0233 235.907 office@mesagerulneamt.ro

Tradiții: Hărmanul viermilor

smart

Sf. Gherman sau, pe scurt, Gherman, cum este amintit în Calendarul popular, este un patron al animalelor și al insectelor, putând influența, de asemenea, buna dezvoltare a semănăturilor și belșugul holdelor.

Intrarea în sezonul ploilor distructive, conform Calendarului popular, fixează în această zi un patron al grindinei. În calendarul tradițional românesc, Ghermanul este ”conducătorul furtunilor și al norilor de grindini” și, implicit, cel care pune în cumpănă destoinicia și respectul oamenilor, pentru a-i pedepsi sau cruța.

La slavii din sud, dar și în unele locuri de la noi, reprezentarea Caloianului purta, adesea, numele de Gherman, ca o trimitere directă la personajul care apărea ca distribuitor al precipitațiilor. Semnalăm ca motiv interesant ”uitarea” datei sărbătorii, dispărută pentru oamenii comuni, prin care se explică pierderile mari pe care țăranii le înregistrează astfel.

Un praznic ignorat astăzi de credincioșii ortodocși este cel din 12 mai, dedicat patriarhului Gherman al Constantinopolului, care a trăit în perioada secolelor VII-VIII d.H., adversar neîmpăcat al monotelismului și iconoclasmului manifestate în epoca sa, erudit teolog care a contribuit interpretarea Sfintei Scripturi și Sfintei Liturghii și a compus predici dedicate prăznuirii Maicii Domnului.

Sf. Gherman a fost fiul lui Iustinian Patriciul, mare dregător la curtea împăratului Heraclie. Încă de tânăr, a dovedit că este înțelept și deslușește tainele Sfintei Scripturi mai bine decât oricine. A fost numit episcop al Cizicului, iar apoi a luat scaunul patriarhiei Constantinopolului. Încă din timpul vieții, s-a învrednicit și a primit Darul facerii de minuni. Iar la înmormântarea sa, pe unde trecea sicriul oamenii se vindecau. La mormântul său, s-au făcut numeroase vindecări de boli grele și mulți îndrăciți au scăpat de asuprirea duhurilor rele.

* Tradiții de Hărmanul viermilor

Despre această sărbătoare spuneau bătrânii de altădată că nu se știe când cade și din care cauză vin viermii și rod zarzavaturile. De aceea, oamenii de altădată făceau supărări mari și se necăjeau, că ”de ce nu se știe ziua aceasta”, pentru a o ține și astfel să scape de viermi.

http://mesagerulneamt.ro/wp-content/uploads/2017/04/Banner-web-Tehnoprod-04-2017.jpg

Ghermanul (Hărmanul) Viermilor este o sărbătoare populară, ținută întotdeauna pe 12 mai. În unele locuri din țară, această sărbătoare era ținută și în sâmbătă din a cincea săptămână de după Paști, având credința că, în anotimpurile primăverii, verii și toamnei, vin insecte asupra semănăturilor.

Ghermanul e considerat conducătorul furtunilor și al norilor de grindină. Babele spuneau că, ”odată, în acea zi,un popă a lucrat la câmp cu oamenii și, seara, a bătut piatra așa de mare, că a omorât vite și păsări de-ale Cerului. Atunci, tot satul a aruncat vina pe preot, căci, dacă nu lucra el, n-ar fi bătut grindina așa de cumplit”, scria Th. Speranția.

Zice că, trecând Vartolomei, un alt nume popular pentru Dumnezeu, peste o grămadă de fasole, a făcut toată fasolea praf, afară de o păstaie care rămăsese neatinsă, în dosul unui harac. Văzând aceasta, Vartolomei și nemaiavând putere, a strigat: ”Îndărăt, Ghermane, că a mai rămas o teacă în dosul unui harac!”. Ghermanul s-a întors și a jumulit și haracii din pământ.

* Superstiții de Gherman

În această zi, se credea că, dacă femeile ar coase ori ar folosi instrumente ascuțite sau înzestrate cu ”dinți”, lupii ar ”ghermăni” vitele, iar ulii ar cântări, în sens figurat, găinile, pentru a da apoi iama prin ele.

Un alt atribut al patronului zilei este cel de a stăpâni peste viețuitoarele mărunte (gândaci și alte insecte dăunătoare, viermi), fapt care i-a atras denumirea de Harmanul viermilor, care trimite cu gândul la o posibilă etimologie populară în legătură cu cuvântul ”hatman” (mare comandant de oști).

Ciobanii care serbau Ghermanul obișnuiau să scoată brânza din burdufuri și să o spele, abținându-se să lucreze pe 12 mai, deoarece, la cea mai mică zgârietură, oile ar fi făcut viermi.

Femeile care aveau oi și vaci aveau interdicții de a coase, de a spăla sau de a se pieptăna în această zi. Toate acestea le țineau femeile în ziua lui Harman ”pentru a nu face brânza viermi”. În ajunul Ghermanului, femeile care țineau la semănăturile lor alegeau pe una dintre ele să facă, în pielea goală, un ocol ritual pe ogoare, crezând că, astfel, vor alunga toate insectele dăunătoare.

Cărăbușii care ies primăvara sunt, de asemenea, buni vestitori de creșterea și bunătatea păpușoiului. Dar numai mulțimea lor e băgată în seamă. De se află foarte mulți cărăbuși, ca să umble seara, bâzâind ca albinele când joacă roiul, va fi și pâinea bună, coaptă și spornică la mâncare.

Femeile nu lucrează și dau câte un căuș sau găvan de mălai la cerșetori, pentru ca lăcustele, cărăbușii și alte gângănii, să nu strice semănăturile.

Despre autor
Adresa: str. Baltagului, nr. 6, Piatra Neamt telefon: 0233/235.907 fax: 0333/816.194

Scrie comentariu

*