0233 235.907 office@mesagerulneamt.ro

”Creangă este genial ca prozator și scrie într-o limbă română formidabilă!”

Nicolae Manolescu, liderul Uniunii Scriitorilor din România, critic și istoric literar de anvergură, a fost președintele juriului care a desemnat primul câștigător al Premiului Național de Proză ”Ion Creangă”, Opera Omnia, în persoana scriitorului D.R. Popescu. Spune că premiul, ca valoare, ”este colosal” și-și dorește ca acesta existe măcar la fel de mult ca Premiul Național ”Mihai Eminescu” de la Botoșani.

– Dle Manolescu, iată că și Neamțul a ajuns să acorde un prestigios premiul național.

Ca valoare, e colosal! Nu vă bateți cu Premiul Național ”Mihai Eminescu” de la Botoșani, pentru că acela are 26 de ediții, deci are o greutate implicită în timp. Nu vă băgați în treaba asta. Creangă e Creangă, Eminescu e Eminescu. M-aș bucura foarte tare ca acest premiu să dureze. Le-am și spus: ”Ce veți face de la anul vă privește, dar primul premiu trebuie să fie foarte bun”. Cel mai recent, la Piatra Neamț, am fost când s-a dezvelit bustul lui Eminescu din fața bibliotecii. Înainte de asta, când mi-am luat preluat funcția de ambasador UNESCO, primul drum l-am făcut în Bucovina și în zona Neamțului, pentru a vedea toate bisericile, mănăstirile, drumurile de acces, indicatoarele de distanță.

– Ce mai înseamnă Ion Creangă pentru români?

Eu mi-am făcut comunicarea despre Creangă, pe ideea de scriitori clasici, nu în sensul că aparțin curentului clasicismului, ci în sensul că se predau la școală, canonici cum se spune acum. Creangă este cel mai tipic canonic. Creangă este cel pe care noi ne putem baza învățarea literaturii și a limbii române în școală. La Eminescu, există și alte criterii: că e primul mare poet, că e ultimul mare romantic european. La Creangă, nu există decât un singur criteriu: că este genial ca prozator și că scrie într-o limbă română, nu moldovenească, ci o limbă română formidabilă! Trebuie lăsat să fie studiat în școală. Am văzut și eu denunțul unei profesoare, o fostă studentă a mea, știu și din ce serie este, că a zis că nu-l predă pe Creangă, că nu-l înțeleg copiii. E o prostie! Datoria profesorilor de română este să-i facă pe copii să-l înțeleagă. Copiii nu au nicio vină. Și astăzi am auzit niște comedii în colocviu, că acum cei mici nu se mai joacă așa cum se juca Creangă. Și ce dacă se joacă altfel? Care-i problema? Cocoșul a mâncat vreodată cirezi? E chiar o prostie! Nu se poate așa ceva!

* ”Acum se scrie mult și se citește puțin”

– Când vorbim despre modele la cine ar trebui să ne gândim?

La Creangă, Slavici, Eminescu, Caragiale. Avem foarte multe modele. Și în ziua de astăzi sunt scriitori foarte importanți. Sunt doi candidați de mare valoare și aici, la premiul Creangă: D.R. Popescu și Nicolae Breban. Nici Petre Cimpoeșu, Gabriela Adameșteanu, Varujan Vosganian, ultimul este mai tinerel, nu sunt de lepădat. Dar avem aici, printre noi, două mari figuri ale literaturii române din secolul XX.

– Internetul a îndepărtat rapid omul de carte.

Da, l-a îndepărtat. Acum se scrie mult și se citește puțin. Maculatura este inevitabilă în era internetului. Cine vrea postează pe Facebook, Twitter și nenorocirea acestor mijloace de comunicare, fabuloase de fapt, este că nu au sită, nu au Calgon și tot ce se spune trece. Până la urmă, începe să miroase urât. Eu nu mă uit pe on line. Pentru că n-are filtru, n-are ciur, cine vrea spune ce vrea, sub un nume fals sau sub pseudonim. N-am încredere. Când eu îmi asum o răspundere și spun asta, semnez. Aici e un fel de fiecare își dă cu părerea… Și la chestii la care, evident, nu are acces sau despre care nu știe nimic, dar își dă cu părerea. Folosesc tehnologia nouă, scriu la calculator, aș fi prost să n-o folosesc cât pot. Am stat 9 ani în Franța, trimiteam două articole pe săptămână în România, trebuia să fac cumva. Nu putem să le trimit prin poștă.

  • E adevărat că sunt scriitori buni în România, cărora nu li se recunoaște valoarea?

Nu-i adevărat. Ei nu acceptă valorizarea ca idee și pe cei care i-ar fi valorizat eventual. Nu-i adevărat. Eu, cel puțin, nu știu niciunul.

http://mesagerulneamt.ro/wp-content/uploads/2017/04/Banner-web-Tehnoprod-04-2017.jpg

– Cultura a devenit un domeniu de nișă?

Cultura și, în special, literatura au devenit domenii de nișă. Au murit în ultima vreme câțiva scriitori foarte importanți și nicio televiziune centrală n-a dat pe burtieră cel puțin un anunț: Ștefan Radof, Constantin Țoiu, George Bălăiță recent, niciun cuvânt.

