Interviu cu Mihai Bîrliba, președinte BICO INDUSTRIES
Compania Bico Industries și-a început activitatea în anul 2006. Echipa de management însă, deține o experiență de peste 30 de ani în producția și distribuția de soluții și sisteme de termo și hidroizolații. Producția de polistiren expandat vine să confirme și să continue buna tradiție din 1975 a brandului care a aparținut celui mai mare producător român de produse pentru termo-hidroizolații, prin retehnologizarea fabricii , situată pe platforma industrială Hitrom a Municipiului Vaslui. Deține de asemenea o linie de producție de panouri din polistiren expndat ignifugat și în municipiul Roman.
Cartierul general al grupului este la Piatra Neamț.
Dacă ne uităm la Piatra Neamț, dar și la alte zone urbane, vedem tot mai multe blocuri care se îmbracă în polistiren. Putem vorbi de o minietapă de civilizație a polistirenului pentru salvarea confortului nostru termic? Cît ar putea dura această etapă?
Cred că putem vorbi de o reală sete de izolații. Dintre materialele folosite, de departe se detașează izolațiile termice cu polistiren. Observăm că din motive de costuri și confort se impune o mișcare accentuată pentru izolarea clădirilor. Intenția de izolare a clădirilor poate fi structurată în mai multe feluri. Punctul în care s-a ajuns azi este să produci case pasive, cu un consum minim de energie, acesta e viitorul.
Cînd se va ajunge la schimbarea polistirenului cu altă generație de materiale izolante? Altfel spus, care e speranța de viață a acestei soluții?
Avînd în vedere curba evoluției pe piață a unui produs este clar că și polistirenului îi va veni sfîrșitul. La un anumit moment va atinge momentul maturității și apoi declinul. Ar putea veni undeva între 8-12 ani. Această perioadă va fi dependentă și de evoluția prețurilor la hidrocarburi, de capacitatea omenirii de a genera energie din surse neconvenționale. Explozia costurilor energetice ne va pune serios mintea la contribuție .
Occidentul a parcurs etapa termosistemelor cu polistiren prin care trecem noi. Cît e decalajul dintre ei și noi?
Aici intervin tradiția și cultura. Ei merg pe ideea că lucrarea odată făcută, trebuie să aibă o garanție minimă suficient de mare. Din această cauză adoptă soluții scumpe, dar durabile și care pe termen lung asigură în mod cert confort… financiar. Un alt aspect e legat de faptul că în Europa de Vest tendința constructivă a clădirilor este puțin diferită față de cea din România. Chiar dacă panourile din polistiren au apărut încă din anii ‘50, utilizarea lor pe scară largă a început prin ‘70. Vata minerală este și ea o soluție pentru termoizolare, dar necesită un sistem special de montare. Datorită spectrului larg de folosire, usurinței instalării și performanței în exploatare, polistirenul reprezintă o soluție potrivită pentru termoizolarea elementelor de construcție: fațade (BCA, cărămidă, beton, lemn), pardoseli, terase, mansarde, elemente de structură etc. Prețul contează deoarece, de obicei, spune multe despre calitatea și eficiența unui material de izolație.
Arhitecții ce zic?
Din rațiuni legate de cost și datorită faptului că fațadele tencuite sînt mai populare la noi, arhitecții nu recomandă fațade ventilate decît în puține cazuri. Cei mai mulți merg pe polistiren expandat. }ări cu același regim termic exterior ca al României recomandă polistiren de fațadă de grosimi 15-18 cm. La noi, în acest moment, normele impun o grosime de 10 cm. Aceasta în condițiile în care acum nu mai mult de 5 ani grosimea standard era de 5 cm. Creșterea prețurilor la combustibili va duce în mod cert, într-un viitor apropiat, la creșterea nivelului de eficiență termică.
Există destinații unde crezi că polistirenul nu va putea fi înlocuit de materiale „next-generation”?
Orice material cu rezistență termică mare poate fi luat în calcul. Există destinații unde în mod cert va fi înlocuit. O companie din Texas a brevetat o spumă izolatoare rezistentă la foc, cu celule închise (impermeabilă) care, la aplicarea prin pulverizare pe un strat suport, aderă excelent și își mărește grosimea de 120 de ori. Se obține astfel o „pătură” izolantă care poate fi aplicată pe orice formă a suportului. Ar fi de remarcat aici că acest produs bicomponent este prietenos cu mediul și are în compoziție, printre altele, fulgi de butelii PET-reciclat și ulei de soia .
Cum arată piața producătorilor de polistiren din România?
Deși piața construcțiilor noi este în continuare în scădere, piața termo-fono-izolațiilor va înregistra un ritm anual de creștere de 10-12%, în perioada 2011- 2012. În România, producția de materiale izolante este concentrată în cîteva regiuni: București-Ilfov, județele Covasna-Buzău-Prahova-Dîmbovița, județele Cluj-Mureș-Sălaj, Neamț și județul Constanța. Capacitățile totale de producție de polistiren expandat (EPS), de aproximativ 8 milioane mc, depășesc cu mult cererea potențială a pieței și apreciem că în perioada 2010-2012 mai mulți producători mai mici vor dispărea de pe această piață, unii chiar au încetat producția încă din 2010. Pe de altă parte, au apărut și vor apărea alții. La sfîrșitul anului 2010, pe piața EPS erau peste 60 de producători mai mici sau mai mari.
