MIHAELA IGNATOVICI, DIE KREISFÜHRERIN

Secretarii unităților administrativ-teritoriale trec pe nedrept cam neobservați de publicul larg. Ei sînt cunoscuți drept secretari de comune, orașe, municipii, sectoare, județe și au o putere fantastică care vine din Legea 215, în principal de la art. 117, lit. (a): avizează, pentru legalitate  dispozițiile primarului și ale președintelui consiliului județean, hotărîrile consiliului local, respectiv ale consiliului județean. La nivelul unui județ, aparatul de specialitate din subordinea secretarului poate atinge proporții efectiv gigantice. Este cazul Neamțului.

Secretarul este funcționar public de conducere și se bucură de stabilitate în funcție. Ceea ce se traduce prin inamovibilitate. În cazul Mihaelei Ignatovici Lazăr, secretarul județului Neamț, inamovibilitatea a depășit vîrsta de pensie. Președintele Pruteanu nu are nimic împotrivă. Nici “doamna”, cum i se spune lui Ignatovici Lazăr cu emoție și subînțelesuri la CJ și DGASPC, nu vede că Pruteanu sfidează județul și legea. Simbioză să fie? (Viorel COSMA)

Pensia cea incomodă

Mihaela Ignatovici Lazăr (MIL în cele ce urmează – n.a.) are un curriculum-vitae stufos, palpitant și plin de peripeții. Asta o spun martorii, singura cale de a afla cine este și ce-a făcut la viața ei fiindcă CV-ul oficial e trecut la secret. La poveștile despre cum i-a fost „recunoscătoare” binefăcătoarei ei Viorica Gheorghe (fostă director economic la CJ Neamț – n.a.), la cele despre vestitele adopții internaționale sau isprăvile soțului (de care e despărțită în acte) la DGASPC – încă mai lucrăm. Astăzi începem cu data de naștere a „doamnei”, 1 noiembrie 1950.

De anul trecut avem o lege privind, chipurile, sistemul unitar de pensii. Legea are numărul 263 și prevede, la art. 52 următoarele: „Pensia pentru limita de vîrstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vîrsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare sau în specialitate, după caz, prevăzute de prezenta lege”. Un articol mai departe scrie așa: „Vîrsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei. Atingerea acestei vîrste se realizează prin creșterea vîrstelor standard de pensionare, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 5”.

În anexă, surpriză! Legea, într-adevăr, dispune pentru viitor, dar nu ignoră trecutul. Adică, noua lege, deși impune unitar un sistem perfect neunitar, prevede limpede: o femeie născută în noiembrie 1950 trebuia să iasă la pensie în iunie 2009. În ce an sîntem noi acuma?…

Pentru a nu complica lucrurile, se cuvine precizat că în cazul funcționarilor publici nu se aplică prevderile din Codul Muncii și nu funcționează marile șmecherii din contractele colective – cu putere de lege – care au oripilat o țară întreagă. Funcționarii publici doar scandalizează cu legea lor specială (Legea nr. 188/1999), din care decurge varitabila inamovibilitate, dar și lămurirea momentului pensionării.

 Legea nr. 188/1999

(versiune actualizată la data de 11/07/2010)

SECȚIUNEA a 3-a
Încetarea raportului de serviciu

   Art. 98. – (1) Raportul de serviciu existent încetează de drept:

a) la data decesului funcționarului public; (…)

d) la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vîrstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare;

(2) Constatarea cazului de încetare de drept a raportului de serviciu se face, în termen de 5 zile lucrătoare de la intervenirea lui, prin act administrativ al persoanei care are competența legală de numire în funcția publică. Actul administrativ prin care s-a constatat încetarea de drept a raporturilor de serviciu se comunică Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, în termen de 10 zile lucrătoare de la emiterea lui.

