Un circ. O menajerie. Cu clovni de mîna a doua, cu animale scoase la reformă, care execută comenzile în virtutea unor reflexe condiționate date de vreun favor primit. Cu spectacole jalnice, unde nu contează aplauzele nici huiduielile, contează doar încasările. Dacă-și fac numărul cu zel, primesc banii. Dacă nu – cazul Liciu este edificator – la abator! Asta-i imaginea rămasă după ultima ședință de Consiliu Județean Neamț.
Consilierii puterii sînt pe post de maimuțe învățate să ridice mîna. O fac cu zel, chiar dacă au fost siliți să învețe cum e cu butonul de vot. Nu au greșit niciodată, pentru că nu au avut de ce. Tot ce li s-a promis li s-a dat. Unui Frățilă i s-a dat Casa de Asigurări de Sănătatea, de unde mai face cîte un gheșeft pentru el sau pentru oamenii partidului. Un om de mare calitate profesională, doctorul Petrovici, a fost transformat în marionetă și, culmea, a devenit mai politician decît etalonul în micime Chebac, în același timp model de nesimțire în stare pură. Restul au funcții, contracte, dacă nu ei, primesc copiii, rudele, prietenii. Nu prea ai ce să le reproșezi, au ajuns pe treapta evoluției la maximum. Mai departe pot evolua doar politic, spre alte afaceri, alte contracte,funcții, spre fericirea supremă. Culmea, chiar sînt mîndri de ce fac și-i doare în fund de lege, de oamenii din județ. Doar așa se explică gesturile de maimuță învățată să apese butonul corect.
Opoziția nu există. Sub pretexul că oricum n-au majoritatea, au adoptat poziția struțului, lăsînd dosul la dispoziția adversarilor politici. Din cînd în cînd, la intervale regulate, li se dă alifie să-și protejeze partea cea mai înaltă a corpului, sub formă de mici favoruri. O comisie, un program nerambursabil, un consiliu de administrație, și usturimea devine suportabilă. Vreo 2-3 mimează rezistența sau poate chiar fac opoziție, dar se pierd în masa struților cu dosul la dispoziția puterii. 3(trei!) ani au votat toate proiectele puterii, s-au bucurat cînd li se arunca o firimitură. Au format Partidul Neamț al Aranjamentelor Județene. Au închis ochii și suprema lor revoltă era să se adreseze vreunui ziarist “măi, de ce nu scrieți ce fac hoții aștia, că nu se mai poate”! Asta, după ce votau fără rușine tot felul de asocieri, sponsorizări, deplasări.
Circul Județean Neamț are și doi papagali. Pe post de vicepreședinți. Unul, venit de la Tîrgu Neamț, vorbește doar cînd îl pune șefu’ să facă ordine pe undeva. Ar vrea ca ziariștii să scrie doar de ziua lui, pagini omagiale, sau cînd își aniversează căsătoria. Și să stea drepți cînd maimuțele votează. Cînd tace, face afaceri cu mare folos, după cum a învățat, lucru asupra căruia vom mai insista. Celălalt, ajuns din întîmplare pe funcție, pe simplul motiv că era romașcan și algoritmul se respectă, este foarte prezent pe messenger și are o singură grijă la serviciu, să pronunțe corect: “Dana Macsim este șefa mea!” Dacă spune corect și de mai multe ori pe zi asta, este recompensat cu o binevoitoare ignorare și cu șefia cîtorva concursuri aranjate.
Stăpînul circului este președintele Pruteanu. Greu să-l încadrezi undeva în regnul animal, să nu-l jignești nici pe el, nici animalele. Eventual, doctorul Harbuz ar putea s-o facă. Caracteristicile din activitatea sa te duc cu gîndul la șacal. Un fel de combinație între vulpe și lup, este fricos, ca să nu spun laș, nu are nici o problemă în a-și trăda partenerii și este necrofag. Cînd pune mîna pe vreo pradă, nu-i dă drumul pînă scoate maximum de profit. Îi place să se înconjoare de oameni care nu-i ies din cuvînt, este slugarnic cu șefii și dur cu subalternii. În ședințe ai impresia că nu aude și nu înțelege ce se vorbește. Știe doar să spună “să trecem la vot”. La aceste cuvinte magice, maimuțele, struții și papagalii apasă pe butonul corect. Asta-i face fericiți pe toți. Și un pic mai bogați.
(Valentin BĂLĂNESCU)
