Acasă Actual Şperla Moldovei: Sensurile fără sens – la putere în Piatra Neamţ

Şperla Moldovei: Sensurile fără sens – la putere în Piatra Neamţ

DISTRIBUIȚI
izotec

Congresul Extraordinar al partidului conducător, de sâmbăta trecută, a generat hohote consistente de râs, dublate de comentarii tăioase, printre altele, pe seama obiectivelor strategice plasate ca orizont de timp spre România anului 2040. Când Liviu Dragnea ar împlini 78 de ani. Când nimeni nu poate prezice dacă vom mai exista între actualele hotare, într-o Europă şi-o lume care va fi depăşit cu mult, de exemplu, actualele limitări tehnologice şi biologice ale călătoriilor interplanetare, cu sau fără intervenţia unei civilizaţii extraterestre.

După despărţirea sângeroasă de Ceauşescu, am ajuns suprasaturaţi de obiective măreţe, agende, pariuri, planuri, master planuri, reforme fără număr, strategii zgomotoase, seducătoare, însă lipsite de consistenţă şi o minimă legătură cu realitatea. Excepţiile notabile sunt două la număr, ţin de aderarea la NATO şi Uniunea Europeană.

■ Un plan care-şi caută sensul

Este profund nedrept faţă de comunitatea defunctei Perle a Moldovei, inclusiv zona rurală prematur botezată ca metropolitană, să ţintim, să combatem de la distanţă numai sus, la Centru, pe teme mari. Este şi uşor inutil, câtă vreme puţini recunosc, deşi îşi amintesc suficient de bine, ce s-a publicat în paginile Mesagerului de Neamţ în legătură cu o făcătură monstruoasă de anvergura Master Planului General de Transport, livrat oficial poporului drept document strategic pentru investițiile din domeniul transporturilor.

La Piatra Neamţ, expresie din ce în ce mai apăsătoare şi costisitoare a prostiilor, jafului şi minciunilor politico-administrative nesancţionate cum se cuvine, avem la îndemână ”vizionarul” nostru de soi, ales prin vot în 2016, în persoana primarului Dragoş Chitic. Prozele politice cu Piatra Neamţ 2020, care cu greu se califică pentru o şuetă decentă externă cuibului local al PNL, sunt pur şi simplu zdrobite de orizontul 2030. Pe-acesta îl regăsim în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă. Surprizele….

Realizarea documentaţiei a fost comandată în noiembrie 2015 unei firme de consultanţă, pentru a identifica ”măsuri de îmbunătățire a desfășurării circulației de vehicule și pietoni pe rețeaua stradală urbană, în concordanță cu obiectivele Programului Operațional Regional 2014-2020, ale POIM (Programul Operaţional Infrastructură Mare – n.a.) 2014-2020 dar și în conformitate cu obiectivele strategice la nivel european cu privire la mobilitatea urbană a pasagerilor și mărfurilor”. Activitatea a început în februarie 2016. După rectificări şi adaptări succesive, s-a ajuns la varianta din octombrie 2017, una ce-ar trebui să fie binecunoscută consilierilor locali votanţi, chit că se-ntinde pe 554 pagini. (De remarcat frăţia de ”foetaj” cu alte agende, planuri şi strategii, de genul celor furnizate de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est.)

Materialul cu mobilitatea conţine o sumedenie de teme de mare interes, nu atât strategic, cât imediat, în măsura în care se poate încă interveni pentru a despărţi definitiv planul de aberaţii. Trei exemple, deloc întâmplător alese, în loc de regenerare urbană, ar trebui să genereze mai curând o reluare a dezbaterilor publice, dar de această dată la modul serios. Un prim exemplu constă în enunţul următorul: ”Reconfigurarea inelului rutier central prin introducerea de sensuri unice și benzi dedicate transportului în comun pe traseul Petru Movilă – Decebal – Pţa Kogălniceanu – Traian – Dimitrie Leonida – 9 Mai – Bistriţei și a străzilor de legătură Lămâiţei, Ozanei, Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, Independenţei, Emil Costinescu. Sensurile de deplasare vor fi: spre Bicaz pe tronsonul Bistriţei, spre Bacău pe tronsonul Decebal – Traian. Benzile dedicate/partajate pentru transportul în comun și velo vor propune trafic în ambele sensuri”. Evident, nu e singurul de acest gen. Evident, are nevoie de traducere în limba română. În aşteptare, două ilustraţii – una referitoare la Bd. Republicii şi una la Piaţa Ştefan cel Mare – asigură o delectare cum nu se poate mai provocatoare.

Al doilea exemplu, dacă tot am nimerit prin centru, ţine de ”scopul dezvoltării sustenabile a mobilităţii” şi baza-temeliei-fundamentului este conceptul ”Superblock” dezvoltat în Barcelona. Ilustraţia alăturată este cât se poate de grăitoare.

De ce ”vizionarii” noştri locali nu se inspiră mai de-aproape – de la o primărie de comună (Ciugud din Alba) sau de la una de municipiu serios, condus de un primar tot liberal, dar de patrimoniu (desigur, despre Oradea e vorba) – depăşește încă o dată înţelegerea unui pietrean onest.