 Pruteanu minte și o acoperă pe Ignatovici

 Sîntem în 2011, MIL este bine-mersi la birou și, perfect netulburată, nu scapă din mîini frîiele județului. Șaua, după cum se știe, e pusă pe Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC). Ce nu stăpînește „doamna” e coțcăreala cu menținerea ei în activitate. Drept dovadă stau spusele președintelui Pruteanu, în condițiile în care secretarul județului, pe lîngă ordini de zi și procese verbale, redactează hotărîrile de consiliu și dispozițiile președintelui. După mari eforturi, întinse pe parcursul zilei de luni întrele orele 11:54 și 14:42, Vasile Pruteanu a făcut-o lată de tot. A afirmat că există o decizie de pensionare a MIL din 2009, dar și o dispoziție a sa de prelungire a activității după data pensionării. Și-acum, atenție maximă: Pruteanu a spus în clar că temeiul legal pentru dispoziția dată de el vine din Legea 329/2009, mai precis de la art. 17. După cum îi e obrăznicia, a refuzat să arate documentele. A zis să-i scriem și să așteptăm. Astfel devine lesne de înțeles că, la CJ Neamț, un drum de la cabinetul prezidentului (etajul 2) pînă la serviciul Personal (etajul 4) durează 30 de zile.

De fapt Pruteanu a fost prins cu minciuna. Cu încă o minciună.

Legea invocată se referă la „reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional”. A fost publicată în Monitorul Oficial pe 9 noiembrie 2009!

La o zi după ce MIL a sărbătorit onomastica, la 8 după ce a împlinit 59 și la 4 luni și 8 zile după ce trebuia să iasă la pensie!!!

E limpede că dacă era „pensionară cumulardă” (ăsta-i termenul legal pentru cei care iau și salariu, și pensie – n.a), dispoziția de prelungire a activității trebuia să fie anterioară Legii 329 și, evident, nu avea cum să invoce ceea ce nu exista. La fel de limpede e că o decizie de pensionare nu poate zăbovi pe drum peste 4 luni de zile, pe-o distanță de vreo 800 de metri între Casa de Pensii și CJ Neamț, chit că în joc intră și Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP) pentru că secretarul județului e funcție publică de conducere.

Decizia de pensionare – la secret sau nu există?

 Ar mai fi o variantă, una intens speculată în ultimele zile: decizia de pensionare din 2009 nici n-ar exista. Reținem însă că articolul de lege invocat de Pruteanu e din alt film (facsimil 1)

și se referă la beneficiarii dreptului de pensie (și) din sistemul public care realizează și venituri salariale sau asimilate acestora și care pot cumula pensia netă cu veniturile doar dacă cele din urmă nu depășesc cîștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor de stat. Ce să cumuleze, oameni buni?

Știți ce leafă are MIL? Nu știți și nu puteți afla. Declarația ei de avere a dispărut de site-ul CJ Neamț. (Ultima verificare a fost făcută marți 13 septembrie, ora 11:39). Oricum, în cele postate pînă recent la capitolul venituri figurau salariul uriaș și indemnizația de la Comisia pentru protecția copilului (3.534 lei a fost suma încasată în 2010, confirmată pe surse – n.a.).

De reținut, pentru specialiștii de partid care vor judeca acest material, este și o Decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție:

 Potrivit dispozițiilor art. 84 alin. (2) lit. d) din Legea nr.188/1999 (numerotarea articolelor e cea veche – n.a.), privind Statutul funcționarilor publici, raportul de serviciu al funcționarului public încetează la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vîrstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau, după caz, la data comunicării deciziei de pensionare pentru limită de vîrstă ori invaliditate, potrivit legii.

În lipsa unei cereri privind menținerea în funcție și după împlinirea vîrstei legale de pensionare, respectiv pînă la data primirii deciziei de pensionare, raporturile de serviciu ale unui funcționar public încetează pe data împlinirii vîrstei standard de pensionare iar nu la data emiterii deciziei de pensionare.

Î.C.C.J., Secția de contencios administrativ și fiscal,

Decizia nr. 1848 din 29 martie 2007

Ce rezultă? Rezultă că singura cerere de menținere în funcție era pentru perioada de așteptare a deciziei.

