Taxa de primă înmatriculare părea de bun augur pentru o ţară care risca să se transforme în cimitir de maşini, odată cu aderarea la Uniunea Europeană. N-a fost, pînă astăzi, decît un şir de modificări incoerente şi incorecte, un stufăriş de declaraţii contradictorii şi invocarea cu frenezie, dar nesusţinută de acţiuni, a principiului „poluatorul plăteşte”. Zbuciumul şi protestele şoferilor au dat culoare şi volum unei inconfundabile poveşti româneşti. Interesele celor de la Dacia şi ale importatorilor au fost perfect netransparente, iar singurele speranţe rămase se îndreptau spre instanţele de judecată şi procesele intentate statului român. Unii au cîştigat, alţii aşteaptă, pe rolul instanţelor aflîndu-se peste 40.000 dosare privind taxa auto. Un singur român însă a scris cu adevărat istorie.
Istorie confuză, bîlbîită
Abia ce taxa a fost introdusă, în ianuarie 2007, şi Comisia Europeană a deschis în martie procedura de infringement (procedura de încălcare este traducerea directă; se referă la încălcarea dreptului comunitar – n.a.). Motivul: taxa este discriminatorie pentru anumite tipuri de maşini. Între mai şi decembrie, Guvernul trimite mai multe propuneri de modificare pe care Comisia nu le acceptă şi declanşează faza a doua a procedurii de infringement, premergătoare acţionării României la Curtea Europeană de Justiţie. Sub această ameninţare, în 2008, taxa este rebotezată „taxă de poluare”, se păstrează principiul, dar se schimbă modul de calcul, astfel încît cuantumul acesteia creşte pentru maşinile noi şi scade pentru cele second-hand. Este momentul în care producătorii, alături de comercianţii de maşini noi, panicaţi fiind, cer taxe mai mari pentru second-hand şi le obţin. În noiembrie, cu ocazia unei vizite de lucru la Mioveni, preşedintele Băsescu propune ca maşinile noi să fie scutite de taxa auto. Guvernul reacţionează imediat şi aprobă exceptarea de la taxă pentru maşinile noi cu standard Euro 4 şi capacitate cilindrică sub 2.000 cmc, pînă la finele lui 2009. O lună mai tărziu, Guvernul decide triplarea taxei pentru autovehiculele second-hand importate.
Anii 2009 şi 2010 aduc schimbări peste schimbări şi presiuni constante din partea Comisiei Europene. În februarie 2009 scade cu o treime cuantumul taxei pentru maşinile second-hand, în martie se anunţă că din toamnă se va introduce un impozit anual calculat în funcţie de emisiile de dioxid de carbon, Comisia completează inventarul discriminărilor în iunie, iar în decembrie se termină exceptarea de la taxă introdusă în anul precedent, cererea Romîniei de prelungire fiind respinsă la începutul lui 2010.
În septembrie, ministrul Laszlo Borbely anunţă că taxa auto va creşte din nou pentru maşinile second-hand, iar în noiembrie se anunţă că şi pentru Euro 5 se va plăti taxă auto, începînd cu 1 ianuarie 2011. Cresc şi taxele pentru Euro 2, 3 şi 4, se mai invocă o dată că „poluatorul plăteşte”, argumentul final susţinînd că nu ne putem permite să casăm flotile întregi de maşini vechi pentru a aduce în loc autoturisme second-hand. În decembrie, după aprobarea unei Ordonanţe de Urgenţă, se descoperă că taxa pentru second-hand nu creşte cu 50%, ci se triplează, ajungînd şi la 30.000 de euro.
Ajungem în primăvara lui 2011, sezon de coşmar pentru Guvernul Boc:
– 7 aprilie: Curtea Europeană de Justiţie decide că taxa auto de poluare din România este discriminatorie.
– 18 aprilie: ministrul Mediului, Laszlo Borbely, susţine că decizia Curţii Europene se referă la forma taxei din 2008 şi că taxa de poluare este în acord cu legile europene.
– 29 mai: Ministerul Justiţiei avertizează că România riscă o nouă procedură de infringement dacă Guvernul nu modifică taxa auto şi nu restituie banii încasaţi.
– 30 mai: Guvernul anunţă că va modifica atât principiul, cât şi modul de calcul al taxei. Noutatea neaşteptată este că şi pentru maşinile înmatriculate înainte de 2007 se va plăti o taxă, la revînzare.
