Acasă Actual CAZUL SECHEL – Moartea ca un jurnal de bord

CAZUL SECHEL – Moartea ca un jurnal de bord

DISTRIBUIȚI

După nouă luni de expectativă și amânări, există, în sfârșit, un document – raportul de expertiză medico-legală – care ar trebui să facă lumină în cazul Geaninei Sechel, tânăra care, la numai 23 de ani, a murit în Spitalul Județean Neamț, la o zi după ce a născut. Raportul medico-legal a ajuns, într-un final, și la Colegiul Medicilor Neamț și va fi discutat, oficial, în întâlnirea de pe 30 august. Adică astăzi.

Se știe deja tragedia care a lovit familia Sechel în pragul iernii trecute. Geanina a născut, fără probleme, o fetiță sănătoasă. Pe 29 noiembrie 2017, la ora 11.20. A doua zi, pe 30, la ora 23, Geaninei i se declara oficial decesul, pe secția ATI a Spitalului Județean. Cum, aparent, nimic nu anunța tragedia, toată lumea s-a întrebat cum a fost posibil.

Tânăra nu a fost înregistrată ca pacient cu probleme, iar medicul ginecolog care i-a urmărit sarcina de la bun început este și cel care a asistat-o la naștere, dr. Cosmin Rugină. El este cel care a examinat-o lunar pe Geanina Sechel, la cabinetul său privat.

La momentul internării în spital, în dreptul rubricii antecedente personale fiziologice, patologice, în cazul Geaninei s-a notat ”cunoscută cu tahicardie sinusală, fără a fi urmat un tratament decât în cursul sarcinii”. Sigur, ar fi important de știut și când anume s-a notat asta, dar acesta nu e subiectul discuției de față și se cuvine tratat separat.

Moartea Geaninei Sechel a ridicat multe întrebări, firești și de bun-simț. Cum a fost posibil ca o femeie care născuse cu o zi înainte să stea mai bine de 8 ore în spital având pulsul mult peste cel normal? Cum a fost posibil să nu fie consultată de un medic de specialitate, în cazul acesta un cardiolog? Cum a fost posibilă atâta indolență pe secția OG, unde a internat-o chiar medicul care a avut-o sub observație la cabinetul privat, dar fără să specifice în foaie nimic din constatările făcute de-a lungul sarcinii?

Păstrând registrul nedumeririlor legitime, s-a pus în discuție încetineala cu care s-au mișcat lucrurile în privința concluziilor medico-legale, care ar fi trebuit să răspundă familiei Sechel la întrebarea de ce a murit Geanina. În loc de asta, cale de 9 luni, s-au invocat expertize, rapoarte, analize trimise la Iași. Și toate aceste amânări pentru ca acum, în august 2018, să aflăm că, de fapt, raportul de expertiză medico-legală poartă data 29 mai 2018, deși a ajuns la organele de cercetare penală și la Colegiul Medicilor Neamț abia în luna august!

Întârzierea nu a fost explicată în niciun fel până acum. Multă vreme s-a invocat scuza că raportul nu e finalizat din cauza examenelor suplimentare, histopatologice, cerute celor de la Institutul de Medicină Legală Iași. Numai că aceștia și-au trimis observațiile încă de pe 4 mai!!!

De ce raportul, care e datat 29 mai 2018, nu a ajuns la Poliție, Colegiul Medicilor, Spitalul Județean Neamț chiar pe 29 mai sau, hai, în maximum una-două zile după? De ce abia în august? Cine a luat hotărârea să nu-l trimită până acum și de ce?

* O ”sarcină cu risc matern” și o internare plină de dubii

Un aspect mai puțin analizat în cazul Geaninei Sechel, dar care reiese acum din raportul medico-legal – un adevărat jurnal de bord al călătoriei făcute de Geanina spre moarte – este istoricul medical al acesteia, consemnat în toată perioada sarcinii. Nu s-a vorbit până acum despre asta, dar reiese că, gravidă fiind, Geanina Sechel a avut mai multe concedii medicale, a fost de cel puțin trei ori la un consult cardiologic și avea tratament prescris de cardiolog.

Tânăra se afla în evidența cabinetului medical al dr. Elena Apetrei din ianuarie 2017. În luna aprilie, a primit un bilet de trimitere la Cardiologie, pentru tahicardie. Ajunge la dr. Liliana Vartic, medic specialist cardiolog, pe 10 mai, în aceeași zi în care are și prima consultație la cabinetul dr. Cosmin Rugină, semn că problema a fost discutată și luată în calcul. I s-a recomandat să evite consumul de lactate, cărnuri roșii și zahăr, să consume legume și fructe crude, polen. În octombrie 2017, același medic cardiolog îi face două ecocardiografii și îi dă tratament cu Betalok Zok, Magnosun și Vitamina C.

