Acasă Actual Cultul performanţei: Liviu Zgârciu, pietreanul care luptă pentru onoarea Centenarului Marii Uniri

Cultul performanţei: Liviu Zgârciu, pietreanul care luptă pentru onoarea Centenarului Marii Uniri

Pietrean devotat, profesor de istorie cu doctorat sănătos, fost gazetar pasionat în urmă cu vreo 20 de ani, Liviu Zgârciu (n. 20 februarie 1973) a reuşit, prin cariera profesională şi ştiinţifică construită la Alba Iulia, să pună temelia unui statut foarte râvnit: om de patrimoniu. Fenomenul generat în jurul Muzeului Naţional al Unirii şi Asociaţiei Culturale pentru Istorie Vie nu are egal în România. În iunie 2016, în paginile noastre, sub semnătura Andreei Amariei, cititorii au avut surpriza descoperirii istoricului care a creat sute de lecţii de istorie vie, care a dat viaţă şi Nopţii Muzeelor la Alba Iulia, iar din Garda Apullum a făcut un adevărat fenomen naţional. Totul a început în martie 2006, când doctorul Zgârciu s-a angajat la Muzeul Unirii, pentru ca, mai apoi, să pună bazele Secţiei de Relaţii Publice şi Marketing Cultural. Acolo funcţionează din plin, în Neamţ se caută un dicţionar român-român pentru uzul politrucilor.

La ora discuţiei cu Liviu Zgârciu, în timpul Sărbătorii Curţii Domneşti de la Piatra Neamţ, nu era confirmată nicio finanţare pentru Alba Iulia şi judeţul Alba din partea vestitului, teribilului Comitet interministerial, care gestionează celebrarea Centenarului Marii Uniri de la 1918. ”În ultimii 5-6 ani, pentru ce înseamnă 1 Decembrie, finanţarea de la Guvernul României a fost zero. Anul acesta, am foarte multe proiecte depuse, dar mi-am luat gândul. Intrăm în luna mai, nici nu mai e timp. Totul o să fie bazat, ca finanţare, pe zona noastră de administraţie locală, Consiliul judeţean şi Primăria”, recunoştea cu amărăciune istoricul nostru. Pe de altă parte, la manifestări, onor conducătorii ştiu să nimerească Alba Iulia. Noroc că nu dau buzna.

Două zile mai târziu, ţara sărbătorită afla cum guvernul alocă o nouă tranşă generoasă de finanţări pentru centenar. 99 de proiecte primesc fix 6.309.526 lei. Şase proiecte sunt din Alba, însă, în total, primesc mai puţin de jumătate din cât s-a alocat (570.000 lei!) Sărbătorii iilor, ţinută-ntr-un sat de care abia au auzit hărţile, dar din judeţul potrivit cu vremurile vechi şi noi, respectiv Olt. Pentru a înţelege dimensiunea tragicomică, împănată cu accente penibile a golăniei, merită reţinut că judeţele Giurgiu, Teleorman şi Vrancea nici nu s-au obosit să depună proiecte până la data de 16 aprilie. Probabil primesc banii prin extrageri politice directe. Iar dacă cineva vrea să şi râdă, atunci e obligatoriu să reţină că, în urmă cu o lună, proiectul care a primit o finanţare uluitoare este Festivalul Cerbul de Aur de la Braşov. Nu se mai ţine de ani şi ani. Din lipsă de interes.

La Alba Iulia va fi, totuşi, un spectacol grandios, după cum povesteşte Liviu Zgârciu: ”O să încercăm să reconstituim atmosfera de acum 100 de ani, punând în prim-plan proiectele muzeului (Muzeul Unirii – n.a.) şi asociaţia. O să refacem o parte din personajele care au fost în Sala Unirii şi şedinţa. Vom chema oamenii să vină îmbrăcaţi în costume populare, pe cât posibil din zonele care au trimis delegaţi în 1918”. Desigur, totul se face cu voluntari. Cu voluntari pasionaţi, care s-au apucat să-şi repete rolurile, coordonaţi de cei de la muzeu.

Vor fi şi manifestări ştiinţifice. ”Noi preconizasem să facem o conferinţă internaţională. Am vrut să pregătim o conferinţă legată de Trianon, pentru că ungurii lucrează de câţiva ani, se promovează şi au trimis din timp invitaţii pentru conferinţa lor. Să nu înţelegem că lucrurile astea-s noi la poporul român. 10 ani de la Marea Unirea i-am sărbătorit în 1929! Tot din cauză că nu se înţelegeau guvernanţii. La timp, s-au sărbătorit 50 de ani. Era în perioada de apogeu a lui Ceauşescu, după momentul Cehoslovacia”, accentuează, cu şi mai mare amărăciune, doctorul Zgârciu. Inutil de adăugat că, în loc de anunţatul Monument al Unirii, vom aplauda probabil o hologramă.

