În Neamț, ca la nimeni alții!

* interviu cu dr. Lucian Ciobotaru, managerul interimar al Spitalului Județean de Urgență Piatra Neamț

-Observ că lăudați mereu Consiliul județean de parcă ar fi făcut ceva excepțional pe relația cu spitalul. Eu cred că e datoria lor să facă ce au de făcut, au atribuții clare și atît.

-Eu aș spune că mai întîi au înțeles. Orice pe lumea asta pornește de la înțelegerea anumitor fenomene. De la mijlocul lui 2010, spitalul aparține comunității, este administrat de CJ și din momentul în care a fost preluat am observat o grijă deosebită pentru a ajuta SJU Neamț să-și rezolve problemele de orice tip, inclusiv dotarea cu aparatură și echipamente. Este, în primul rînd, în beneficiul pacienților.

-Ați menționat cazul pavilionului chirurgical, care are 40 de ani. Categoric, nu este un caz singular în România. Mai cred că și spitalele construite spre anii ’80 s-au făcut după aceleași standarde. Cum s-au descurcat oamenii în alte județe?

-Nu toate județele s-au descurcat! Sînt județe care au spitale în stare mult mai proastă ca la noi. În cazul nostru, dacă e să vorbesc în numele meu, lucrăm la un master-plan care, odată realizat, ne va asigura ca în 2014, în ultimul trimestru, să obținem o acreditare superioară a spitalului. Această acreditare nu înseamnă doar o bucată de hîrtie, ci înseamnă că ai îndeplinit toate normele. E vorba și de cultura organizațională, și de relațiile pe care le avem cu pacienții. Este o treabă de care nu toată lumea e conștientă.

-Dacă vorbim despre cultura organizațională, s-ar putea să avem un caz unicat în România. Aveți în spate o cultură corporatistă…

-…Corect!

-Aveți o experiență americană întărită și de cetățenia SUA. Cunoașteți un alt director de spital județean care să vă semene?

-Nu cred. Experiența e bună și sper s-o pot fructifica aici. Pînă una-alta, constat că beneficiez de maximă înțelegere și cooperare din partea celor care m-au propus pentru acest post și care au promis că vor susține proiectele pe care le am în discuție. Aici aș dori să subliniez un aspect pe care am vrut să-l clarific cu cei care am lucrat în mod direct: eu nu mă consider decît un lucrător alături de ei. Atîta timp cît nu vom face o mare echipă, care să lucreze la unison, proiectele mele nu pot ajunge la bun sfîrșit. Cu alte cuvinte, vorbesc despre proiecte ale întregii unități. Un om singur poate să schimbe o mentalitate, dar să faci 1.400 de oameni să lucreze la unison înseamnă că fiecare dintre ei a înțeles importanța proiectului și va avea o contribuție făcînd exact ce trebuie să facă în dreptul lui.

-Înțeleg că o noutate vine și din strategia dvs. întinsă pe ani de zile. Pînă acum, fiecare manager era cu mandatul lui, n-avea certitudini, n-avea garanții.

-În primul rînd, nici un proiect nu are șanse de reușită dacă nu are o gîndire corectă, una întinsă pe mai mult de 6 luni de zile sau un an. Vorbesc despre un proiect care se va derula cel puțin pînă în 2014 și care va avea suficiente capitole întinse pe încă 10 ani…

-Ce rol joacă viziunea în alcătuirea unui astfel de proiect?

-Viziunea este partea cea mai importantă pentru că va trasa liniile directoare ale proiectului, va sublinia și va pune în valoare etapizarea în funcție de importanță și, nu în ultimul rînd, va da încredere echipei. Indiferent cine va fi la conducere în următorii ani de zile – și aici vorbesc pe termen lung – salariații acestui spital vor ști că există un proiect la care ei lucrează, un proiect viabil, care-i va duce în final la ceea ce și-au dorit: condiții mai bune de muncă pentru ei, o siguranță a locului de muncă mai bine plătit în viitor și condiții superioare de îngrijire a pacientului.

-Pornind de la siguranța locului de muncă, vă propun să ajungem la una dintre cele mai comentate probleme, anume costurile uriașe cu personalul. Cred că sîntem prinși și într-un paradox: costurile de personal sînt uriașe, dar pentru un personal subdimensionat, dacă mă gîndesc doar la specialitățile cu deficit de personal calificat.

