Acasă Actual România pitorească: Republica Autonomă ADR Nord-Est și legile României (III)

România pitorească: Republica Autonomă ADR Nord-Est și legile României (III)

Vasile Asandei

Am arătat în precedentele două episoade ale serialului, din altă abordare decât cea din urmă cu ani, ce este şi cum funcţionează Agenţia pentru Dezvoltare Nord-Est. Privit şi primit cu încredere (chiar încurajat), după preluarea funcţiei de director general, Vasile Asandei, a reuşit ca, în trei ani de zile, să îl facă regretat pe predecesorul său, condamnatul Constantin Apostol, zis Don Titi de la Agenţie.

Cu bune, cu rele, Apostol avea viziune europeană. La zi, Asandei tratează informaţiile publice de parcă ar fi stăpân peste judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi Vaslui şi Bacău. În alte regiuni, secretele lui nu sunt secrete. Pe lege şi cu legea pe masă. Probabil că Asandei contează pe sprijinul necondiţionat al celor care domină politic regiunea. În frunte cu vestitul Maricel Popa (PSD, preşedinte CJ Iaşi), prezident la rotaţia anuală.

Mai tânăr fiind cu mulţi ani în urmă, Asandei a tras un uriaş beneficiu personal din postura de fruntaş al Alianţei pentru România. Înainte de 2000, cine zâmb-rânjea la masă cu soţii Meleşcanu la un dineu istoric, ţinut la mezaninul GHC, de faţă cu Dan Ostahie, Adrian Carabeţ şi Gabi Muraru-Dinasty? Cine a dat un vot critic la realegerea regretatului senior Raul Constantin Bobeanu ca preşedinte al CJ Neamţ? Ştiu cei cu amintiri solide, cu amintiri cinstite.

Una dintre marile cumpene ale lui Asandei, din 2015 încoace, o reprezintă măsluirea proiectului cu jaful de la Teatrul Tineretului. Cică e proiect închis, dar fară atingerea obiectivelor. Lumea profesioniştilor ştie despre ce e vorba: banii înapoi! Cu consecinţele de rigoare. Grave de tot. Lui Asandei, la fel ca şi colaboratorilor din agenţie şi celor din primărie (ca lider de proiect de distrugere a TT), plus CJ Neamţ (ca titular de de clădire), pentru a nu mai vorbi de detaşata Gianina Cărbunaru, cea bine plasată la TT sub semnul curcubeului, li se cuvine un interogatoriu aplicat, profesional şi profesionist. Apucăm? Greu de crezut…

La zi, fiind vorba despre promisa abordare a incubatorului de afaceri Rubik Hub, despre ce vorbim? În mod concret, câte firme au ”incubat”? Câte dintre ele funcţionează?

Dacă vorbim despre incubatoare de afaceri, pe toate celelalte programe cu finanţare europeană, inclusiv cel gestionat de ADRNE, a face o structură de afaceri înseamnă să ai nişte rezultate. Nu poţi să promovezi ceva fără a avea rezultate.

Apoi, câţi bani s-au cheltuit? Ce structură, ce organigramă de personal dedicată are ADRNE? Pe cinstite, nu pe bancuri. De unde e plătită? Dacă e din bugetul agenţiei, cât se încasează? Dacă, la o idee, aşa, se gestionează un laborator de incubare de afaceri pe Regio, pe finanţare de la Axa prioritară 2, Obiectivul specific 2.1B, despre ce condiţii vorbim? N-ar trebui ca Rubik Hub să respecte aceleaşi reguli impuse altora?

Nu ne pronunţăm asupra unei concurenţe neloiale, dar parcă ar înmuguri un dublu standard.

Când construieşti un incubator de afaceri, ai obligaţia să incubezi afaceri. Este şi lege pe acest subiect (Legea 102/2016). Se poate, la limită, şi altceva: dacă nu sunteţi, totuşi, incubator oficial, atunci ce sunteţi? Organizator de întâlniri, de evenimente? Atunci nu mai sunteţi hub, ci un loc de stat de vorbă, de şuete, pretext de plătit nişte indivizi care ”binemerită”. Oricum, care-i impactul?

