La un an și jumătate de când a fost ales deputat de Neamț din partea PSD, Ciprian Șerban are o fișă de activitate în care a bifat 10 luări de cuvânt, 9 declarații politice, 3 întrebări și interpelări, 1 moțiune și, ce-i mai important, 92 de propuneri legislative inițiate, din care 11 au fost promulgate legi. La cum funcționează circuitul legislativ nu e nici mult, nici puțin, ci, pur și simplu, radiografia a ceea ce înseamnă activitatea unui deputat preocupat să și facă niște lucruri, nu doar să încaseze suma forfetară. Aria de interes pe care Ciprian Șerban o acoperă prin proiectele susținute este diversă, de la fiscalitate până la statutul cadrelor militare, dar, dintre toate, se observă un interes crescut pentru sectorul agricol, mai ales de când deputatul face parte din Comisia de specialitate a Camerei. Că agricultura este sectorul care încă mai mișcă România se știe de ani de zile. Că tinerii sunt o categorie care are nevoie de mai mult sprijin din partea statului, de asemenea. Principalele proiecte susținute de deputatul Ciprian Șerban îmbină tocmai aceste două aspecte, în ideea, spune el, de a rezolva problemele existente și de a da o șansă celor care vor trăi în România următoarelor decenii.
– 92 de inițiative legislative, după un an jumătate de mandat. Dacă vă întreb acum, le știți pe toate?
Bineînțeles. Poate nu reușesc să le enumăr foarte repede, dar vă asigur că nu am susținut niciun proiect doar de dragul de a-mi pune semnătura pe o hârtie. Tot ce am semnat are o mare importanță pentru mine, fiindcă sunt convins că, odată intrate în vigoare, acele prevederi vor schimba ceva în bine. Unele proiecte vin să repare acte normative care fie nu au fost complete atunci când s-au adoptat, fie nu mai sunt de actualitate și trebuie puse în acord cu realitatea zilei de astăzi. Alte inițiative vin să dezvolte căi și posibilități de acțiune. Contrar părerii că, în Parlament, se adoptă legi pe bandă rulantă, vă asigur că niciun proiect nu trece fără să fie văzut, studiat, cercetat și modificat astfel încât să fie în acord cu ce este nevoie, cu Constituția și, desigur, cu legislația europeană.
– Dintre toate, pe care îl considerați o reușită?
Reușite sunt toate cele care au devenit legi și își produc efectele. Și vor fi și cele care acum se află pe circuit, fie pe ordinea de zi în plen, fie la Senat, fie la comisii. Iar cele care au fost retrimise vor fi completate pentru a îndeplini toate condițiile, fiindcă, așa cum spuneam, pentru mine sunt importante și cred că ar trebui să fie legitime. Și nu doar pentru mine, ci și pentru colegii mei.
– Colegii de partid?
Nu numai. Să știți că, atunci când este o idee bună, ea își găsește susținători și la colegii din celelalte partide. Sigur, pentru noi este un avantaj faptul că Guvernul este PSD-ALDE și ne bucurăm de majoritate în Parlament, dar asta nu umbrește cu nimic motivațiile proiectelor legislative.
– Spuneați de armonizare cu legislația europeană, cu Constituția, cu legile existente. Putem adăuga aici și programul de guvernare?
Evident. Noi, când am prezentat oamenilor programul nostru de guvernare, le-am explicat ce vrem să facem, care sunt prioritățile și unde vrem să ajungem, ca țară. Cele mai multe din promisiunile de atunci au devenit legi acum, funcționează, se văd cu ochiul liber. Nu vreau să amintesc aici de creșterea salariilor sau a pensiilor, de încurajarea investițiilor sau de reducerea fiscalității, pentru că deja sunt lucruri pe care le știe toată lumea. M-aș referi, mai degrabă, la programele pe care noi le-am avut prinse în oferta electorală și care au început deja să fie implementate. În special în sectorul agricol, domeniu consistent în programul nostru de guvernare.
– Una din promisiunile din toamna lui 2016 era încurajarea tinerilor spre agricultură și spre mediul rural, în general.
Da. Și am acționat în acest sens. De exemplu, că tot vorbeam de proiecte dragi, avem un proiect de lege privind aprobarea Programului pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură şi industria alimentară. A fost deja adoptat de Senat, în decembrie 2017, a fost înregistrat la Cameră, a primit avizele și rapoartele necesare și se află pe ordinea de zi.
* Bani pentru agricultorii care angajează tineri
– Ce presupune acest program, mai concret?
