Acasă Actual Dezvăluiri: Adevărul despre plimbarea lui Jan de la Han în Egipt

Dezvăluiri: Adevărul despre plimbarea lui Jan de la Han în Egipt

DISTRIBUIȚI

Vicepreședintele cumva plenipotențiar al județului Neamț, Ion Asaftei (alintat Jan de la Han), a livrat publicului la sfârșitul lunii trecute un soi de prezentare a excursiei efectuate în Republica Arabă Egipt în perioada 15-20 aprilie. Din partea județului nu s-a dus cu mâna goală, ci însoțit de două doamne de seamă, dacă ținem cont de fișa posturilor ocupate. E vorba despre cunoscuta Carmen Elena Nastasă (director la Centrul pentru Cultură și Arte ”Carmen Saeculare”) și o anume Mona Magdalena Țigănuș (anunțată drept director al Direcției de Dezvoltare Turistică și Guvernanță Corporativă din cadrul CJ Neamț). Invitația a venit din partea ambasadorului nostru în Egipt, Excelența Sa Mihai Stuparu. E nimeni altul decât celebrul ambasador în Irak la vremea Răpirii din Bagdad, operațiunea aceea din 2005 neclarificată până astăzi. Vizita s-a înscris în programul cultural ”România în lume – imagine, cultură, spiritualitate“ și conta ca acțiune de promovare a României și județului nostru pe fondul Centenarului Marii Uniri. Calitatea oficială a liderului ALDE: președinte al delegației. Eram anunțați că, din delegație, mai făceau parte două persoane, reprezentând Asociația Nord pentru Cooperare și Integrare (ANCI), Alexandru Peterliceanu (vicepreședinte) și Terezia Filip (consultant cultural).

Versiunea președintelui de delegație

Jan de la Han s-a declarat deosebit de încântat de întâlnirile avute. L-a menționat mai întâi pe Ayman Musharafa, ministru adjunct al Afacerilor Externe, cu care a discutat nici mai mult, nici mai puțin decât oportunitățile de dezvoltare a relațiilor culturale între cele două state, plus tezaurul cultural și turistic pe care-l pot oferi România și Neamțul oricărui vizitator din lume. Alte două personalități evocate sunt Hala Gad (Egipt, adjunctă a secretarului general al Ligii Statelor Arabe, director al Departamentului Informații, Documentare și Mass-Media al Ligii) și Mohamed El Hajeri (Kuweit, director al Departamentului Cultural al Ligii). Aflăm că s-a vizitat biblioteca instituției, unde reprezentanții ANCI au făcut o generoasă donație de carte, în ediții bilingve (română și arabă), la fel ca la fiecare întrevedere oficială. Proiectul legat de carte este mai amplu, fiindcă se urmărește donarea a câteva mii de volume bilingve către bibliotecile naționale ale celor 22 de state membre ale Ligii. Din prezentare, se reține repede performanța de a-l traduce pe Nichita Stănescu în arabă.

Oficialul nemțean a continuat cu prezentarea întâlnirilor de suflet cu lideri religioși creștini. Prima a fost cu cel prezentat drept Papa Thawadros al II-lea, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Copte, ”care s-a arătat interesat de a ne onora cu prezența Sfinției Sale, la inaugurarea Catedralei Mântuirii Neamului”. ”Patriarhul” de la Hanul Răzeșilor i-a transmis ”aprecieri pentru modul în care creștinii din Egipt își apără credința pe aceste teritorii de mii de ani” și, desigur, i-a ”lansat invitația de a vizita județul Neamț și lăcașurile noastre de cult”. A urmat o întâlnire la Centrul Cultural Ortodox Copt, cu Episcopul Anba Ermia, ”care și-a exprimat intenția de a trimite în România, în cadrul unei expoziții, o colecție de icoane foarte vechi din mai multe lăcașuri de cult de pe teritoriul Egiptului”. De asemenea, s-a vizitat Biserica Ortodoxă Greacă din Cairo, prilej de întâlnire cu Episcopul Theodoros, căruia i s-a transmis naturala invitație de a vizita minunatele ținuturi nemțene.

Mai departe, a venit rândul speranței legate de oportunitatea identificării unor parteneriate și dezvoltării de relații economice. Cadrul a fost cel al întâlnirii cu Ahmed Deif Sakr, guvernatorul provinciei Gharbya. Un protocol de înfrățire cu județul nostru ar fi la orizont. Până atunci ”au fost enumerate domeniile în care poate fi dezvoltată cooperarea bilaterală și anume: industria constructoare de utilaje agricole, construcțiile civile și dezvoltarea infrastructurii, industria textilă și a confecțiilor”. De înțeles, se adaugă ansamblurile folclorice, educația și turismul. Nu a lipsit invitația în Neamț.