În plus, dacă pe Rubik Hub nu vedem rezultate proprii cuantificabile, dacă nu au fost în stare, cum să fie capabili să gestioneze structuri făcute de alţii? Cum şi cu cine?

Din câte se aude pe canale solide, această investiţie a ADRNE nu a adus, ca bani, decât mărunţiş. De acceptat, la limită, poate nu aduc bani direct, ci nişte beneficii sociale. Dar şi aceste beneficii sociale pot fi convertite în bani.

Mai clar, în mod normal, cu o anumită structură sau acţiune, dacă vrei să demonstrezi că ai angajat resurse umane, resurse materiale, iar beneficiile sunt de natură socială, trebuie să demonstrezi că au acoperit costurile. Altfel, nu există, nu are sens, nu se face niciodată un proiect. La urma-urmei, e o analiză cost-beneficiu.

De învăţat poporul să fie antreprenor, să facă proiecte, toată lumea o face. În primul rând, ar trebui s-o facă şcoala, universităţile. Iar asta chiar se-ntâmplă. Unde se situează Rubik Hub în peisajul acesta de formare?

Credem – cu mare temei – că finanţarea golăniilor de la Rubik Hub e dintr-o căciulă comună, constituită din contractul de asistenţă tehnică pe care ADRNE îl primeşte pe partea de agenţie care lucrează la implementarea proiectelor pe fonduri europene. ”Sunt bani concreti de la AMPOR, cam 75% din total fonduri. Ceilalţi bani vin din contribuţiile CJ-urilor. Ar trebui şi alte surse atrase, proiecte din care să câştige bani. Performanţa pe asistenţă tehnică o verifică AMPOR”, confirmă, cu draci şi durere, un profesionist de excepţie al afacerilor europene.

Încă ceva dureros de grav şi nesupus evaluării legale: sunt persoane care lucrează direct şi persoane care lucrează indirect. Se plătesc salarii şi anexe la salarii. Cine sunt persoanele, cine şi pe ce bani le-a plasat?

Evident, Vasile Asandei sfidează legea, acesta-i răspunsul corect. Şi dureros de nu se poate.

Dacă ar fi loc şi de-o întrebare seacă, oare ne spune cum e cu corecţiile financiare? Pe pariu, nu apucăm.

Lecţia despre incubatorul de afaceri care naşte evenimente şi combinaţii

Rubikăreală de Piatra Neamţ

La sfârşitul lunii mai, într-un stil discret, dar suficient de pompos pe canalele favorabile de comunicare, s-a raportat şi sărbătorit împlinirea unui anişor de activitate al vestitutului Rubik Hub din ştrandul pietrean. Am semnalat operaţiunea în ediţia online, mesagerulneamt.ro. Mai mult, am subliniat acţiunea dubioasă din ”ziua de după”, cu ieşeanca Magda Ţepoi în reprezentaţie, când alaiul CodeCamp a poposit în curtea ADRNE, pentru o aşa-zisă sesiune de antreprenoriat. Pe celebra condamnată pentru fraudarea fondurilor comunităţilor europene, o găsisem în lista de vorbitori/ lectori/ meditatori. Despre ce a predicat experta crescută şi promovată de Mişu Vlasov, alt penal de calibru? Despre leadership! Dinadins am lăsat termenul în engleză – grosul poveştilor distribuite cu ocazia evenimentului erau scrise în engleză. De acord, până la un punct, deoarece, de ani de zile, semnalăm – insistent, cu argumente solide – că această limbă nu mai are statutul uneia străine. Numai că textele excelau prin frazări şi exprimări jalnice. Cel puţin una le întrece pe toate. Să foloseşti ”to pick your poison” ca să spui că participanţii la CodeCamp urmează să-şi aleagă atelierul de lucru dintr-o listă de oferte e penibil. Înseamnă, de fapt, să alegi dintre două rele.