Se lucrează din greu la Sala Unirii. Au renunţat la pictura actuală şi va fi amplasată pictura originală, din 1920, a lui Pierre-Bellet. Imobilul Sălii Unirii a fost construit între anii 1898 şi 1900 şi se află în Cetatea Alba Carolina, fiind cel mai vizitat obiectiv din judeţul Alba.

Povestea voluntarilor de Alba Iulia, participanţi la diverse reconstituiri şi proiecte de istorie vie, este una care ar trebui replicată fără ezitări. S-au adunat de la agenţi comerciali la poliţişti, de la funcţionari la ofiţeri de informaţii. Îi atrage şi-i leagă pasiunea. Beneficiile mari sunt călătoriile. Însuşi Liviu Zgîrciu a descoperit locuri din ţară despre care habar nu avea, pe lângă deplasările în străinătate. Dar trebuie să ai timp. O parte din voluntari vin cu familia. Este chiar şi o fetiţă de 8 ani, care participă la acţiuni de 4 ani. A crescut, practic, între şi cu ei.

Activităţile acestea spectaculoase ale muzeului şi asociaţiei – şi Liviu Zgârciu însuşi – au devenit un brand al oraşului. ”Adevărul e că suntem respectaţi. Cine are musafiri nu uită să îi ducă vinerea la schimbarea gărzii în Cetate, la spectacol”. Au început în 2013 şi ţin din mai până-n septembrie.

Cât priveşte Festivalul Roman Apullum, suntem în al şaselea an de desfăşurare. Devenind cunoscuţi, echipa de la Alba Iulia a ajuns să participe la manifestări de mare amploare în străinătate, iar, la paritate, festivalul lor este căutat de trupe de afară. Vin încoace pentru palmares, pentru certificarea câştigată prin evoluţie, nu pentru onorarii, din simplul motiv că nu se dau de niciun fel.

Ca sprijin în ideea de a înţelege ce înseamnă un festival antic sau medieval în străinătate, este oferit exemplul oraşului Lugo din Galicia (Spania). Pe durata festivalului roman, îşi dublează… populaţia. Lucrurile se mişcă de la foarte bine în sus şi la Alba. Cât ţine festivalul lor, cazările în judeţ sunt, practic, blocate.

Mai mult, de anul trecut s-a introdus taxă de cazare în unităţile turistice din Alba Iulia, taxă pe care o încasează primăria. E 4 lei pe zi. Inutil să mai socotim gradul de ocupare şi banii încasaţi.

Ce-i drept, s-au găsit câte unii în România să manelizeze acest gen de manifestări, adică neţinând cont că locul de desfăşurare trebuie să aibă în spate o istorie, un patrimoniu. Un caz concret de prost este la Medgidia, cu Jocurile dacice şi romane Dapyx. ”Anunţă 100.000 de participanţi, dar e şi festival de muzică. Pentru cele mai tari trupe din ţară vine lumea, la muzică, seară de seară. Ziua, la momentele dacice şi romane, abia vin câteva zeci de oameni, dar ei adună spectatorii de la muzică. Mă întreb cum poate primarul spune lucrurile astea? Pe cine păcăleşte?”, dezvăluie Liviu Zgârciu. Altfel, ca mâine ne trezim cu Jocurile romanităţii de la Alexandria sau Videle.

Revenind la conducătorii nefericirii noastre naţionale, în an de Centenar, este de urmărit dacă vor mai face declaraţii sforăitoare în legătură cu o şedinţă solemnă a Parlamentului pe 1 Decembrie, la Alba Iulia. Fiindcă există o problemă: n-au unde se aduna! Mai clar, ”în Sala Unirii încap 120 de persoane, hai 125. Nu mai e sala în care au încăput 1.228 delegaţi. Iar Casa de cultură are ceva peste 400 de locuri. Oricum, lumea din Alba nu-i aşa disperată să vină autorităţile de la Bucureşti. Important e să vină oamenii”. Şi chiar dacă se vor deplasa conducătorii până în Capitala Unirii, la o zi după Sfinţirea Catedralei Mântuirii Neamului, nu vor avea unde se caza.

O oarece soluţie ar putea veni pe modelul lui Ion Caramitru. Pentru ediţia din acest an a Galei UNITER, pe 7 mai, se va ridica o construcţie mobilă provizorie, în aer liber, dar acoperită, chiar în Cetate, lângă catedrală.

Nu în ultimul rând, poate se găseşte cineva să îi anunţe pe guvernanţi că 2018 înseamnă şi 170 de ani de la Marea Adunare Naţională de la Blaj şi proclamaţia adoptată pe 15 mai 1848. Că tot vorbeam despre judeţul Alba, nu?

Viorel COSMA

Lasă un răspuns