Sfânta maica noastră Parascheva, numită ”cea Nouă”, de la Iași, s-a născut în satul Epivat, în apropiere de Constantinopol, pe la începutul secolului al Xl-lea d.H. La numai 15 ani, ea a intrat într-o mănăstire de fecioare din orașul Ieraclia Pontului. Ascultându-și Îngerii de Lumină Necreată, ucenica lui Hristos a mers la Mormântul Domnului. A rămas acolo, într-o mică mănăstire de călugărițe pustnice de pe Valea Iordanului. Când a împlinit 25 de ani, s-a întors în patrie sa, unde a mai trăit încă doi ani, lângă biserica satului natal, Epivat. În anul 1050, la vârsta de 27 de ani, Sfânta Parascheva și-a dat sufletul în mâinile Domnului. A fost înmormântată aproape de malul mării.

Tradiția ne amintește că un marinar, ce a murit pe o corabie, a fost aruncat în mare. Valurile l-au aruncat la țărm, iar un sihastru, care trăia acolo, a rugat niște creștini să-l îngroape. Când au săpat groapa, au găsit trupul Prea Cuvioasei Parascheva, neputrezit și plin de mireasmă sfântă.

De 374 de ani, de când moaștele Cuvioasei Parascheva se află la Iași, sărbătoarea din 14 octombrie are o însemnătate cu totul aparte pentru români. Sute de mii de credincioși vin să se închine la racla celei pe care o știu ”mult folositoare”.

Miracolele Sf. Parascheva sunt nenumărate, fiind povestite de o mulțime de credincioși – tradiția menționează numeroase vindecări, alungări de duhuri rele -, iar Sfânta este considerată ocrotitoare a pământului, aducătoare de ploi folositoare și îndepărtarea stihiilor naturii. Totuși, poate cel mai important miracol al Sf. Parascheva de la Iași îl reprezintă păstrarea unității spirituale a Moldovei și a României.

În credința românilor, dar în special a moldovenilor, Sfânta Cuvioasa Parascheva este ”mijlocitoarea celor ce au greșit, folositoarea celor asupriți, îndreptătoarea judecătorilor răi, scăparea celor judecați și osândiți, contenire a patimilor, nesprijinitoare a celor ce caută numai folosul lor, neizbândire a mijlocirilor celor vicleni, domolire a celor puternici, întărire a slăbănogilor, stârpitoare a răutăților, izvorâtoare a milostivirii”.

În acest an, creștinii se vor putea închina la moaștele Sfintei Parascheva și la moaștele Sfintei Mari Mucenițe Tecla.

Credințele și legendele populare o înfățișează pe Sfânta Parascheva sub chipul unei bătrâne, care veghează pentru sănătatea oamenilor și fertilitatea pământului. Sfânta Cuvioasa Parascheva mijlocește către Domnul pentru toți creștinii, ocrotește și izbăvește de boli, de spaimă și de pagube, risipește furtunile, aduce mană roditoare și belșug. Este cinstită ca fiind aducătoare de ploi mănoase, de roade bune și veselitoare a plugarilor.

În tradiția populară, Sfânta Parascheva este asociată Sfintei Vineri – numele Sfintei, în greacă, înseamnă ”vineri” -, dar această asociere e mai recentă, deoarece, în cele mai vechi timpuri, Sfânta Vineri era văzută ca fiind malefică pentru cei puțin credincioși și care nu respectau datinile și benefică pentru cei virtuoși. Cum oamenii uitau tot mai des de învățăturile benefice, Sfinta Vineri a început să fie reprezentată ca o văduvă bătrână, rea, un fel de Joimărița, aducătoare de năpastă, care pedepsește femeile care lucrează vinerea. Pedepsele erau de la fierberea de viu în cazane până la transformarea în nevăstuică. Cultul zilei de vineri provine de la ținerea zilei în care a fost răstignit Iisus.

Sfânta Parascheva este cunoscută în popor ca Sfânta Vineri, dar se crede că este sfânta care vine întotdeauna în ajutor, dacă este rugată cu credință și inima curată.

* Vinerea celor 12 vineri

În cinstea Sfintei Parascheva, creștinii țineau 12 vineri, legate de anumite praznice și sfinți. Aceste Vineri erau însemnate în calendarul popular astfel: în prima săptămână a Postului Mare, dinaintea Bunei-Vestiri, din Săptămâna Mare, dinaintea Înălțării, dinaintea zilei Sfintei Treimi, dinaintea sărbătorii nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, dinaintea sărbătorii Sfântului Ilie, dinaintea Adormirii Maicii Domnului, dinaintea Sfinților Arhangheli, dinaintea Sfinților Cosma și Damian, dinaintea Nașterii Domnului, dinaintea Botezului Domnului.

În tradiția populară, Sfânta Vineri este cea care stăpânește lumea femeilor și a îndeletnicirilor acestora. În această zi, se interziceau munca la câmp, spălatul rufelor, cusutul, torsul și țesutul.

* Tradiții creștinești de Sfânta Cuvioasă Parascheva

Ziua Sfintei Parascheva este și de pomenire a celor plecați dintre cei vii. În această zi, se fac pomeni pentru morții care nu și-au găsit liniștea, care au murit fără lumânare sau au fost îngropați fără preot. Se împart lipii, colaci, vin și must.

În tradițiile bunicilor noștri, Sfânta Parascheva apărea ca ocrotitoare a apelor. Se spunea că chipul ei apărea adesea lângă râuri sau fântâni și, acolo unde apărea chipul sfintei, se spunea despre apa respectivă că a devenit vindecătoare. Din acest motiv, exista obiceiul în unele locuri să se așeze icoana Sfintei Parascheva lângă fântâni și izvoare.