Trecem repede peste îndoiala că legendarul profesor de arhitectură şi inventator maghiar Erno Rubik (creatorul cubului şi seriei de puzzle-uri mecanice care-i poartă numele) ar şti ceva legat de folosirea numelui său la incubatorul de afaceri şi revenim la declaraţiile oficiale ale agenţiei, pe fondul tăierii moţului jucăriei favorite din ultima vreme a directorului general Vasile Asandei şi şefului de direcţie Vlad Gliga. Iată un pasaj ilustrativ: ”Cu sprijinul Consiliului pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, Consiliului Judeţean Neamţ, Primăriei şi Consiliului Municipal Piatra Neamţ, companiilor DEDEMAN şi DINAMIC 92, ADR Nord-Est a lansat la Piatra Neamţ Rubik Hub, o structură de sprijinire a startup-urilor şi a IMM-urilor inovatoare din Regiunea Nord-Est. Misiunea Rubik Hub este una indrazneaţă şi îşi propune să dezvolte ecosistemul antreprenorial din Regiunea de Nord-Est prin conectarea, educarea, încurajarea oamenilor şi inspirarea fondatorilor de startup-uri, pentru dezvoltarea unor companii de succes. Deşi au trecut atâtea săptămâni, nu a explicat nimeni în limba română ce-i cu ecosistemul antreprenorial. Dar să trecem… Suntem obligaţi să folosim la maximum materialul clientului şi, astfel, reţinem că ”printre realizările primului an de activitate se numără o serie de evenimente şi proiecte de impact în mediul antreprenorial şi industria IT, menite să crească gradul de inovare în toate sectoarele prioritare din regiunea Nord Est”. Se subliniază parteneriatul cu conferinţa IT itinerantă CodeCamp şi faptul că Rubik Hub ”a fost prezent cu track-ul antreprenorial în alte 6 ediţii” în alte tabere prin regiune.

Apoi e anunţat, din nou în cuvinte puternice, cel mai mare eveniment antreprenorial din regiune, numit Startup Weekend Piatra Neamţ, acţiune pusă tot sub o marcă ”cel mai”, acum a unui accelerator de startup-uri. Cum lucrurile senzaţionale se inventariază musai (şi) la Piatra Neamţ, aflăm că girul e dat de o reţea internaţională ”ce sprijină succesul startup-urilor”. Despre contradicţie în termeni, n-are rost rost să vorbim, nu?

Din cuvinte ce par meşteşugit alese, pe alt fond dens de ghidare, mentorat şi ajutor direct acordat unui număr de 25 de startup-uri!, se cam dau singuri de gol în cele din urmă. Pe parcursul unui an, Rubik Hub a găzduit peste 20 de evenimente în Piatra Neamţ şi a organizat peste 30 de evenimente în alte oraşe din regiune. V-aţi prins? Fantastica jucărie din ştrand se ţine, de fapt, de evenimente, de combinaţii. Nu mai merge cu ONG-urile clasice şi s-au mutat sub pulpana ADRNE, că tot e ONG specială, aşa cum clamează Vasile Asandei când îi convine.

Dintr-odată, devine mai mult decât legitim interesul public de aflare a schemei de încadrare în ADRNE a trupei de organizatori de evenimente, a salarizării lor, a finanţării acestor salarii. După Asandei, aşa cum se ştie, secret se cheamă.

În context, capătă alt sens, de exemplu, parteneriatul incubatorului cu Festivalul de Teatru, la ediţia din 2017. Care parteneriat, de fapt, nu-i clar dacă a fost sau nu unul oficial şi în ce a constat, deşi a beneficiat de promovare.