În esență, vorbim de niște facilități acordate celor care activează în domeniul agricol, în mediul rural, dacă aceștia se preocupă să angajeze tineri, cu vârsta până în 40 de ani. Cu riscul de a deveni tehnic, vreau să vă spun că, deși are un potențial ridicat în sectorul agricol, având a șasea cea mai mare suprafață agricolă utilizată din țările UE, România se confruntă cu un randament foarte scăzut al producției agricole, din cauza mai multor factori. Unul din aceștia, foarte importanți, e criza forței de muncă din agricultură. Este una din cele mai grave probleme cu care se confruntă, în prezent, fermierii. Dacă vrem să revitalizăm zonele rurale, e nevoie de locuri de muncă, la care să aibă acces și grupurile dezavantajate pe piața muncii, inclusiv tinerii, inclusiv cei fără studii sau cu studii medii. De exemplu, datele Eurostat arată că, în Polonia, sunt 1,9 milioane de persoane angajate în sectorul agricol, cea mai mare forță de muncă dintre statele UE. România e pe locul al doilea, cu 1,6 milioane de persoane. Numai că, în țara noastră, 85% din forța de muncă din agricultură este nesalariată, lucrează pe propriile exploatații agricole de subzistență. Este una din cauzele randamentului relativ mic al producției agricole. O altă problemă este că nu există un statut profesional clar definit al agricultorului. Acest lucru are implicații serioase, pe plan fiscal și al asigurărilor sociale și asistenței de sănătate. Ei bine, pornind de la criza forței de muncă și de la îmbătrânirea populației – care este evidentă și în sectorul agricol -, am considerat că ține de stat să promoveze măsuri active, care să determine tinerii să se întoarcă la sate, să se angajeze în mediul rural. Având o sursă de venit stabilă, vor fi mult mai interesați să se stabilească la sate, să-și întemeieze o familie și, la rândul lor, să contribuie la dezvoltarea mediului local. Implicit, va crește și productivitatea angajatorului. În timp, se va ajunge la creșterea numărului de potențiali angajatori în rural. Pentru că și asta este o problemă: din totalul de 3.859.043 exploatații agricole, numai 30.698 au personalitate juridică, iar 5.215 exploatații sunt administrate de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale. Asta arată că avem o situație extrem de vulnerabilă, nu doar din perspectiva unui randament crescut în agricultură, ci și din cea a numărului de potențiali angajatori în acest sector. De asemenea, datele arată că subvențiile în agricultură nu sunt singura soluție pentru rezolvarea problemelor socio-economice din mediul rural, dacă ținem cont de numărul mare de exploatații – 3,8 milioane -, raportat la aproximativ 850.000 de beneficiari de subvenții care se înregistrează anual. Prin acest proiect, se stabilește că angajatorul este scutit de la plata tuturor obligațiilor către stat, care decurg din acordarea drepturilor salariale, în condițiile angajării a minimum 2 tineri, cu vârsta sub 40 de ani, pentru minimum un an.
– Adică, dacă angajează doi tineri și îi păstrează măcar un an, e scutit de la plata obligațiilor aferente salariilor celor doi?
Nu doar atât. Angajatorul care face dovada angajării a doi tineri cu vârsta de până la 40 de ani beneficiază de sprijin lunar pentru fiecare angajat: 1.000 de lei pentru studii superioare de specialitate în domeniul agricol, acvacultură și/sau industrie alimentară, 750 de lei pentru studii medii de specialitate, precum și cursuri de formare profesională de scurtă durată în aceleași domenii, 500 de lei pentru persoane fără studii. Iar tânărul beneficiază de scutiri de la plata impozitului pe venit aferent salariului brut, stabilit potrivit contractului de muncă. Când s-a conturat acest program, s-a avut în vedere nu doar atragerea tinerilor spre sate și să lucreze în agricultură, ci și sprijinirea fermierilor care ar putea să-i angajeze. Aceștia, fiind degrevați de o sarcină fiscală importantă, pot folosi acești bani pentru a angaja forță de muncă tânără.
– S-a calculat impactul acestui program, dacă va fi pus în aplicare?
Impactul este că vom ajunge la o creștere cu 8,21% a forței de muncă în agricultură, respectiv cu 8.000 de angajați, tineri cu vârste sub 40 de ani. Efectul nu este doar unul direct, ci are și consecințe pe orizontală, deoarece tinerii se vor instala la sat, vor întemeia familii în zona rurală, vor consuma veniturile obținute în mediul economic local, iar societatea va câștiga o persoană care are o sursă de venit concretă și stabilă. Astăzi, sunt angajați în societățile agricole din domeniu 97.500 salariați. Se estimează angajarea a cel puțin 2.000 de tineri anual. Impactul bugetar al acestui program este cam de 25 de milioane de euro anual, sursa de finanțare fiind bugetul de stat.
