Acasă Actual Mihai Apopii: ”Din punctul de vedere al valorii industriale, producția de mobilă...

Mihai Apopii: ”Din punctul de vedere al valorii industriale, producția de mobilă ocupă locul II pe țară, după IT”

2
0
DISTRIBUIȚI
pietricica turism

Într-o Românie care a cam uitat să mai producă, cu o populație din ce în ce mai redusă și îmbătrânită, unde forța de muncă pregătită începe să devină o problemă, există o asociație de producători care se manifestă ca un actor conștient de importanța sa socială. Asociația Producătorilor de Mobilă din România, care a împlinit, recent, 25 de ani de activitate, are în palmares o serie de reușite, care, prin natura lor, nu se referă strict la domeniul specific de activitate al producătorilor de mobilă.

Pregătirea forței de muncă într-un sistem care să permită școlarizarea și fidelizarea viitorului angajat, implicarea în tot ceea ce înseamnă comercializarea masei lemnoase, dar, mai ales, în prelucrarea sa superioară, participarea și organizarea la târguri internaționale, în care se promovează implicit produsele românești, toate arată că APMR reprezintă, în acest moment, un model pentru toate celelalte ramuri de activitate. În staff-ul de conducere al asociației, în calitate de vicepreședinte, este și Mihai Apopii, reprezentând Tehnoprod SRL, dar și pe toți producătorii de mobilă din zonă.

– Cum puteți, în câteva cuvinte, să sintetizați activitatea APMR, raportându-ne la faptul că vorbim aici de un domeniu de activitate de importanță națională, care folosește ca materie primă lemnul?

Este greu să sintetizezi în câteva cuvinte o activitate de 25 de ani. Asociația Producătorilor de Mobilă poate fi un model pentru alte asemenea organisme, în care oamenii dintr-un domeniu de activitate se adună, pentru a-și apăra interesele, pentru a-și promova activitatea și pentru a face ca, la nivel național, să existe predictibilitate, prin elaborarea unei strategii care să răspundă necesităților membrilor săi din domeniul producției și comercializării mobilei. Ce vreau eu să scot în evidență este că, acolo unde există o strategie clară, unde, prin dialog, autoritățile ajung să înțeleagă prioritățile naționale și importanța unui domeniu de activitate, se ajunge la rezultate deosebite. Cifrele sunt mai mult decât semnificative: exportul de mobilă românească în 2016 a însemnat 2.189,68 milioane de euro, în timp ce importul de mobilier pe piața românească în același an s-a cifrat la 608,33 milioane euro. Este o balanță pozitivă, de 1.581,4 milioane euro, cu care puține domenii de activitate se pot mândri. Asta în condițiile în care numărul de salariați a ajuns la 61.000, în ciuda dificultăților tot mai evidente în a găsi persoane calificate. Și vreau să mai subliniez un aspect: din punctul de vedere al valorii industriale, producția de mobilă ocupă locul II pe țară, după IT, ceea ce spune multe despre capacitatea producătorilor, despre gradul de performanță la care s-a ajuns și care poate fi depășit, dacă ar exista un mediu economic propice. Să vă mai dau o valoare, care ar trebui să dea de gândit celor care, mult timp, au aprobat exportul de cherestea brută: gradul de valorificare a materiei prime este între 25-30 de ori. Pornind de aici, pot să vă spun că soldul favorabil import-export a fost în 2016 de 1,6 miliarde de euro și nu cred că există alt sector să aibă rezultate mai bune la acest capitol. Sectorul industriei mobilei deține în capitalul autohton 52% și, nu în ultimul rând, prețul/tonă la export este mult mai mare față de cel de la import.

– Cifrele sunt impresionante, dar știu că au fost adevărate bătălii, în care asociația s-a implicat pentru a crea un cadru cât de cât concurențial, în raport cu firmele din afară. Vă amintiți?