O ilustraţie şi mai tare, al treilea exemplu, ne trimite la altă zonă sensibilă, anume la Piaţa Mare.

Se remarcă uşor intenţia de a construi o parcare etajată de mari dimensiuni şi, nici nu se putea altfel, încă un sens giratoriu. Faţă de astfel de intenţii, ca şi multe altele rostogolite în cascadă, împachetate sau nu în planuri grandioase, dacă edilii noştri procură şi fonduri, ne-am ars. Fiindcă Piatra Neamţ are proasta reputaţie de-a face banii praf.

Iar o fărâmă de credibilitate nu se recâştigă insistând cu încăpăţânare, aşa cum s-a şi procedat, pe încă un pasaj subteran, ascuns sub un pietonal sub genericul de remodelare urbană.

■ Vicele Gavrilescu nu înghite toate sensurile giratorii

Sensul îndoielnic al planului pomenit rimează în mod nefericit cu proliferarea sensurilor giratorii din oraş. Iar acestea nu prea au un viitor aşa de minunat cum ni se repetă mereu, fiindcă nu se potrivesc defel cu semaforizarea inteligentă şi alte elemente de siguranţă şi management al traficului rutier ce vor prinde viaţă din acelaşi plan de mobilitate. Un fel de cerc vicios, ”rotund” ca sensurile giratorii construite cu de-a sila în Piatra Neamţ. Spargerea bubelor şi punerea în ordine a multor socoteli de anvergură din oraş pot fi generate, în mod optimist, de aprobarea Planului Urbanistic General. Mai durează, dar nu mult, după cum afirmă viceprimarul Bogdan Gavrilescu. Tot el promite Cartea Albă a Municipiului şi Registrul spaţiilor verzi, împreună cu Regulamentul aferent de aplicare. Până atunci, se bucură şi mulţumeşte PNL pentru că i-a preluat multe din ideile referitoare la socotelile cu mobilitatea şi urbanismul. Cât priveşte traficul rutier, se va strădui să ne umple de separatoare de sens, însă – surpriză! – face opinie separată în privinţa giratoriilor. Întrebat, pe bune, câte astfel de ”creaţii” au crescut în oraş, având în vedere că se pregăteşte promoţia de primăvară, a dat un răspuns neaşteptat: ”Nu ştiu pe de rost câte sunt, dar numai 4 dintr-ale noastre sunt funcţionale. Celelalte-s imitaţii sau trebuie corectate”. Cele 4, în opinia sa, sunt la Muzeul de Istorie, Grand Hotel Ceahlău, Spital şi Orion. Se adaugă cele două din contul Shopping City şi încă două ce trebuie grabnic corectate, pe Petru Movilă la intersecţia cu şoseaua de centură şi mai sus de Colegiul Cartianu, la intersecţia cu str. Fermelor. Rămâne astfel să aşteptăm, să vedem cine face ordine cu… imitaţiile. Şi reţinem că e pentru prima oară când un oficial important al oraşului combate aberantele giratorii. E un început promiţător, ce-ar merita sincronizat cu o analiză serioasă a utilităţii troleibuzelor, căci, din cauza reţelei de contact, e compromisă optimizarea multor intersecţii.

Cum sezonul de primăvară vine cu giratorii noi, aşteptăm cu nedisimulat interes edificarea celui de la gară. În vara trecută, s-au înregistrat probleme serioase. Pe dedesubt sunt reţele de utilităţi şi deţinătorii solicitau devierea lor. Devierea însemnă săpături, iar responsabilii de pe partea de patrimoniu au alte reguli pe motiv de distanţă până la Telegondolă, pardon!, până la gara monument istoric.

FOTO: tvmneamt.ro

Mai mult, date fiind dimensiunile, dispare parcarea bisericii, de fapt dispare şi bună parte din trotuar, ceea ce îl poate face pe părintele paroh Ghiţă Mocanu să scrie un roman al suferinţei, cu titlul provizoriu ”2006-2017. De la telegondolă la sens giratoriu – un arc al asupririi”. Gluma nu e glumă în acest caz, fiindcă părintele a avut ceva corespondenţă cu primăria pe această temă, iar o soluţie rezonabilă trebuie găsită în privinţa accesului în zona ce-a aparţinut SIL Bistriţa, zonă unde e clar că se va construi cât de repede. Cum poveştile oraşului de poveste sunt inconfundabile, vă daţi seama probabil că sensul giratoriu cu pricina trebuie ”împerecheat” cu încă unul, tot pe şoseaua de centură, la câteva sute de metri distanţă, în direcţia Bicaz, ca să aibă unde întoarce cei pe patru sau mai multe roţi când vor face obligatriu la dreapta la ieşirea din viitoarea zonă de dezvoltare imobiliară… Fiţi fără grijă, inegalabilul proiectant Petru Popa e la datorie. Nu poate oraşul duce atâtea sensuri câte e în stare el să proiecteze!

Viorel COSMA

 

 

pietricica turism

Lasă un răspuns