Vlad Gliga

Pe de altă parte, se cere tradusă o dimensiune îngrijorătoare. La concret, e asocierea şi implicarea agenţiei, prin ”plasarea” lui Vlad Gliga, în ceea ce promitea (şi încă promite) a fi unul dintre cele mai frumoase şi elegante proiecte de ONG. Se numeşte Comunitatea Noastră, o asociaţie care a pornit la drum, ca iniţiativă, din 2016 şi reuneşte ca membri fondatori firme şi reprezentanţi de firme de toată isprava. Cu riscul de a fi scăpat pe cineva, e obligatorie o plecăciune publică în faţa Dolinex, Dinamic 92, Bico Industries, RO COM Central, SOS Security, Prod Alcar Impex, Maia Outdoor, Effex Media Solutions, Nordarin. Una dintre isprăvile lor de mare cinste şi onoare este salvarea ediţiei 2016 a Festivalului de Teatru. Spre deosebire de combinaţia cu Rubik Hub, Viorel Tofan, Dorin Căpitanu, Alex şi Vlad Ţapu, Viorel Creţu și Mihai Bîrliba şi-au câştigat dreptul la aplauze.

Andrei Carabelea

În afară de Vlad Gliga, l-am depistat în schema de activităţi a incubatorului pe prea repede uitatul Andrei Carabelea. În calitate de fruntaş politic al PACT, a făcut o figură frumoasă în 2016, când a candidat (ca independent) pentru Senat. Cum a fost recuperat sau recompensat, inclusiv pentru parcursul pe ”sens civic”, se va afla într-o zi. Poate una foarte apropiată. Fiindcă, în ciuda consemnului tăcerii din agenţie, lumea avizată comentează din răsputeri. Şi pare a se apropia ziua când comentariile vor avea consistenţa unor plângeri asumate prin semnătură, evident protejată dacă nimeresc unde trebuie.

Nu în cele din urmă, pe sensul rigorii, trebuie semnalat, totuşi, că regăsim jucători comuni la incubator şi Startup Activator, un proiect care încurajează antreprenoriatul în Regiunea Nord-Est, proiect finanţat prin Programul Operaţional Capital Uman (POCU). E subiect de nespusă laudă, atât pentru ADRNE, cât şi pentru Consiliul Judeţean Neamţ. Se implementează între ianuarie 2018 şi ianuarie 2021. Un mic amănunt e deranjant: lider de proiect e Consiliul Naţional pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii din România. De ce n-a ”jucat” agenţia singură pe POCU? Nu era eligibilă? Nicio o problemă, totul e sub control. Andrei Carabelea e persoană oficială de contact.

Lecţia despre licitaţii ”diştepti”

Este rezonabil de presupus că o instituţie de calibrul (oficial al) ADRNE furnizează exemple de bune practici în privinţa licitaţiilor. Zi şi noapte, la foc automat. Ca autoritate responsabilă cu certificarea legalităţii achiziţiilor publice desfăşurate în atâtea şi atâtea proiecte cu finanţare din fondurile comunităţilor europene, naţionale şi locale, totalizând sute şi sute de milioane de euro, presupunerea se justifică. Practica, însă, pare a jalona drumul spre rele practici. Şi netulburate.

Nu mai în urmă de 18 mai 2018, Agenţia anunţa iniţierea procedurii de privind închirierea unui contract de servicii având ca obiect ”închiriere spaţiu cu destinaţie de sediu necesar funcţionării unor structuri (…)”. Spaţiul, în Piatra Neamţ. Conform cu cerinţele din documentaţie. Ca valoare estimată, figurează 90.720 euro (fără TVA) din buget propriu, pe o durată de 30 luni, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2020. Suprafaţa închiriată: minimum 250 mp, maximum 270 mp. La punctul cu durata contractului, hop!, o completare: cu posibilitate de prelungire până la 31 decembrie 2025.

Trecem peste alte detalii, incluzând aici cronologia termenelor, plus judecarea ofertelor (?), plata chiriei şi dezvoltăm ce scrie la caietul de sarcini. O capodoperă în materie!

