea activităților și crearea de locuri de muncă;

– Capitalizarea și valorificarea informațiilor și resurselor în scopul dezvoltării și inovării activităților din teritoriul GAL.

Cele 550 milioane de euro, disponibile până în 2020, trebuie să încurajeze micul întreprinzător să desfășoare o activitate generatoare de profit și locuri de muncă, să se pună accentul pe proiecte sociale destinate copiilor și bătrânilor, prin cooptarea sau înființarea unor ONG-uri, care să gestioneze centre de zi, cu atât mai mult cu cât, la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, există 100 milioane de euro, pentru finanțarea activității de zi cu zi, după ce, în prealabil, GAL-ul a furnizat suma necesară dotării. Sunt încurajate parteneriatele și, în special, cooperativele, în care mai mulți producători mici pot sta la aceeași masă pentru un interes comun. Prin comasarea terenurilor, ei pot beneficia de proiecte, prin a căror finanțare să asigure dotarea cu utilaje moderne, posibilități de stocare a cerealelor pentru revânzare la un preț mai bun, reducând astfel comercializarea către samsari. Nemțenii se gândesc chiar la o platformă on-line, care ar asigura o marfă de calitate, proaspătă și autohtonă în piața dominată de marile firme, care nu sprijină foarte mult fermierul român.

Gianina BUFTEA

Despre autor
Adresa: str. Baltagului, nr. 6, Piatra Neamt telefon: 0233/235.907 fax: 0333/816.194

Scrie comentariu

*