După o așa cărămidă pusă la temelia relațiilor bilaterale complexe, popasurile la Academia Egipteană pentru Limbă Arabă, cu o primire la vicepreședintele Mahmoud El Rabie, și la Institutul pentru Studii Comerciale au picat cum nu se poate mai complementar.

Nu a lipsit clasica recepție de la ambasadă, nu a lipsit o surpriză de proporții, anume întâlnirea cu fostul președinte Emil Constantinescu, prezentat de Asaftei în calitate de președinte al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.

Scăpările sau erorile președintelui de delegație

Indiscutabil, fascinația exercitată de Orientului Mijlociu – indiferent de versiunea de hotare și indiferent de țara de destinație – îndeamnă să nu ratezi ocazia unui periplu avantajos din punct de vedere financiar. Dacă ai ocazia să beneficiezi de un statut oficial, cu atât mai fain pentru cei din corpul expediționar. Numai că, într-o astfel de eventualitate, trebuie să-ți faci și temele, să nu ajungi prin Egipt ca Jan de la Han, chit că, după cum se va vedea, a primit laude de protocol.

Prezentarea publică a plimbării a fost luată de bună și așa era să rămână, de n-ar fi fost câteva scăpări sau erori care se cereau cercetate. Cel puțin patru aspiră la a fi îngrozitoare.

Vicele de județ vorbește, bunăoară, ca la o șuetă, despre Sfinția Sa Papa Thawadros al II-lea, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Copte. Greșit, este Sanctitatea Sa, iar întâlnirea se cheamă acordarea unei audiențe. Mai mult, e de bun simț să-l prezinți Teodor al II-lea, nu în versiunea arabă, sporită cu un ”h”. Eventual cu titlul complet, adică Papă și Patriarh.

Apoi, la Liga Statelor Arabe (sau Liga Arabă), ca oficial român, nu ai voie să nu omagiezi personalitatea istorică a legendarului Mahmoud Riad, un mare prieten al României, secretar general al Ligii între 1972 și 1979. Cariera sa diplomatică este marcată, pe lângă misiunea de ambasador al Egiptului la ONU (1962-1964), de funcția de ministru al Afacerilor Externe (1964-1972). Asta înseamnă că a jucat un rol extrem de important după Războiul de Șase Zile (1967), dar și, la Ligă fiind, în pregătirea Acordurilor de la Camp David (1978), semnate de președintele Egiptului Anwar El Sadat și prim-ministrul israelian Menachem Begin. Dacă vă întrebați cu care țară carpato-danubiano-pontică a colaborat exemplar Mahmoud Riad și răspundeți România, e minunat!

Deosebit de interesantă putea fi abordarea economică, prin prisma istoricului româno-egiptean și a particularităților legate de Neamț. Pe subiectul mare, trebuia să sune puțin la Camera de Comerț și Industrie a României și la Ministerul Afacerilor Externe, ca să nu foreze la uși deschise după apă rece. Pe subiectul cel particular, dacă îl căuta pe inginerul Ioan Mancea, constructor nemțean de patrimoniu, sigur afla cum e să conduci un șantier mare, istoric, în Egipt, ba să rezolvi și o încurcătură internațională de toată frumusețea, cu personalul revoltat în prim-plan. Ca indiciu, se întâmpla pe vremea lui Ceaușescu.

În fine, pentru a rămâne în cadrul cu patru puncte, este jenant să te duci până în Egipt, să-l întâlnești pe Emil Constantinescu, dar să nu afli ce treabă are omul acolo. Sigur, Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului e important, doar că mai e ceva. Din 2015, fostul președinte e membru, într-o companie foarte selectă și de puternic impact internațional, în consiliul de administrație al noii Biblioteci din Alexandria. Alexandria din Egipt. Cam mare distanța până la Han, nu?…

Cheia și lăcata plimbării e, de fapt, în Maramureș

Din prezentarea delegației, se rețin și cele două persoane din partea Asociației Nord pentru Cooperare și Integrare, organizație care rezultă că se ocupă de cărți și face donații masive de ediții bilingve româno-arabe. În realitate, exact asociația cu sediul la Șomcuta – împreună cu Editura Proema din Baia Mare – a deschis poarta spre Egipt și lumea arabă. Vizita a fost organizată de ANCI în colaborare cu CJ Neamț, nu invers, cum au înțeles mulți. Personajul-cheie se numește Emanuel Peterliceanu, președintele asociației, și are un profil personal ieșit din comun. În perioada 2000-2005, a studiat istoria la Universitatea din Bagdad, după care, timp de trei ani, a lucrat în Siria. Coincidență, era la Bagdad când cu ”răpirea” jurnaliștilor și l-a cunoscut de atunci pe ambasadorul Stuparu.