La cît are România de recuperat sub aspectul eficienței energetice a clădirilor de locuințe, e rost de vîndut mult polistiren. Merită să dezvolți noi fabrici?
Concurența corectă este constructivă. Însă, după am spus mai devreme, în acest moment în țară există peste 60 de producători de polistiren. Dintre ei se detașează un pluton de 8-10 producători mai mari, printre care ne numărăm și noi. Deținem în acest moment două capacități de producție situate în orașele Vaslui și Roman. Compania Bico Industries produce și distribuie prin rețele asociate marca de termosistem HITROM ( polistiren expandat H 50 – H 200, adezivi pentru polistiren, dibluiri, plasă de armare, vopsele lavabile și tencuieli decorative ), în toată zona de Est a țării, respectiv județele Moldovei, Dobrogei și Munteniei de Est. Deținem o flotă proprie de transport, completată la nevoie de camioane închiriate. Brandul HITROM este prezent pe piața românească a materialelor de izolație încă din anul 1975, iar echipa de management a reușit prin retehnologizarea – în 2009 a fabricii din Vaslui – renașterea acestei tradiții. Sîntem convinși că nu ne vom opri aici. Ne-am propus să oferim clienților service și un pachet de produse competitive din punct de vedere al raportului calitate/preț. Volumele însemnate și controlul eficient al costurilor ne-au permis ascesiunea rapidă – de la jumătatea anului 2009 încoace – în plutonul primilor producători naționali de polistiren expandat. La aceasta se adaugă volumele rezultate din vînzarea celorlalte componente ale termosistemului. Intenționăm pînă la finele anului 2012 consolidarea poziției pe piața materialelor de termoizolație
Locurile de muncă par sigure în acest domeniu. Se și cîștigă?
Cîștigurile din acest domeniu sînt puțin peste medie. Dar, cînd judecăm un loc de muncă, e bine să luăm în seamă și gradul de automatizare. Meseria de bază e operator chimist și nu e atît de solicitantă.
Au început românii să prefere siguranța unui loc de muncă în locul unui cîștig mare și rapid?
Stă în firea lucrurilor să ai confort ca efect al unei decizii bune. Din păcate, simțim asta cu toții, a ne face un plan pe termen lung e o mare aventură în condițiile de acum. Ceva gîndit peste 3-4 ani e foarte greu de aplicat fără ajustări semnificative. Majoritatea angajaților preferă un loc de munca care să le asigure un pachet salarial corect .
Ai resimțit criza?
Într-o mică măsură. Criza economică a adus cu sine modificarea filosofiei de evaluare a produselor de izolație, iar decizia de cumpărare a clientului are la bază prețul produsului, neglijînd în totalitate parametrii pentru care acesta a fost creat. Dacă în anii trecuți decizia utilizatorilor avea în centru calitatea produselor, iar raportul calitate /preț era net în favoarea calitatii, anul 2011 ne găsește în poziția în care atît utilizatorii finali, cît și revînzătorii analizează produsele de izolație numai din punct de vedere al prețului. Această abordare va fi, după părerea mea, distrugătoare și în cel mai scurt timp autoritățile în domeniu ar trebui să întreprindă măsuri concrete în direcția respectării standardelor de calitate ale produselor.
Ce se mai poate dezvolta în viitor în Neamț? La industrie mă refer, nu la turism. Eu nu cred în revoluția turistică. Eu cred în capitalistul român, în industriașul român.
Aș zăbovi un pic asupra revoluției turistice. Avem niște peisaje superbe. Natura a avut grijă. }ine de noi să le valorificăm. Eu aș nuanța, între cele două extreme descrise, capitalistul autentic și interesul pentru turism. Cred că ambele preocupări pot avea loc și viitor în această zonă. Mergînd pe ideea dezvoltării industriale a județului Neamț, aș spune că în domeniul chimiei avem tradiții vechi, dar nu numai de la acest domeniu putem spera. Important e că în Piatra Neamt și în județ, sînt întreprinzători care au dovedit că pot să dezvolte afaceri, că pot să „sfințească locul” .
Pe mine nu mă mai impresionează tradiția, e istorie. Nici specialiști nu mai sînt. Chiar, cum te descurci cu resursa umană?
Din păcate, piața suferă din acest motiv. În condițiile în care pe piața muncii raportul dintre cerere și ofertă înclină în favoarea cererii, calitatea profesională a angajaților nu se ridică la nivelul așteptat. Din meseriașii vechi, aflați la momentul maturității profesionale, mai sînt puțini care să transfere cunoștințele lor mai departe. Aici ar fi foarte bine-venită o asociere de idei între utilizatorul privat al forței de muncă și instituțiile de învățămînt. E foarte important ca procesul de învățămînt să aibă o anumită finalitate, să se desfășoare într-o anumită direcție. În acest moment, din păcate, constatăm că nivelul procesului de învățămînt este relativ scăzut, că nu există o corelație și o perspectivă în instituțiile de învățămînt care să ia în calcul și viitorul mediului industrial.
Înseamnă că ne vom obișnui să importăm specialiști de orice fel din Estul mai apropiat sau mai îndepărtat.
Mulți antreprenori se uită spre Est cînd vor să facă recrutări de personal. Pentru noi, o alternativă de actualitate este Republica Moldova, care are o forță de muncă bine pregătită. La un moment dat, cînd piața va cere și mai mult, va trebui să dialogăm mai strîns cu cei care decid cifrele de școlarizare și specializările. Altfel, aducem specialiști din Asia.
A consemnat Viorel Cosma