Eu prefer să folosesc termenul de ”dialog”. Este adevărat că au fost runde de discuții, lungi și tensionate, când s-a vorbit despre regulamentul de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică a statului, despre controlul circulației masei lemnoase, despre Codul Silvic, etc. După îndelungi discuții, în 2016, am obținut un ordin, prin care producătorii de mobilă sunt atestați, fapt care le permite să participe la licitațiile de masă lemnoasă fasonată din fondul forestier de stat, având drept de preemțiune, în funcție de necesarul societății, pe baza unor criterii foarte clare. Asociația noastră s-a implicat direct în susținerea și organizarea târgurilor internaționale cu fonduri de la bugetul de stat, ceea ce a permis producătorilor de mobilă români să fie prezenți la cele mai importante manifestări din domeniu, de la Kiev, Köln, Milano, Paris sau Moscova, ca să le amintesc doar pe cele mai importante. APMR a organizat Salonul Internațional de Mobilă, care, recent, a devenit BIFE-SIM, urmare a colaborării cu Romexpo.

Degeaba produci, dacă nu intri într-un circuit internațional de promovare, care să-ți permită să vinzi pe cât mai multe piețe. Rezultatele se văd deja, vindem foarte bine pe piața germană, pe cea franceză sau italiană, în Marea Britanie sau, aproape, în Cehia. Dar sunt piețe imense, în care mobila românească ar putea reveni, în unele cazuri, sau ar putea intra pe piață. Vreau să mai fac o precizare foarte importantă: peste 86% din producția românească de mobilă ajunge la export, ceea ce arată că politica asociației începe să dea roade. Nu putem rămâne izolați, trebuie să ne raportăm la piețe mari, la cerințe specifice. Ori, pentru a putea face asta, trebuie să cunoști aceste cerințe.

– Dacă ar fi să evidențiați o acțiune, o activitate a asocieției, în afară de cele despre care am discutat până acum, care ar fi aceasta?

Ar trebui să mă opresc asupra tuturor demersurilor făcute pentru stabilirea unui cadru adecvat și competitiv, privind pregătirea profesională, în vederea asigurării forței de muncă calificate, pe cele privind realizarea învățământului dual, care sunt de o importanță deosebită pentru dezvoltarea viitoare a tuturor ramurilor economice din România, nu numai a producătorilor de mobilă. Nu pot face abstracție de Concursul Național de Design de Mobilier, o competiție organizată de APMR, care a ajuns la a XV-a ediție. Este, cred, un concurs singular de acest gen, organizat de o asociație de acest gen, care își propune identificarea celor mai inspirați designeri, care au capacitatea de a anticipa tendințe în ceea ce privește linia, materialele și accesoriile solicitate de piață. În felul acesta, se întâlnesc în același loc producătorii de mobilă cu cei care dau trendul de urmat, fiind mai ușoară cooperarea între părți. Faptul că un concurs de acest gen se desfășoară sub egida APMR arată că producătorii de mobilă reprezintă o ramură industrială stabilă și puternică, una care își pregătește viitorul cu grijă. Mai rămâne doar să le fie asigurat un cadru general propice dezvoltării activității.

* ”APMR s-a constituit ca factor de polarizare și orientare a întreprinderilor, într-un mediu de afaceri bazat pe economia de piață, în care concurența pentru câștigarea piețelor de desfacere s-a acutizat, solicitând capacități manageriale sporite, adaptarea la un mediu economic aflat într-o schimbare alertă și promovarea de produse competitive ca preț, calitate și design. Apariția APMR a fost o necesitate pentru industria mobilei, sectorul având nevoie de o voce unică, în stare să-i susțină interesele în fața instituțiilor publice, a organizațiilor centrale din țară și din străinătate.

În ultimii 5 ani, APMR a pus pe primul plan rezolvarea problemelor de fond cu care se confruntă producătorii de mobilă, în special situațiile frecvente de blocaj privind asigurarea resurselor de masă lemnoasă pentru sector, participarea la târgurile internaționale cu fonduri de la bugetul de stat, pregătirea profesională în vederea asigurării forței de muncă calificate, precum și realizarea învățământului profesional dual” – ec. Aurica SERENY, președintele Asociației Producătorilor de Mobilă din România.

Lasă un răspuns