Contează să ştii la ce uşă europeană baţi
În cele din urmă, inevitabilul s-a produs şi România a dat seama pentru taxa auto în faţa CEJ. Este meritul unui sibian şi al avocatului său, pe de o parte, şi al Tribunalului Sibiu, pe de alta. Concret, sibianul a cumpărat în 2008, din Germania, un autoturism second-hand fabricat în 1997, avînd standardul Euro 2 şi o capacitate cilindrică peste 2.000 cmc. Preţul a fost de 6.600 de euro, dar i s-a calculat şi o taxă de poluare de aproximativ încă 2.000 de euro. În urma procesului deschis de el, pe motiv că taxa este contrară normelor europene, Tribunalul Sibiu a cerut punctul de vedere al CEJ de la Luxemburg. Iar Curtea a decis că taxa încalcă legislaţia Uniunii întrucât produce un dezavantaj la vânzarea maşinilor second-hand din alte state pe teritoriul României.
Ce este CEJ?
Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene (sau Curtea Europeană de Justiţie, CEJ) interpretează legislaţia europeană pentru a se asigura că aceasta se aplică în acelaşi fel în toate ţările Uniunii Europene. De asemenea, soluţionează litigiile juridice dintre guvernele statelor membre şi instituţiile europene. Persoanele fizice, întreprinderile sau organizaţiile pot, la rîndul lor, să aducă un caz în faţa Curţii dacă consideră că le-au fost încălcate drepturile de către o instituţie europeană.
Curtea pronunţă hotărâri privind cazurile sesizate, cele cinci tipuri întâlnite frecvent fiind următoarele:
acţiuni pentru pronunţarea unei hotărâri preliminare – când instanţele naţionale îi cer Curţii de Justiţie să interpreteze un act legislativ European;
acţiuni intentate pentru neîndeplinirea obligaţiilor – când guvernele nu aplică legislaţia europeană;
acţiuni în anulare – când se consideră că anumite acte legislative ale UE încalcă tratatele europene sau drepturile fundamentale;
acţiuni în constatarea abţinerii de a acţiona – când instituţiile UE nu acţionează pentru a lua deciziile pe care au obligaţia de a le lua;
acţiuni directe – intentate de persoane fizice, întreprinderi sau organizaţii împotriva deciziilor sau acţiunilor UE.
Îndărătnicia guvernanţilor noştri în faţa evidenţelor nu face decît să ne amintească şi de alte situaţii în care Guvernul Boc mai întîi a tăiat, apoi a măsurat, iar de consecinţe nu i-a păsat. Au fost tăiate sporuri salriale şi salarii din zona bugetară cu nemiluita. S-au recîştigat în urma proceselor, dar Statul – după ce a folosit banii economisiţi în alte scopuri – refuză sau amînă plăţile datorate cetăţenilor. La fel se întîmplă şi cu anumite categorii de pensii, ceea ce ne conduce la idea că pentru Ministerul Finanţelor asemenea operaţiuni au ţinut loc de împrumuturi.
În cazul taxei auto, un punct de vedere interesant vine de la Federaţia Operatorilor Români de Transport. Ei consideră că noua propunere cu privire la încasarea taxei de primă înmatriculare va bloca şi mai mult piaţa auto second-hand şi ascunde, de fapt, o modalitate de a evita returnarea taxei auto. Pe de altă parte, Guvernul creează iluzia că respectă hotârarea Curţii de Justiţii a Comunităţilor Europene. Rămîne un mister cum proprietarii de autovehicule (nu doar second-hand), cumpărate înainte de 2007, vor fi obligaţi să plătească noua taxă, la vînzarea maşinii. Legal nu se poate deoarece înainte de achiziţia bunului ar fi trebuit să cunoască această obligaţie.
Ce nu s-a spus în România
În toată această aventură cu taxe şi maşini, întinsă peste ţara noastră din 2007 încoace, cîteva teme au fost eludate în mod constant. Toate ţin de calitatea de stat membru al Uniunii Europene.
În Acquisul Comunitar, bunăoară, sînt patru capitole dedicate liberei circulaţii: persoane, mărfuri, servicii, capitaluri. Persoanele şi mărfurile, în principal, fac parte din poveste, însă în România nu s-a suflat un cuvînt despre grava încălcare a Acquisului. Linişte de mormînt a fost şi în privinţa perturbării Pieţei Unice Europene prin taxele jonglate de Guvernul Boc.