-Asta e un fel de întrebare capcană… Eu nu aș spune că avem un personal subdimensionat, chiar dacă normele Ministerului Sănătății impun un anumit număr de personal pe categorii și secții. Sînt exemple de spitale echivalente cu al nostru care se descurcă în condiții bune sau foarte bune cu un personal mult sub normele despre care vorbeam. Asta permite conducerii spitalelor respective să ofere beneficii materiale superioare angajaților. Eu pornesc de la premisa că orice muncă trebuie plătită, iar munca de calitate poate fi premiată. Evident, asta e ceea ce urmărim și noi, să putem asigura salariaților un nivel de venituri superior celui actual. Asta înseamnă să avem grijă de pacienți, aceștia să vină cu predilecție la noi, să nu plece în alte județe. Dar și asta înseamnă gîndire pe termen lung.

 -Pe termen scurt, pentru 2012, soluții spectaculoase cred că nu se întrevăd.

-Sînt unele soluții, dar nu la nivelul pe care l-aș dori eu. Noul contract cu Casa de Sănătate se va încheia cît de curînd, înainte de clasicul aprilie, cred că ne va da șansa să obținem venituri suplimentare. Am identificat o serie de venituri care s-ar putea adăuga ca venituri suplimentare celor actuale. Va fi în primul rînd contractul – sperăm noi – încheiat și cu laboratorul de analize medicale. E cel mai mare din zonă și sperăm că va avea și cel mai mare contract cu Casa. Pot să asigur pacienții că avem cele mai moderne echipamente medicale existente la această oră în România. Aprovizionarea cu reactivi se face în cele mai bune condiții și avem prețuri de listă pentru analize cu 20-50% sub cele practicate de alte laboratoare din oraș. Apoi, din reorganizarea Policlinicii sînt așteptate surse suplimentare de venit la bugetul spitalului. Nu în ultimul rînd, este coplata…

-…Coplata vă propun s-o descîlcim separat, cu altă ocazie. Pînă atunci, există vreo șansă să se rezolve și problema personalului devenit excendentar în urma preluării fără finanțare a celor de la spitalele din Roznov și Bicaz?

-Asta este o discuție lungă. Noi sperăm să demarăm o acțiune despre care s-a tot vorbit în presă, anume Centrul medical multifuncțional de la Bicaz. Sperăm să obținem și aprobări pentru o secție de bolnavi cronici în acel spațiu. In măsura în care vor fi sub contract cu Casa de Sănătate și preluînd personalul „excedentar” de la noi din spital, se va reduce mult presiunea pe buget.

-În alte județe, cum s-a întîmplat cu preluarea personalului din spitalele închise?

-Conform ordinelor emise de Ministerul Sănătății acesta a fost preluat conform graficelor de alte spitale, fie din județul respectiv, fie din județele limitrofe sau chiar la distanță mai mare.

-Personalul s-a dus cu finanțarea după el sau s-a făcut tot ca la Neamț?

-Este o problemă care s-a dezbătut și rezolvat în contexte diferite, de la un județ la altul. Fiecare a avut treaba lui, fiecare a negociat în curtea lui, în județul respectiv.

-Cum de altfel au fost negociate și celebrele datorii istorice. La unii au fost preluate integral, la alții au rămas „cozi” ce ieșeau la iveală într-una.

-Este și asta o problemă, cu arieratele. Ce putem zice e că, față de situația inițială, stăm mult mai bine. Vechile conduceri au reușit să facă plăți importante și au stins o serie de litigii. Va mai dura cîțiva ani pînă la lichidarea datoriilor istorice.

-Pentru că vă prezentați la concurs, întreb și eu: mai mult director sau mai mult manager?

-Și una, și alta, cumva. Dar pentru ce vreau să fac eu aici, nu le consider denumiri potrivite. Eu vreau să fiu un coleg între alți colegi.

–Cum ar putea arăta ziua în care se închide Spitalul județean?

-Nici nu poate fi luată în discuție această treabă. Refuz să-mi imaginez acest scenariu.

-Așa am auzit și pe alții care spuneau că e imposbil să rămînă Valea Bistriței și Valea Bicazului fără spital în zonă. Uite că s-a-ntîmplat!…

-Eu pe unde am mai fost, pot să vă spun că spitalele se deschid unde este o necesitate. Distanța între Bicaz și Piatra Neamț este relativ scurtă. Un Centru medical multifuncțional este absolut necesar să existe și în Bicaz. La fel, un departament de primiri urgențe, care de fapt există. Pentru cazuri complexe mi se pare logic să ai un centru bine echipat, bine pregătit, cu linii de gardă complete care să poată asigura consultul interclinic al unor pacienți. Cîtă vreme nu ai toate serviciile în curtea ta, nu poți asigura servicii la standarde europene și de aceea trimiți pacientul în altă parte, ceea ce se și întîmpla foarte des. De la Bicaz la Piatra Neamț, cu o mașină a Ambulanței se ajunge în 10-15 minute.

-Dar cînd vine bolnavul de la Borca, se cam schimbă socoteala.