În luna august 2017, medicul de familie a constatat că Geanina are ”sarcină cu risc crescut”, din cauza programului prelungit la serviciu, și i-a dat bilet de trimitere la Ginecologie, pentru concediu medical de risc matern. La finalul aceleiași luni, s-a făcut o nouă trimitere pentru concediu medical ”de sarcină cu risc matern”. Octombrie este toată luna în concediu medical, la fel și în noiembrie, lucru absolut normal.

Se cuvine insistat pe aceste amănunte, pentru a arăta că, la internare, singura problemă care ar fi trebuit să atragă atenția celor de la OG ar fi fost tahicardia, lucru despre care sigur a știut ginecologul care i-a urmărit sarcina și a asistat-o la naștere. Și care, probabil, ar fi trebuit să atragă atenția colegilor asupra acestui aspect. Și care ar fi trebuit să fie primul care să se panicheze, profesional vorbind, când, la o zi după naștere, pulsul pacientei sale a depășit 200 bătăi pe minut.

La internare, conform celor consemnate după examenul clinic general, s-a constatat ”starea generală și de nutriție bună, tegumente normal colorate, torace normal conformat, murmur vezicular fiziologic, cord în limite normale, zgomote cardiace ritmice”, adică totul în limite normale. Undeva stă scris și că Geanina urmează tratament, la indicația medicului cardiolog.

* Proces-verbal medico-legal, de la naștere până la declanșarea crizei

Din acest punct, pe baza înscrisurilor din raportul oficial, se poate stabili, moment cu moment, filmul crizei care avea să se încheie fatal pentru Geanina Sechel. Se observă evoluția pulsului său, de la care a și pornit nenorocirea.

La momentul internării, pe 28 noiembrie 2017, aproape de ora 9 dimineața, este consemnat un puls de 112/bătăi pe minut, iar la ora 17, probabil la verificarea de seară, pulsul este de 100 bătăi/minut. A doua zi, în momentul (ora 11.20), este consemnat un puls de 78 b/min, iar după două ore pulsul se menține la 80 b/min. Și se consemnează starea generală bună a pacientei, după o dilatație care a durat 34 de ore, o expulzie care a durat 10 minute și expulzia naturală a placentei, care a durat tot 10 minute.

Pulsul pare a se menține constant până a doua zi dimineața, la ora 6.00, când se notează 78 b/min.

Primele semne ale problemei ce avea să urmeze apar la consultul de la ora 12, pe 30 noiembrie: ”temperatură 36,4 grade Celsius, tensiune arterială 110/65 mm Hg, puls 180 b/min”! Acesta este probabil momentul când ar fi trebuit începute manevrele de stabilizare a pulsului la o valoare normală și nepericuloasă.

De la ora 12.00 la ora 17.00 nu există nicio consemnare că pacienta ar fi primit vreun tratament specific pentru pulsul mărit. Nu există niciun semn că s-ar fi panicat cineva suficient cât să dea alarma și să se acționeze, în vreun fel sau altul. La ora 17, se consemnează conștiincios ”starea general bună” a pacientei, afebrilitate, constantă respirator și hemodinamic, dar pulsul este de 212 b/min! Constatat, de data asta, pe monitor! În ciuda stării generale bune, pacienta acuză palpitații, se efectuază un EKG și este alertat medicul de gardă, adică dr. Cosmin Rugină.

Din acest moment, la masa jocului de-a viața, dar mai ales de-a moartea, se alătură și medicul cardiolog. De la Maternitate, se solicită intervenția cardiologului, de serviciu este dr. Lucia Chetreanu, care, din lipsă de timp (?!?) oferă doar o consultație telefonică (?!?) și recomandă ca pacientei – care născuse cu o zi înainte, care avea tratament de la un medic cardiolog și despre care se știa că are tahicardie – să i se administreze Propranolol, pe care-l pune la dispoziție o asistentă de la OG! După care, la intervale mai mici de timp, se consemnează valorile tensiunii și pulsului.

Ora 17.25: tensiunea este 110/40 mmHG, iar pulsul a crescut la 217 b/min. Nu a venit cardiologul, deși nu erau semne că tratamentul telefonic ar fi avut vreun efect. Dimpotrivă.

Ora 17.45: tensiunea 104/76 mm Hg, puls 199 b/min. Cardiologul tot n-a venit și nimeni nu se gândește să insiste, să facă presiuni ca acesta să vină mai repede, sau măcar… să sune la 112!

Ora 18.15: tensiunea 97/75 mm Hg (?), puls 170 b/min, se consemnează o ”stare generală bună”, dar se ”acuză palpitații”, deși ”mai puține ca la consultul anterior”. Cardiologul nu a venit nici la această oră.