În Egipt, a mers tatăl său, Alexandru Peterliceanu. El se ocupă de editură și este creatorul și dezvoltatorul unui pachet de relații incredibile cu lumea arabă. Parteneriatul de reprezentare cu ministerul nostru de Externe se subînțelege. (La minister, descoperind contribuția unui strălucit diplomat de carieră, am regăsit-o pe Daniela Gîtman, prezentată cititorilor noștri în urmă cu mulți ani, când era ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Cehă.)

Pe 3 mai, seara, aflat în drum spre Suceava, la un salon de carte organizat de Universitatea Ștefan cel Mare, unde a prezentat Colecția Biblioteca Arabă, seniorul Peterliceanu s-a oprit puțin la Piatra Neamț. Și a povestit. Evident, pentru cine vrea să înțeleagă, nu pentru cine se ia după înflorituri politice emanate de la Casa Albă… din Piatra Neamț.

Generoasa mărturie a domnului Alexandru Peterliceanu pune lucrurile în ordine și dezvăluie o premieră uitată de Asaftei

”Eu nu prea sunt un tip orgolios și vreau să vă spun că noi, Editura Proema și ANCI, cam de două decenii avem legături speciale cu Orientul Mijlociu. Băiatul meu, Emanuel, a terminat Facultatea de Istorie la Bagdad. Cred că am fost de 100 de ori în Orientul Mijlociu, în Irak, Siria, Liban, Kuweit, Egipt și alte țări arabe. În urmă cu 10 ani, am înființat, în cadrul editurii noastre, colecția Biblioteca Arabă. Are până acum vreo 30 de titluri, traduceri din arabă în română și din română în arabă. În fiecare an, dacă și când se împlinește un număr de ani de relații între România și una din țările arabe, tipărim o dublă antologie în care punem 15-16 poeți români traduși în arabă, cu 5 până la 10 poeme, și din respectiva țară tot așa, poeții lor traduși în română. Prefața la aceste antologii este semnată de ambasadorul țării respective și de un secretar de Stat de la Ministerului Afacerilor Externe. Bunăoară, anul trecut, când am deschis Biblioteca româno-arabă la Beirut, ne-a primit președintele Libanului. Ne-a primit și Patriarhul Bisericii Siriace, Ignatius (Ignațiu), căruia i-am tipărit o carte în română și ne-a și vizitat în Maramureș, în septembrie anul trecut.

Mai pierd și alții câte o literă din titlu, dar prea puțin contează când e vorba de Diplomație Culturală

Vă spun cinstit cum este. ANCI are un parteneriat cu MAE pe proiectul «România în lume – imagine, cultură, spiritualitate» pentru marcarea Centenarului în afara țării și pentru candidatura României ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, care va avea loc anul viitor. Daniela Gîtman, un om admirabil, este coordonatoarea proiectului legat de ONU.

Domnul Asaftei s-a lipit pentru că am vrut eu. De ce am vrut?… Toate aceste acțiuni externe, de marcare a Centenarului, nu le poți face fără coordonarea MAE. Pentru că cei de la Maramureș nu prea au priceput ce au căutat în Egipt, am căutat un județ și l-am cunoscut pe Ion Asaftei chiar la Piatra Neamț. Foarte cinstit vă spun că un demnitar din București – căruia m-am plâns de proasta colaborare cu cei de la CJ Maramureș și i-am spus că am nevoie de un județ și un om care să știe ce înseamnă promovarea imaginii României – mi-a sugerat să mă duc cu Neamțul, că e acolo un domn Asaftei care știe. L-am contactat, el fiind președinte delegat sau interimar atunci, și-i normal că el a fost conducătorul delegației. El reprezenta partea oficială a administrației. M-au întrebat de la MAE de ce vreau să coordoneze această deplasare și le-am spus. Antamasem de anul trecut înfrățirea cu Guvernoratul Gharbya, dar președintele Zetea (președintele CJ Maramureș – n.a.) nu i-a mai răspuns guvernatorului un an de zile, deși avea pe masă adresa de la guvernator. După ce am comunicat asta, MAE, prin Ambasada din Cairo, a adresat o invitație oficială CJ Neamț. În invitație scrie că apreciază inițiativa comună a consiliului județean și a ANCI de a marca Centenarul și așa mai departe. Ne-am dus în Egipt cu cei de la Neamț într-o formație de cinci. Cred, sper că au venit încântați. (…)

Am fost primiți la Academia de Limbă Arabă, de cunoștințe vechi de-ale mele. Am dus volumul «Punte între lumi și inimi», care-i cea mai nouă apariție editorială. Cuprinde 20 de poeți români traduși în arabă și 20 de poeți arabi, din 20 de țări, traduși în română. Au fost foarte încântați și am pregătit terenul pentru evenimente similare pe care le vom organiza în cât mai multe țări arabe. (…)

Am fost primiți la Liga Statelor Arabe de către o adjunctă a secretarului general, doamna Hala Gad, o veche cunoștință a mea. Am donat cărți, a vorbit Asaftei, am vorbit și eu. Doamna Hala Gad a propus un parteneriat între Liga Arabă și entitățile noastre, editura și asociația.

