La Direcția Silvică Neamț, preocuparea pentru o silvicultură făcută responsabil este completată cu grija pentru viitor, în sensul educării generației de mâine. Printr-un efort constant și țintit, copiii, încă de la grădiniță, sunt educați în spiritul respectului pentru mediu și, implicit, pentru pădure. Sunt învățați că, de exemplu, un brad tăiat când are doar 15 ani este sacrificat, în vreme ce unul extras la vârsta de 120 de ani, este valorificat. Sunt învățați că, deși pare bizar, pădurea în care nu se intervine, prin lucrări făcute la timp de specialiști, devine o pădure moartă, la fel cum sunt învățați că o exploatare forestieră se face după reguli și nimeni nu încearcă să ”ascundă” nimic atunci când acoperă cioatele cu crengi, ci să le redea naturii, exact așa cum scrie la carte.
”Conștientizarea tinerei generații asupra rolului și importanței pădurii în viața noastră constituie o preocupare constantă a Direcției Silvice Neamț. Deși cele mai multe acțiuni împreună cu elevii se desfășoară în cadrul generos al Lunii Pădurii, prezența copiilor și a tinerilor alături de colegii noștri silvicultori este constantă pe tot parcursul anului, colaborarea desfășurându-se în cadrul parteneriatelor pe care Direcția Silvică Neamț le are încheiate cu grădinițe, școli și licee din județ”, declară Doru Gherghel, directorul general al Direcției Silvice Neamț. ”Este demn de amintit aici despre faptul că Regia Națională a Pădurilor – Romsilva este parte a Concursului Internațional YPEF (Young People in European Forests) – Tineri în Pădurile Europei”.
În tematica pentru concursul european sunt informații despre România, începând cu faptul că pădurile reprezintă 27% din teritoriul național, iar speciile cele mai răspândite sunt foioasele (fagul și stejarul) și coniferele, în rândul cărora predomină molidul.
În același material, se vorbește depre Parcul Natural Vânători ca fiind ”tărâmul zimbrilor”, înconjurat de o comunitate monahală importantă în Europa, dar și despre pădure ca întreg. Pădurea susține supraviețuirea și prosperitatea oamenilor. Ea produce lemnul necesar pentru societatea umană, dar bogăția pe care o aduce nu se reduce doar la atât. Pădurea este o sursă regenerabilă de alte produse: materii prime necesare industriei farmaceutice, fructe, semințe, plante și ciuperci comestibile. Tocmai de aceea, creșterea gradului de conștientizare asupra importanței resurselor furnizate de păduri ar trebui să fie o activitate constantă.
* Caravana ”Drumul unei păduri”
Pentru că școala ocupă un loc important în formarea și educarea oricăruia dintre noi, începând cu anul 2003, Direcţia Silvică Neamţ, împreună cu Administrația Parcului Natural Vânători Neamț, desfășoară în școli și grădinițe activitatea ”Drumul unei păduri”, structurată pe două părți. Una, teoretică, este adusă în fața copiilor prin intermediul unei prezentări Power Point, ce ilustrează etapele pe care le parcurge pădurea, de la sămânță până la arborele matur. Cealaltă, practică, înseamnă semănarea de semințe de molid sau repicarea de puieti de molid cu vârsta de 1 an, în recipiente de plastic cu pământ. Activitatea îi face pe cei mici să conștientizeze de cât timp – și efort – este nevoie pentru a ne putea bucura de binefacerile pe care ni le oferă pădurea.
Și, fiindcă tot veni vorba de timp, un puiet are nevoie de 15 ani ca să ajungă pom de Crăciun. Ei bine, 15 ani nu este tocmai puțin! Și, când ne gândim că toate eforturile lui de a crește și ale silvicultorilor de a-l ajuta, au fost zadarnice… este trist. Un pom de Crăciun care a fost tăiat din pădure ajunge la gunoi după trecerea sărbătorilor de iarnă.
Pentru a evita o asemenea situație, oamenii au găsit o serie de soluții: achiziționarea unui brad artificial, care poate fi folosit mai mulți ani, cumpărarea unui brăduț în ghiveci, împodobirea lui mai mulți ani la rând, după care plantarea după caz, în fața blocului, a casei sau chiar la o margine de pădure, realizarea unor aranjamente din cetină, ornate cu diferite podoabe, ori chiar confecționarea unui brăduț pe un con metalic îmbrăcat cu crenguțe de brad și podoabe.
În această primăvară, caravana ”Drumul unei păduri” a poposit la Școala Gimnazială nr. 2 din Piatra Neamț, la Școala Gimnazială Domnească ”Grigore Ghica” din Târgu Neamț, la Școala Stânca din comuna Pipirig, la Școala Valea Seacă din comuna Bălțătești și la Școala din Crăcăoani. Peste 200 de elevi au avut ocazia să semene câteva semințe de molid sau să repice câte un puiet cu vârsta de 1 an.
În premieră, anul acesta au fost repicați puieți de 1 an, cu rădăcini protejate, produși, în alveole, în pepiniera Ocolului Silvic Pipirig.
Dintre celelalte activități, desfășurate în perioada 15 aprilie – 15 martie, de Luna Pădurii, merită menționate prezentarea metodelor de producere a puieților forestieri în solarii și pepinieră, și a serelor în care se produc florile la Ocolul Silvic Gârcina sau lucrările de împădurire, făcute de personalul Ocolului Silvic Roznov, împreună cu 20 de elevi de la Școala Gimnazială Dochia, care au plantat 100 de puieți.
Cea mai mare acțiune de împădurire – 5.000 de puieți – a fost organizată tot de Ocolul Silvic Gârcina, pe 12 aprilie 2018, cu participarea elevilor de la Școala Gimnazială ”Episcop Melchisedec Ștefănescu” Gârcina, Școala Gimnazială Negrești, Liceul ”Dimitrie Leonida” Piatra Neamț, Allianz Țiriac Regiunea Moldova și Garda Forestieră Județeană Neamț.
O altă acțiune, importantă prin prisma numărului de puieți plantați – 1.500 -, a avut loc la Borca, pe 14 aprilie, cu participarea personalului tehnico-ingineresc al Ocolului Silvic din localitate și a elevilor de la Liceul ”Mihail Sadoveanu”. Odată cu activitatea de împădurire, liceenii au făcut și ecologizare forestieră.
Activitatea care a încheiat Luna pădurii a constat în lucrări de împădurire – 1.050 de puieți – și acțiuni de ecologizare, coordonate de personalul de la Ocolul Silvic Târgu Neamț și desfășurate de elevii de la Liceul Tehnologic Oglinzi și de la Colegiul Tehnic ”Ion Creangă” Târgu Neamț. Cu fiecare ocazie, elevilor li se explică despre metodele de a găsi echilibrul între nevoia de lemn a omului – începând cu banalul șervețel de masă, până la patul în care doarme – și exploatarea rațională a pădurilor, astfel încât, întotdeauna, cantitatea de lemn extrasă să fie mai mică decât rata de regenerare naturală a pădurii.
Cristina MIRCEA
FOTOGALERIE