Ora 18.50: tensiunea 96/68 mmHg, puls 170 b/min, consemnat pe monitor. Cardiologul tot nu a venit la pacientă. Probabil nu se impunea, ținând cont de datele pacientei.

Ora 19.20: tensiunea 96/63 mm Hg, puls 169 b/min, ”stare generală relativ bună” (?), acuză palpitații, se cere consult cardiologic urgent, se repetă EKG.

Consemnare obligatorie: consultul cardiologic urgent se cere la solicitarea imperioasă a doctoriței Eliza Margină, medic șef de gardă, care află abia acum de pe problemele Geaninei Sechel și-i cere ferm (ca să nu spunem că-i ordonă) doctorului Rugină se ducă pacienta la Cardiologie.

* ”Nu am știut de acest caz. Cazurile deosebite sunt prezentate de colegul celălalt medicului șef de gardă. Eu nu am fost solicitată, nu am fost înștiințată. La ora 18 și ceva, nu m-am uitat la ceas, am coborât la sala de nașteri. Și mă-ntâlnesc cu dr. Rugină, care a spus că o așteaptă pe dr. Chetreanu. Că (n.red. – pacienta) este cu tahicardie, a făcut tratament și a făcut un puls de 200. Zic: «Măi, dar cum n-a venit până la ora asta?!» Și zice «O aștept să vină». Pe la 7 și un sfert (n.red. – 19.15), vine asistenta de sector la lehuze și-o-ntreb «A venit doctorița Chetreanu?» El doar mi-a relatat, mi-a spus că așteaptă doctorița, nu m-a solicitat. Pacienta era cunoscută cu boala ei cardiacă și cu tratament, de medicul curant, de dr. Rugină. În fine, cer de la asistenta care a venit după ora 19 foaia pacientei, îl solicit pe doctorul Rugină, îi pun foaia în brațe: «Acum te duci la doctorița Chetreanu!» Și de-aici…”

Asta ar fi trebuit să se întâmple de la ora 17, dacă nu chiar de la 12. Nu s-a întâmplat și pacienta a ajuns la Cardiologie cu eticheta de ”stare generală relativ bună”, dar, în realitate, cu grave probleme, constatate încă de la ora 12, dar netratate sau tratate telefonic, într-o mare bătaie de joc.

* Episodul Cardiologie sau cum se tratează de tahicardie un bolnav, după 7 ore de puls peste 170 b/min

Intervenția doctoriței Margină a făcut ca Geanina Sechel să ajungă la Cardiologie, unde, într-un final, s-a intersectat cu dr. Lucia Chetreanu. Cum spuneam, ajunge acolo după ce era consemnată o ”stare generală relativ bună”.

Consemnează medicul cardiolog:

Ora 20.15: TA 97/65,  mmHg, AV (puls – n.r.) 176 b/min, s-a administrat Fosfobion fI, spălat cu NaCl 20 ml, Fraxiparină 0,4 ml sc;

Ora 20.20: după manevrele vagale de screamăt, compresie globi oculari TPSV nu a remis (…).

Ora 20.30: se efectuează EKG.

Ora 20.40: TA cl 70/45 mm Hg, pacienta vomită.

Ora 21.00: persistă TSV (tahicardie supraventriculară) – FIA (fibrilație atrială), tensiunea arterială cl: 60/40 mm Hg (…), s-a aplicat ȘEE (șocuri electrice – n.r.) 100 Kj, ulterior 150 Kj, persistă TVS.

Ora 21.20: (…) cazul s-a discutat cu dr. Gurău și pacienta se transferă la ATI”.

Consemnare medic șef de gardă în ATI: ”Pacienta… se transferă… la data de 30.11.2017, ora 21.25, în momentul prezentării în ATI în stare generală gravă- foarte gravă. (…) În ciuda tratamentului efectuat, starea generală se agravează, se instalează stop cardio-respirator la ora 21.53.

Decesul este consemnat la ora 23.03”.

Acestea sunt însemnările despre ultimele ore de viață ale Geaninei Sechel. O femeie care, conform documentelor existente, a stat de la ora 12.00 până la 20.15 cu un puls între 180 b/min și 219 b/min, fără să o vadă un cardiolog, fără să insiste cineva să o vadă un cardiolog, fără să i se administreze o medicamentație bazată pe observare directă, nu tratament telefonic, cum s-a întâmplat.

În acest moment, ”raportul de expertiză medico-legală necropsie” a ajuns oficial la Colegiul Medicilor, care va trebui să-și exprime punctul de vedere. Dincolo de termenii medicali, tehnici, ei trebuie să găsească în jurământul lui Hippocrate unde anume se spune că un bolnav trebuie tratat de la distanță, trebuie lăsat pe un pat, doar pe mâna unor asistente. Și, neapărat, unde anume – în lege sau în codul deontologic al medicilor, scrie că un raport, esențial pentru o anchetă, poate fi ținut 3 luni la sertar, înainte de a fi trimis oficial autorităților.

