S-au redus spitale. S-au redus și paturi. S-a redus finanțarea și mai jos decât numărul paturilor aprobat. Rezultatul trebuia să fie unul clar: reducerea numărului de internați în spitalele din România.
În fapt, românii s-au încăpățânat să se îmbolnăvească după capul lor și nu după reforma domnului jurist Cseke, așa că s-a cautat o nouă modalitate de limitare a numărului de pacienți: introducerea criteriilor de internare. Presa a făcut scandal când s-a aflat de respectivele criterii așa că ministerul și casa au trebuit să dea înapoi. Aparent.
Pe site-ul Ministerului Sănătății, la “Transparență decizională” stă un proiect de lege care stabilește amenzi pentru cei care îndrăznesc să depășească numărul de internări aprobat.
“ART. 24 Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei:
a) depăşirea capacităţii unităţilor sanitare cu paturi privind numărul persoanelor spitalizate şi a numărului de paturi în saloane, prevăzut de normele în vigoare, cu excepţia unor situaţii deosebite conform legislatiei;”
De altfel, întregul proiect de lege reprezintă înșirarea amenzilor pentru cei care nu se descurcă în condiții de subfinanțare. Cine mai vrea să fie director de spital în aceste condiții? Sistemul 2-în-pat era unul des întâlnit și înainte de reduceri… acum ce să mai vorbim?
La Spitalul Județean s-au redus internările de la aproximativ 3600 de internări la circa 2500, conform noii finanțări. Asta în condițiile în care populația deservită este de două ori mai mare, paturile sunt insuficiente și personalul de la Roznov și Bicaz a fost preluat în proporție de 99% de către spitalul județean. Până acum, toate măsurile luate nu fac decât să adâncească deficitul. Fosta conducere și-a dat demisia deoarece nu a vrut să accepte aceste condiții. După cum văd eu problema, mingea se află în curtea personalului medical.
Radu Nastasă