-Există și eu susțin aceste centre de primiri urgențe, care înseamnă altceva. Sînt dotate cu ambulanțe, cu specialiști, cu linii de gardă. Da, astea trebuie să existe pentru că urgența se asigură la fața locului. Din păcate, nu s-a înțeles că nu s-a închis un spital, în sensul că dispare asistența medicală cu totul. Pur și simplu s-a ajuns la concluzia că este mai convenabil să ai un centru de primiri urgențe în Bicaz, după cum ar fi foarte bine să existe și la Poiana Teiului. A face un spital de urgență în fiecare localitate ar fi foarte frumos, dar imposibil de menținut pe centre mici și nedotate corespunzător.

Dr. Lucian Ciobotaru:

„SJU Piatra Neamț nu este un spital nou. Pavilioanele care-l compun au fost construite în decursul ultimilor 70 de ani. Cel mai nou are în jur de 40 de ani. Cu alte cuvinte, în acele momente, standardele de proiectare și de execuție erau cu totul altele și diferă de normele actuale…

La nivel întregului spital s-a demarat încă din anii trecuți un proces de reamenajare a tuturor secțiilor și de echipare corespunzătoare cerințelor moderne. Evident, există o serie de probleme pe care le-ați exemplificat în ziarul dumneavoastră și nu pot fi negate. Ar trebui să precizez că s-au făcut pași importanți pentru remedierea acestora. Și aș da cîteva exemple, din lucrările efectuate în anul 2010: în centrala termică au fost montate 5 cazane noi pentru producerea de apă caldă menajeră și agent termic. Valoarea a fost 687.000 lei, finanțare din partea CJ Neamț. La pavilonul chirurgical au fost efectuate lucrări de anvelopare termică în valoare de 299.000 lei, tot cu bani de la Consiliu. Efectul celor două lucrări s-a regăsit în scăderea considerabilă a consumului de combustibil: de la 221.000 lei valoare facturată în decembrie 2010, la 170.000 lei în decembrie 2011. În 2011 s-a reabilitat și rețeaua termică, adică au fost înlocuite conductele exterioare de agent termic și apă caldă. S-a văzut în scăderea consumului de apă potabilă: de la 200.000 lei în decembrie 2010, la 72.000 lei în decembrie 2011. Valoarea investiției a fost de 1.134.000 lei, cu fonduri de la CJ. De asemenea, ne lăudăm cu reabilitarea secției de Cardiologie, care este conformă noilor reguli.

Pentru 2012, avem o listă importantă de lucrări planificate. Au început deja lucrările la secțiile de Neonatologie și Obstetrică-Ginecologie, la etajul 4 din pavilionul chirurgical. Valoarea estimată este de 8 milioane lei, fonduri obținute de la Banca Mondială printr-un program derulat de Ministerul Sănătății. Avem în vedere reabilitarea secției de Pediatrie, unde valoarea proiectului variază între două și 4-5 milioane lei, în funcție de ce dorim și ce posibilități de atragere a fondurilor vom avea. Aș menționa și stația de epurare, care practic nu există dacă ne raportăm la norme. Proiectul se ridică la 1.100.000 lei. De asemenea, am înaintat foarte mult cu proiectul de realizare a blocului operator din pavilionul Nefromed. Amenajarea acestui bloc operator va stinge practic toate problemele care au fost semnalate în blocurile chirurgicale actuale. Evident, în urmă cu 40 de ani nu existau stațiile de ventilație cu aer steril. Acum reprezintă un standard și trebuie să ne conformăm. Această amenajare, pe care în final o estimăm la 5 milioane lei, va ridica gradul de performanță al întregului spital pe secțiile chirurgicale. Vor fi acolo 5 săli de operație moderne, vor fi circuite funcționale conforme, vor fi spații de trezire și preoperatorii conforme cu acreditarea pe care sperăm s-o obținem în 2014.

Tot pentru 2012 avem în vedere reabilitarea rețelei exterioare de fluide medicinale, reparații de instalații electrice, reparații la terase și igienizarea stației de oxigen.

Pentru 2013 avem în vedere proiectare și execuție instalației de tratare aer, proiectare și execuție instalație aer medicinal pentru pavilionul chirurgical vechi, proiectare și execuție rețea apă potabilă, reabilitare tablouri electrice din pavilionul chirurgical și Policlinica sau Ambulatorul integrat de specialitate. Pentru Policlinică, avem depus un proiect la ADR Nord-Est pe Domeniul Major de Intervenție 3.1 pentru reabilitarea corpului A în valoare de 3.300.000 lei, practic valoarea maximă care se putea obține.

Mai avem o listă lungă cu echipamente achiziționate în 2010 și 2011 pentru dotarea spitalului, cu sprijin financiar din partea CJ Neamț”.

Viorel COSMA