– Cât din preocupările dvs. legislative se datorează funcției de președinte al TSD Neamț pe care o ocupați?
Evident că, fiind deputat PSD, legătura dintre proiectele inițiate și partid este strânsă. Activitatea mea la organizația de tineret a PSD Neamț nu vine decât să completeze activitatea de parlamentar. Am spus deja, încă dinainte de alegeri, că PSD a prezentat cel mai complet și complex program de guvernare, în care, așa cum știm, tinerii au un loc foarte bine stabilit și, pentru ei, sunt gândite programe și proiecte care să îi ajute să pornească în viață, să se dezvolte aici, în țară, să nu mai plece. Noi, TSD, am susținut și susținem programul partidului, care, așa cum s-a demonstrat la alegeri, este cel pe care și-l doresc românii. În plan local, Tinerii Social Democrați din Neamț s-au implicat în proiecte concrete, mai ales pe latura socială. Am avut mai multe campanii umanitare și le vom continua, întrucât eu consider că, întotdeauna, până la a discuta despre o anumită culoare politică, este mult mai important să fim oameni. Să îi ajutăm pe cei care au nevoie, să fim solidari, să ne implicăm.
* 66 milioane de euro pentru centre de colectare a fructelor de pădure
– Revenind la proiectele inițiate. Puteți menționa un alt program legiferat?
Aș aminti Programul de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi prelucrare primară a fructelor, fructelor de pădure şi plantelor medicinale în zona montană. Este proiect de lege, a fost adoptat de Senat, iar la Cameră a trecut de comisii, a primit avizele și este tot pe ordinea de zi.
– De ce e important?
Pentru că, în România, în zona montană, trăiesc aproape 3,4 milioane de români. Cam 15% din populație. Iar zonele montane sunt clar marcate de dezavantaje naturale, nu doar altitudinea, ci și clima, panta, fertilitatea scăzută a solului, perioade mai scurte de vegetație. Știm deja că, inclusiv la noi, în Neamț, zona montană se confruntă cu o problemă gravă: plecarea tinerilor. Mai adăugăm aici distanțele mari față de centrul administrativ, izolarea față de căile de comunicație și piețele de desfacere. Este clar că se impun politici specifice, distincte, care să reducă dezechilibrul între zonele mai favorizate și cele montane. Cum, în ultimii ani, se acordă un interes tot mai mare și există o orientare crescută spre fructele de pădure și plantele medicinale din flora spontană, exploatarea acestora este o oportunitate pentru multe comunități rurale. În aceste condiții, înființarea unor centre de colectare și prelucrare primară a fructelor, a fructelor de pădure și plantelor medicinale poate aduce venituri suplimentare fermierilor montani. Programul acesta vizează investiții în astfel de centre, care să fie înființate în localitățile din județele care au incidență asupra zonei montane. Obiectivele sunt clare: valorificarea superioară a produselor montane, menținerea și crearea de locuri de muncă, ceea ce va duce nu doar la dezvoltarea activităților economice care au la bază aceste produse, ci și la stoparea depopulării zonelor montane.
– Câte astfel de centre sunt gândite?
Prin acest program se vor realiza maximum 658 centre. Valoarea totală a programului este de 66 milioane de euro, bani care vor fi asigurați de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
– Pentru zonele montane, nu s-a aprobat de curând și înfiinţarea centrelor de colectare şi/sau de prelucrare a laptelui?
Ba da, a fost proiect de lege, votat în aprilie. Este o investiţie care va aduce stabilitate economică şi demografică în zona montană. Cunoaştem cu toţii potenţialul României în ceea ce priveşte produsele tradiţionale, iar lactatele româneşti pot fi o sursă de stabilitate economică în zonele montane, acolo unde creşterea animalelor reprezintă una dintre activităţile principale. România trebuie să-şi extindă şi să-şi valorifice această resursă, iar noi venim în sprijinul românilor cu această măsură absolut necesară, întrucât zonele montane ale ţării noastre aveau o posibilitatea scăzută de livrare de produse şi de dezvoltare. Prin acest proiect, se va realiza infrastructura care să pună în valoare sectorul de producţie din industria laptelui şi să stopeze depopularea acestei zone, instituind astfel o măsură de finanţare prin care beneficiarii programului primesc maximum 40% din totalul cheltuielilor eligibile. Aceste centre de colectare şi/sau de prelucrare a laptelui vor crea locuri de muncă şi vor contribui la stoparea depopulării regiunilor, respectiv la transmiterea pe mai departe a tradiţiilor pastorale din zonele montane. Și nu sunt singurele programe gândite pentru zonele montane. Sunt pe ordinea de zi la Camera Deputaților proiecte de legi pentru aprobarea programului de investiții pentru înfiinţarea centrelor de colectare, spălare şi prelucrare primară a lânii în zona montană, precum și înfiinţarea unor centre de sacrificare a animalelor în zona montană. De asemenea, este pregătit un program de încurajare a investiţiilor din zona montană.