* Un raport bine păzit și niște concluzii… neconcludente

Raportul vine cu o concluzie asupra căreia este greu să ne pronunțăm: ”Cauza medicală a morții a fost trahicardia sinusală (obiectivată clinic), posibil agravată de sarcină și naștere, cu șoc cardiogen ireversibil consecutiv”. Este o concluzie care va suscita multe discuții, mai ales dacă se va ajunge în instanță. Gianina Poroșnicu, avocatul familiei Sechel, confirmă acest lucru: ”Vom cere expertiză. Concluziile sunt mult prea sumare”.

Cu siguranță, vom cere o expertiză. Rezultatul nu mi se pare deloc în regulă. Din punctul meu de vedere, cauza decesului este specificată prea simplu, prea vag, nu se spune cu exactitate de ce și cum s-a ajuns la deces”, a declarat și Cătălin Sechel.

Tot la capitolul concluzii, apare și o fractură de stern a Geaninei Sechel. Nu se spune cauza acesteia, dar se presupune că ar fi putut apărea în timpul manevrelor de resuscitare. Care manevre, din Cardiologie sau din ATI?

* Întrebări încă fără răspuns

Geanina Sechel a murit la Spitalul Județean Neamț, unde venise să dea viață unui copil. A venit aici la indicația medicului ales de ea, care o consultase la cabinet și știa de problemele pe care le avea. După naștere, consemnările din 29 noiembrie sunt promițătoare și extrem de optimiste: tensiune normală, puls normal, fără alte probleme. Apoi, brusc, inima Geaninei o ia razna, pulsul atinge valori alarmante, dar nimeni nu face nimic semnificativ timp de 8 ore! Un medic o vede și cere sfaturi unui cardiolog, care le oferă, prin telefon. Și gata, datoria de medic a fost îndeplinită! Și de unul, și de celălalt. Ce contează că, între timp, tânăra a murit?

Urmează un lung șir de bâlbâieli și de tergiversări pentru a duce ancheta/ anchetele cât mai departe de data decesului. De ce? Cine pe cine păcălește?

Și nu sunt singurele întrebări la care nu s-a răspuns. Lecturând documentele care consemnează evoluția bolii Geaninei Sechel, se ridică mai multe necunoscute.

Prima: cât se poate pune bază pe datele consemnate în diverse fișe de observație? Având în vedere istoricul cardiac al Geaninei, pare greu de crezut – dar nu imposibil! – că, imediat după naștere – naturală, atenție! – pulsul era doar 78 b/min, după 34 de ore de travaliu. Ca să nu mai vorbim despre prima constatare a pulsului mărit, de la ora 12.00, care pare să fie mai mult o greșeală de consemnare, menită probabil să fie în folosul medicului din secție, dar, în final, dărâmătoare. Pentru că mai pune 5 ore la calvarul Geaninei. Dacă, din punctul de vedere al datelor medicale, consemnarea este reală. Dacă nu e, revine întrebarea câte alte asemenea consemnări sunt reale și nu sunt efectul unei rutine greu de depășit. Consemnarea stereotipă care prezintă ”starea generală bună” a pacientei cu palpitații și puls de peste 200 b/min pare a fi din ”Moartea domnului Lăzărescu”.

Citind toate acestea, concluzia pare să vină groaznic de firesc. Geanina Sechel a murit, pentru că a intrat pe mâinile dr. Rugină și dr. Chetreanu, care, în loc să fie medici, s-au comportat ca niște birocrați, indolenți, nepăsători și leneși, fără niciun pic de suflet și preocupați doar să-și acopere, ulterior, dosul halatelor albe cu hârtii, cu protocoale, cu birocrație. Medici care au intervenit doar când au fost împinși de la spate de evenimente.

Într-o constatare extrem de amară, putem vedea cum crește și se înmulțește în sistem creatura numită medic-birocrat, mai ales pe măsură ce, în fruntea spitalelor, sunt trimiși tot felul de politruci, pe funcții de conducere sau de supraveghere a conducerii. Câte Geanine trebuie să mai moară cu zile până când politicul va lăsa în pace sănătatea și medicina va putea fi profesată cu pasiune și responsabilitate?

Geanina Sechel a murit de inimă pe 30 noiembrie 2017. Astăzi, dacă ar vedea ce se întâmplă în cazul ei, ar mai muri o dată, de inimă rea.

Dana OSTAHIE

pietricica turism

1 COMENTARIU

Lasă un răspuns