– Oare de ce?

Pentru că-i interesează ciuciulete, cuțulete și alte de-astea. Pentru că, la Institutul Cultural Român, urmașa lui Buzura, a lui Patapievici este o doamnă modistă, care le îmbracă pe fosta nevastă a lui Dragnea și pe Gabriela Firea, fosta mea studentă. Le îmbracă! Eu am și spus: ”Nu văd nici un interes că oricum nu le mai dezbracă nimeni de multă vreme”.

– De ce o carte ne face viața mai frumoasă?

Pentru că ne spune niște lucruri pe care nu le-am trăit, nu le trăim și nu le vom trăi niciodată. Ne îmbogățește. Aflăm cât de diversă și de formidabilă poate fi viața omului pe pământ.

* Patimi, orgolii și o Uniune

– Cum s-a încheiat scandalul din interiorul Uniunii Scriitorilor?

  • N-a existat niciun scandal.

– Dar ce-a existat?

  • Nimic.

  • Ce vor scriitorii care vă contestă?

Scriitorii, cei 2.680, nu vor decât să-și continue existența într-o Uniune care, una peste alta, supraviețuiește condițiilor vitrege. Cei 20 și ceva care, până la urmă sunt vreo 7, vor să vină în locul actualei conduceri. Am oferit toate prilejurile. Vor fi alegeri la anul. Ne-au dat în judecată, că de ce am venit noi și nu ei. Păi, am venit pentru că așa a fost statutul! Individul – nu-i pronunț numele nici dacă mă picați cu ceară! -, care a făcut toate acestea intentându-ne 46 de procese, a participat la alcătuirea statutului, a beneficiat de el, s-a ales președintele celei mai mari filiale din țară… Și nu după 30 de zile, cum zice legea, ci după un an și jumătate!, s-a trezit că alegerile n-au fost corecte și că vrea să vină el în locul meu.

– Ce vi se reproșează?

Că nu au fost alegerile corecte, deși eu sunt ales pe un statut la care el a colaborat. Și i-am zis să aștepte până în 2018, că îl mai facem o dată și discutăm. Da’ nu mai rabdă. E atât de tânăr, încât nu mai rabdă. Nici măcar nu e scriitor, dar nu contează chestiunea asta.

– Aveți bani la Uniunea Scriitorilor?

Da. În momentul de față, am obținut o lege a bugetării revistelor culturale ale tuturor publicațiilor din ANUC (Alianța Națională a Uniunilor de Creatori din România). Noi avem 9, deci cele mai multe. Deci, am putut supraviețui ca reviste. Noi nu avem cotizații, cotizațiile merg în filiale. Noi nu luăm la centru nicio cotizație și, de bine, de rău, am salvat Uniunea cu această lege, pe care Parlamentul a votat-o în unanimitate. Ne-a fost blocată un an și jumătate, pentru că trei colegi de-ai noștri, unul e aici de față, au făcut tot felul de reclamații, că de ce revistele lor nu sunt bugetate. Pentru că nu erau din ANUC. Nicio lege nu va prevedea vreodată bugetarea tuturor publicațiilor care apar, ar fi aberant! Una peste alta, am pierdut aproape 10 miliarde de lei vechi, care ne reveneau, după lege, pe amânările astea. România literară, de pildă, are, în momentul de față, un tiraj mai mare decât Ziarul Financiar. Se apropie de Adevărul. Dacă Adevărul, Ziarul Financiar nu rezistă, noi cum să rezistăm? Niciodată revistele de cultură nu au rezistat din vânzări.

– Sunteți mulțumit de persoana instalată în fruntea Ministerului Culturii.

Da. Ionuț Vulpescu este printre puținii miniștri care au legătură cu ministerul lui. Este un om de cultură, știe carte și nu spun asta fiindcă a fost la mine în partid când era tânăr.

– Poate face ceva… palpabil?

Poate și a făcut. Ar trebui să fie un pic mai decis în niște acțiuni. E un om remarcabil. Sperăm că vom avea în curând un sediu pentru Cartea Românească, librăria noastră, pentru ca, totuși, să avem carte românească la vedere.

– Sunteți mulțumit de activitatea filialei Neamț a USR.

Da. Și fostul președinte Adrian Alui Gheorghe, și actualul președinte Cristian Livescu au făcut treabă bună. Eu am amintit, la deschiderea simpozionului de la Piatra Neamț, că a mai existat un Premiu ”Ion Creangă”, au fost trei ediții, pe care le-a făcut domnul Adrian Alui Gheorghe. Le-am spus asta acolo, în plen. Vrem binele acestui premiu nou apărut. La prima ediție a Premiului”Mihai Eminescu ” de la Botoșani, s-a impus Ștefan Augustin Doinaș. Am aflat de curând că s-a creat și la Alba Iulia un Premiu Național de poezie ”Lucian Blaga”, unde, de asemenea, Uniunea a dat juriul. Nu-i cunosc valoarea bănească.

– Ce planuri personale aveți?

La vârsta asta, nu îmi doresc decât să fiu sănătos.

Ana MOISE

pietricica turism
Despre autor
Adresa: str. Baltagului, nr. 6, Piatra Neamt telefon: 0233/235.907 fax: 0333/816.194

Scrie comentariu

*