* Ziua naţională a produselor agroalimentare româneşti
– Una din propunerile devenite lege este instituirea unei zile naționale a produselor românești. Explicați un pic despre ce e vorba.
10 octombrie va fi, an de an, ziua națională a produselor agroalimentare românești, tot în ideea de a sprijini producătorii să-și valorifice produsele, să le crească și calitativ, și cantitativ. Am dorit să încurajăm producția agricolă, să încurajăm românii să consume produse românești, pentru că, să recunoaștem, deși se organizează tot felul de manifestări și târguri, acestea nu asigură deschiderea de care au nevoie producătorii, chiar dacă există cerere pentru produsele lor. Am considerat că este nevoie de un act normativ care să îmbunătățească statutul producătorului român în lanțul alimentar scurt și să încurajeze consumul de produse agroalimentare autohtone și tradiționale. Așa că, anual, pe 10 octombrie sau în preajma acestei zile, autoritățile publice pot organiza Ziua națională a produselor agroalimentare românești, cu programe şi manifestări educative, de voluntariat, cu caracter social sau ştiinţific, consacrate promovării produselor agroalimentare româneşti şi câştigării încrederii consumatorului. Astfel de manifestări pot fi organizate și de societatea civilă sau de persoane juridice, iar autoritățile le pot sprijini logistic și financiar, în limita alocaţiilor bugetare aprobate.
* ”Prin politica de reactivare a sistemelor de irigaţie, România va avea rezultate pozitive în domeniul agricol şi în combaterea deşertificării şi a secetei”
În fiecare an, la 17 iunie, este marcată Ziua mondială pentru combaterea deşertificării şi a secetei, pentru a arăta necesitatea stopării acestor fenomene care afectează atât natura, cât şi pe oameni. Cu o tradiţie de 24 de ani la nivel internaţional, respectiv de 21 de ani la nivel naţional, Ziua mondială pentru combaterea deşertificării şi a secetei ne face să aducem în atenţia tuturor factorilor politici şi sociali importanţa unei acţiuni eficiente împotriva acestor fenomene.
România are un potenţial agricol extraordinar, cu aproximativ 14,8 milioane de hectare de teren agricol, dintre care 8,7 milioane de hectare reprezintă teren arabil. Întrucât condiţiile climatice sunt din ce în ce mai schimbătoare, iar deşertificarea şi seceta sunt fenomene prezente de ani buni în anumite regiuni ale ţării noastre, sistemul agricol românesc are nevoie de sustenabilitate, iar această sustenabilitate vine odată cu reactivarea sistemului de irigaţii.
Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii din România este, cu siguranţă, unul de succes, întrucât aplicabilitatea sa este necesară adaptării agriculturii la schimbările climatice. Reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii existente este, în perioada de programare financiară europeană 2014-2020, unul dintre obiectivele ce aduc un plus producţiei agricole naţionale. Reactivarea acestor sisteme de irigaţii va reduce efectele negative pe care schimbările climatice le au în ceea ce priveşte stabilitatea producţiei agricole a ţării noastre.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale gestionează extrem de eficient această problemă, fiind conştient de faptul că repunerea în funcţiune a acestei infrastructuri va duce, pe termen lung, la creşterea potenţialului din agricultură.
În urma fenomenelor climatice din ultimii ani, dar şi pe baza încălzirii globale, devine previzibil faptul că şi ţara noastră, ca şi alte state europene, se va confrunta pe viitor cu o creştere semnificativă a temperaturilor anuale şi, în consecinţă, cu o scădere a precipitaţiilor, respectiv cu prezenţa unei clime extreme. Reactivările sau reamenajările de irigații sunt foarte importante pentru a reduce variabilitatea producţiei agricole. Seriozitatea cu care Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale tratează această problemă va conduce cu siguranţă la îndeplinirea obiectivului general al programului şi anume, creşterea suprafeţei funcţionale din suprafaţa pentru irigaţii, la 70%, în anul 2020, şi 90%, în anul 2030.
Coaliţia îşi îndeplineşte cu succes măsurile asumate, de a face România mai competitivă în toate domeniile de dezvoltare, iar agricultura este în mod cert domeniul care, prin investiţii în infrastructură şi prin continuitate în aplicarea unor strategii eficiente, va genera o permanentă creştere a economiei naţionale.