Prin rugăciunile ei, Sfânta Cuvioasa Parascheva dăruiește ajutor tinerilor și bătrânilor, fecioarelor și mamelor, bolnavilor și săracilor. Anumite rugăciuni închinate ei erau scrise pe mici pergamente și purtate la gât, ca apărătoare de boli. În cazul durerilor de cap, acestea se legau la frunte.

* Sfânta Parascheva mult folositoare

Potrivit Bisericii Ortodoxe Române, Cuvioasa Parascheva a săvârșit numeroase vindecări miraculoase și alte minuni. Tot în popor, se spune că acela care nu poate să ajungă la Iași, pentru a se închina sfintelor moaște, să meargă de ziua praznicului la orice biserică și să se roage cu credință, pentru că Sfânta Cuvioasă Parascheva îl vede și îl aude și tot ea îl va ajuta să își îndeplinească solicitările pe care le are. Apoi, dacă se roagă, e bine să și postească, pentru că rugăciunea și postul ajută mai repede sufletul și trupul să se vindece.

* Superstiții și credințe de Sfânta Vineri

Praznicul de Sfânta Vineri era asociat de străbunicii noștri și cu o serie de superstiții, care constau mai ales în interzicerea unor treburi casnice. La țară, bătrânii nu se făcea nici focul în această zi.

Femeile bătrâne de altădată țipau că o să-i iasă negi pe mână cui se spală de Sfânta Vineri. Fetele nu spălau, nu coseau, nu scuturau pentru… a rămâne cinstite. Se credea că sunt pedepsite mai ales femeile care torc, care pun oalele pe foc sau cântă vinerea, iar pe femeile leneșe le preface în nevăstuici. Bătrânii respectau regulile pe care le aflau încă de mici copii, pentru a avea belșug în timpul vieții.

De Sfânta Paraschiva, se ținea post, dar nu se mâncau pepene roșu și poame negre.

Preoții spun că Sfânta Parascheva poartă niște veșminte care nu se dau jos niciodată. Acestea au un sigiliu, ce are înscris pe el blestemul domnitorului Vasile Lupu și al Mitropolitului Varlaam, care sună astfel: ”Blestemat să fie cel care va împrăștia vreodată Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva”.

* Sărbătoarea Sfintei Parascheva

• Joi, 12 octombrie 2017:

orele 7-12: Miezonoptica, Acatistul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Ceasurile și Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană). Răspunsurile la strană vor fi date de Corul Chivotul.

orele 17-18: Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva

orele 19-20.30: Pelerinajul Calea Sfinților – Procesiune cu moaștele  Sfintei Cuvioase Parascheva și moaștele Sfintei Mari Mucenițe Tecla (Se va ieși pe poarta de lângă Casa Nicodim – Strada I.C. Brătianu – Strada Cuza Vodă, Strada Armeană – Biserica ”Sfântul Sava cel Sfințit” – Strada Costache Negri – Mănăstirea ”Sfinții Trei Ierarhi” – Catedrala Mitropolitană).

orele 21-1: Slujba de priveghere a Sfântului Apostol Andrei – Vecernia, Litia și Utrenia (în Catedrala Mitropolitană). Răspunsurile la strană vor fi date de Corul Basileus.

• Vineri, 13 octombrie 2017:

orele 7-12: Miezonoptica, Acatistul Sfântului Apostol Andrei, Ceasurile și Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană). Răspunsurile la strană vor fi date de Corul Apostolii, al preoților din cadrul Protopopiatelor Iași 1, Iași 2 și Iași 3.

orele 17-18: Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană)

ora 19: Concert Corul Accapela

orele 21-3: Slujba de priveghere a Sfintei Cuvioase Parascheva, combinată cu a Sfintei Mari Mucenițe Tecla – Vecernia, Litia și Utrenia și Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană). Răspunsurile la strană vor fi date de Corul Basileus, al Seminarului ”Sfântul Vasile cel Mare” din Iași.

• Sâmbătă, 14 octombrie 2017:

orele 7-9: Miezonoptica, Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva, Ceasurile și Slavoslovia Mare (în Catedrala Mitropolitană). Răspunsurile la strană vor fi date de Corul Chivotul.

orele 9-13: Sfânta Liturghie arhierească (pe podiumul din B-dul Ștefan cel Mare și Sfânt).  Răspunsurile la strană vor fi date de Corul Chivotul.

orele 17-18: Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva

orele 21-1: Slujbă de Priveghere a Învierii – Vecernia, Litia și Utrenia (în Catedrala Mitropolitană). Răspunsurile la strană vor fi date de Corul Chivotul.

• Duminică, 15 octombrie 2017:

orele 7-11.30: Miezonoptica, Acatistul Mântuitorului, Ceasurile și Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană). Răspunsurile la strană vor fi date de Corul Sanctus.

ora 8.30: Sfințirea picturii Bisericii Parohiei ”Sfântul Nectarie” din Iași.

ora 9: Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie (la Biserica Parohiei ”Sfântul Nectarie” din Iași).

orele 17-18: Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva

orele 21-1: Slujba de Priveghere a Sfintei Mari Mucenițe Tecla – Vecernia, Litia și Utrenia. Răspunsurile la strană vor fi date de Corul Chivotul.

• Luni, 16 octombrie 2017 :

ora 19: Oratoriul ”Chemări spre mântuire. Pelerini la Sfânta Parascheva”, închinat Sfintei Cuvioase Parascheva, la Teatrul Național ”Vasile Alecsandri” din Iași.

(sursa: mmb.ro)