Ambasadorul nostru a fost admirabil, s-a comportat exemplar, ne-a însoțit peste tot. Am fost prima delegație din România primită în audiență de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Copte. Domnul Asaftei nu prea a vrut să creadă și l-a întrebat pe ambasador. I-a confirmat că suntem primii. Patriarhul mi-a încredințat trei cărți să i le tipăresc în română, iar Asaftei l-a invitat în România. Probabil va veni, chiar la Neamț, dacă Asaftei și Neamțul nu-și modifică punctul de vedere. Dacă-l modifică, deși nu cred, tot va veni în România, dar în Maramureș. Asaftei s-a purtat foarte frumos. I-a prezentat foarte frumos Neamțul Sanctității Sale. (…)

A mai fost întâlnirea la guvernator, o întâlnire excelentă care a durat două ore. Acolo mi-a plăcut de Asaftei foarte mult. A fost pregătit (…) și s-a pus de o înfrățire, urmând să trimită o invitație oficială, iar eu i-am promis că-i facilitez o întâlnire cu ambasadorul Egiptului la București. E un prieten de-al meu. Mă rog, eu sunt prieten cu toți ambasadorii țărilor arabe din România.”

Domnul Nichita. În arabă

Ca-ntr-o poveste neverosimilă, am așteptat proba verității. Și proba a venit. În volum (vezi facsimil).

Mai departe, cuvintele lui Alexandru Peterliceanu spun totul: ”Nichita Stănescu are o parte mai amplă. Apare în toate dublele antologii. Cu antologia româno-iordaniană, în care au fost numai Nichita și un poet iordanian, ne-a primit președintele Senatului din Iordania. Atunci am fost fără oficialități. Președintele Senatului ne-a întrebat dacă traducătorul a reușit să păstreze sensul poeziilor. Bine, fiul meu știe arabă, dar nu se încumetă să traducă poezie. Ne însoțea un actual ministru, atunci era senator, care făcuse facultatea în România. Soția sa fiind româncă, filolog, i-a explicat președintelui Senatului că este uimitor cât de frumos s-a păstrat sensul poetic. Traducătorul este cel mai bun arabist pe care România îl are la ora actuală, fostul ambasador Dumitru Chican. E cel mai bun traducător pe scris. Pe dicție e fiul meu”.

Din portofoliul Editurii Proema:

  • 23 de ani de activitate editorială;
  • Peste 300 de titluri publicate;
  • Apariții editoriale în diverse variante bilingve, inclusiv cele de o circulație mai restrânsă: japoneză, chineză, arabă, ebraică;
  • Publicații editoriale care cuprind o gamă largă de domenii: beletristică, filosofie, sociologie, pshihologie, studii documentare – istorie, geopolitică, politică, memorii, reportaje, etc;
  • Distincții – trofeul ”Cea mai râvnită carte” (Gaudeamus – Cluj, 2009, votul presei) pentru trilogia de poezii ”Asimetria durerii”, autor Adam Puslojić (marele prieten sârb al lui Nichita Stănescu – n.a.) și premiul ”Cartea anului” (Baia Mare, 2009) pentru albumul ”Monumente UNESCO din România”;
  • Prezența, prin titluri editoriale unice, la marile întruniri  internaționale defășurate la București: Sommé-ul Francofoniei (2006), Summit-ul Nato (2008);
  • Participări la Târgurile Internaționale de carte de la Madrid și Barcelona (2008), Salonic (2009-2011), Festivalul internațional de carte Transilvania (2016, 2017), ”Gaudeamus” București (2008-2017);
  • Participări la manifestări culturale și lansări de carte în Amman (2016), Cairo și Liban (2017);
  • Apariții editoriale de promovare a imaginii României în lume, unice în peisajul  național de profil: ”Biserici de lemn din Marmureș” (4 variante bilingve), ”Săpânța” (14 variante bilingve), ”Monumente UNESCO din România” (română-engleză), ”România. Delta Dunării” (română-engleză), ”Maramureș. Oameni, tradiții, locuri” (română-engleză și germană-engleză), ”Țara Lăpușului” (română-engleză); ”România. Maramureș” (română-engleză);
  • 5 colecții consacrate: ”Thesaurus”, ”Biblioteca arabă”, ”Notabile Dictu”, ”Miriade”, ”Vox Septentrionis”.

Pagini realizate de Viorel COSMA

pietricica turism

Lasă un răspuns