Cum Uniunea Europeană nu a început şi nu se termină cu România, cîteva “secrete” merită a fi dezvăluite.
În acest an, Comisia Europeană va propune o simplificare a formalităţilor şi condiţiilor pentru înmatricularea unui autovehicul înmatriculat anterior în alt stat membru. În prealabil, între 3 martie şi 26 mai, s-a desfăşurat – la nivelul întregii Uniuni! – o consultare (dezbatere) publică menită să identifice principalele dificultăţi cu care se confruntă cetăţenii UE, dar şi organizaţiile din sectorul industrial, companiile private, organizaţiile publice, autorităţile statelor member şi ONG-urile. Motivul, care acoperă perfect obiectul consultării e limpede, deoarece sînt afectaţi: cetăţenii care aduc într-o ţară un autovehicul înmatriculat în altă ţară; firmele care deţin autovehicule într-un stat şi le utilizează în altul; firmele dintr-un stat mebru care comercializează maşini second-hand în alte ţări din UE; firmele de leasing şi închirieri maşini.
Birocraţia şi formalităţile greoaie de reînmatriculare, pe lîngă cazurile de dublă taxare la înmatriculare (cauzate de reglementări naţionale privind taxarea la înmatriculare nearmonizate şi aplicate neuniform), se subînţeleg deja.
În acest context, CE caută idei şi soluţii pentru simplificare. Opiniile adunate în perioada de consultare se dau publicităţii şi vor conta chiar la relansarea Pieţei Unice (PU), pentru că Strategia Nouă pentru PU este o temă serioasă. Pledoaria pentru o Piaţă Unică a şoferilor este inclusă.
În aşteptarea viitoarelor reglementări, vă propun să nu uitaţi că în timp ce Comisia Europeană ne consultă şi ţine cont de părerea cetăţenilor europeni din România, acasă la noi nu ne-a băgat nimeni în seamă, din rîndul guvernanţilor, deşi consultarea publică este obligatorie.
Viorel COSMA
Comentariu foto CEJ:
“Taxa de poluare introdusă de România, impusă maşinilor la prima lor înregistrare în România, contravine legislaţiei Uniunii Europene. Respectiva lege (prin care s-a introdus taxa de poluare la prima înmatriculare – n.a.) are efectul de a descuraja importul şi punerea în circulaţie a maşinilor second-hand cumpărate în alte state membre”, se precizează într-un comunicat de presă al Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene (CEJ).
Comentariu foto Laszlo Borbely:
Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, susţine că persoanele care au plătit deja taxa considerată ilegală nu vor primi automat banii înapoi. Taxa le va fi returnată doar celor care câştigă în instanţă.
Comentariu foto Gheorghe Popescu:
Gheorghe Popescu, şeful Administraţiei Fondului de Mediu şi fost şef al Agenţie Naţionale pentru Locuinţe, este ocolit de presă în mod constant cînd vine vorba despre taxa auto.
Comentariul lui Sandu (pseudonim de pe Internet):
“Taxa auto este exemplul clar ca hoţia şi nemernicia nu duc la progres. Datorită existenţei berierelor tarifare şi netarifare în importul de maşini, de la revolutie încoace (pînă în 2007 am avut taxă vamală de 30% calculată la un preţ de catalog aberant) zestrea auto din România este la un nivel calitativ slab. Avem în circulaţie maşini vechi şi de proastă calitate, la nişte preţuri duble faţă de Europa civilizată. Deşi avem şi înmatriculări de maşini noi, acestea sunt proaste (motoare mici şi gurmande pe benzină), mărci ieftine, dotări puţine. Maşinile de pseudofirmă gen VW, aduc aici maşini noi dar fabricate în Rusia, China, India etc. Eu am un VW Passat fabricat în 2007 care deja are tobele, capetele planetarelor şi zone de sub maşină ruginite la 60.000 km. Maşina a fost cumpărată nouă din România, cu 27.000 EURO. În banii ăştia, dacă eram în Germania, Franta, Italia etc., luam maşină adevărată! Revenind la taxă, aceasta bătaie de joc impusă de lobbyşti ca Vardie, Stroie, Tăriceanu, Ţiriac reprezintă triumful nesimţirii capitaliste asupra bunului simţ, şi va ramîne atîta timp cît populaţia nu îi goneşte cu huiduieli.”