Începem cu obiectul achiziţiei. E vorba de ”închirierea unui spaţiu într-o clădire dotată cu utilităţi şi posibilităţi de parcare, în imediata vecinătate a sediului principal al achizitorului (…) pe o rază de maxim 700 m de acesta”.

La capitolul de specificaţii minime tehnice şi funcţionale aflăm că 250-270 mp e, de fapt, suprafaţa utilă. Distracţia începe la condiţii minime obligatorii (selecţie):

  • Imobilul trebuie să permită, în limita spaţiului disponibil, instalarea în exterior și în interior a însemnelor instituţiei sau a altor elemente de publicitate care au Iegătură cu specificul şi reprezentativitatea instituţiei, pe toată perioada de valabilitate a contractului.
  • Iluminatul natural trebuie să fie asigurat prin existenţa ferestrelor cu posibilitatea de deschidere în fiecare diviziune a spațiilor destinate pentru birouri. Ferestrele vor fi dotate cu jaluzele.
  • Imobilul trebuie să dețină instalaţii sanitare, electrice şi cablaj structurat curenţi slabi pentru transport date-voce, termice, de aer condiţionat , în bună stare de funcţionare.

Mai departe, alte detalii exclusiviste, pe tema spaţiului util:

  • Suprafața necesară desfăşurării activităţii unui numar de minimum 15 – maximum 26 angajați (se va exclude suprafaţa spaţiilor comune respectiv a căilor de acces, holuri, toalete şi, dacă există, a teraselor, balcoanelor, logiilor), solicitată de Autoritatea Contractantă prin prezentul caiet de sarcini, este de minimum 160 mp – maximum 180 mp pretabilă pentru organizarea de birouri şi spaţii de lucru.
  • Se vor asigura minim 10 locuri de parcare (posibilitatea asigurării unei securizări a parcării sub orice formă prezintă un avantaj la negociere) pentru autovehiculele autorității contractante. Spațiul de parcare trebuie să permită accesul cu maşina gen marfă maximum 3,5 to (distribuţie marfă achiziţionată de autoritatea contractantă pentru punctul de lucru închiriat).

Să te cruceşti, nu alta! Dar nu e gata, mai avem ”rigori” marca ADRNE. La capitolul dotări tehnice şi instalaţii, scrie ce trebuie să deţină imobilul pe lângă sistem propriu de încălzire, rețea alimentare cu apă, cu contorizare separată pentru spațiile ce vor fi închiriate, rețea alimentare cu energie electrică, cu contorizare separată pentru spațiile de închiriat. Cităm din materialul clientului:

  • Instalație electrică care să permită adaptarea la specificul activității, în sensul modificării numărului actual al surselor de alimentare la necesitățile concrete ale autorității contractante.
  • Instalație sanitară, permițând compartimentarea grupurilor sanitare (minimum 2 grupuri sanitare);
  • Următoarele finisaje realizate:

► pardoseli spații cu destinație birouri – parchet/mochetă/gresie şi jaluzele noi sau în stare foarte bună;

► pardoseli spații circulații și grupuri sanitare – gresie/faianțe;

uși – lemn/ termopan;

► ferestre – ferestre cu sticlă termopan;

► zugrăveli – vopsea lavabilă;

Sigur, pietrenii s-au prins deja care-i clădirea de pe str. Mihai Eminescu, cândva sediu de şantier de construcţii.

În ansamblu, dacă nici asta nu e licitaţie cu dedicaţie pe faţă, înseamnă că ori suntem toţi proşti, ori tâmpiţi. Iar Vasile Asandei, la adăpostul Consiliului pentru Dezvoltare Regională, îşi numără lunar leafa confidenţială.

Pentru mai puţin de atât, preşedintele Ionel Arsene sau primarul Dragoş Chitic ar fi denunţat direct ”operatorii” unei asemenea licitaţiii. E clar că pute rău de tot.

Va urma, cândva? Sigur că da…

Viorel COSMA

FOTO: Facebook ADRNE și RubikHub

Lasă un răspuns