Dacă decizia de pensionare ar exista, după cum susține Pruteanu, nu a reușit nimeni să clarifice temeiul legal, atît pentru prelungirea activității secretarului județului, cît și pentru renunțarea la pensie. Neclarificarea principală vine din divergența dintre Inspectoratul Teritorial de Muncă Neamț și ANFP. De la ITM se spune că un conducător de instituție poate dispune după cum îl taie capul și să angajeze orice pensionar de limită de vîrstă, iar pensionarul își păstrează pensia, pensie care însă nu se regăsește ca venit în declarațiile MIL. În cealaltă parte, de la ANFP ni s-a răspuns oarecum informal că așa ceva nu se poate, că legile nu permit. Așteptăm răspunsul scris. E mai sigur. Așa cum am aflat că Pruteanu nu e ales local, cine știe ce derogări sau interpretări mai inventează și ANFP?…

Foarte drăguț este că MIL nu suferă de singurătate. La Alba funcția de secretar al județului este ocupată de o fostă nomenclaturistă babană a PCR-ului, născută în iulie 1949, pe numele ei Mariana Hurbean. Trebuia să iasă la pensie din septembrie 2007.

Prefectul Archip abia ce-a aflat că Ignatovici Lazăr a depășit vîrsta de pensionare

„Din cîte știu sînt proceduri pentru prelungire. Din lipsă de personal calificat, asta este o motivație justă, des întîlnită. Trebuie să existe un temei, altfel nu era în funcție… Ca principiu vorbesc”, a fost prima parte a răspunsului prefectului județului.

După ce-a aflat că nu găsim pensia, că nu găsim decizia de pensionare, și-a revizuit puțin poziția: „Habar n-am, eu acuma aud. Nu cred că nu i-a venit decizia de pensionare după atîta timp”.

Mîndră în șa peste DGASPC:

Mihaela Ignatovici Lazăr, complice cu familia Pruteanu

 Modul în care secretarul și președintele județului se acoperă de minune unul pe altul decurge și din jocurile de interese de la DGASPC, jocuri care au generat profituri consistente pentru familia Pruteanu după cum a demonstrat săptămînalul nostru. Prefectul Mihai Archip ar putea interveni, dar e în imposibilitate de a muta. Fiindcă ar trebui să radă toată “caracatița” de la CJ. Asta ar însemna o adevărată revoluție, acțiune evident inacceptabilă pentru conducători și stăpîni.

Cine o caută la alte activități pe MIL se oprește de regulă la Președinte al Comisiei pentru Protecția Copilului și, eventual, observă că e și președinte al Filialei Neamț a Organizației “Salvați Copiii”. Din prima activitate a cîștigat anul trecut 3.534 lei, a doua ar fi bazată pe un onorabil voluntariat. Fără îndoială, se vor găsi juriști să demonstreze că nu e nici o urmă de conflict de interese.

Doar că mai este ceva, care demonstrează legătura dintre interesele familiei Pruteanu și Ignatovici Lazăr. Ea deține, în condițiile legii, poziția de președinte al Colegiului Director al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului! Există un regulament din 2004 (Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 869 din 23/09/2004) denumit Regulament cadru de organizare și funcționare a Direcției generale de asistență socială și protecția copilului, care însoțește HG 1434/2004 și pe care puțini îl bagă în seamă. La art. 4, al. (1) scrie clar: „Conducerea Direcției generale se asigură de directorul general, în cazul în care acesta este funcționar public, sau, după caz, de directorul executiv și de colegiul director”.

Modificările ulterioare au umblat doar la denumirea directorilor generali și executivi pentru a-i schimba din funcție. Colegiul a rămas pe baricade.

Urmează marea „bucurie” și utilitate a lui Ignatovici Lazăr în combinația cu familia Pruteanu, devoalată la art. 7, al. (4):

 „Colegiul director îndeplinește următoarele atribuții principale:

b) avizează proiectul bugetului propriu al Direcției generale și contul de încheiere a exercițiului bugetar;

d) propune consiliului județean, respectiv consiliului local al sectorului municipiului București, modificarea structurii organizatorice și a regulamentului de organizare și funcționare ale Direcției generale, precum și rectificarea bugetului, în vederea îmbunătățirii activității acesteia;

e) propune consiliului județean, respectiv consiliului local al sectorului municipiului București, înstrăinarea mijloacelor fixe din patrimoniul Direcției generale, altele decît bunurile imobile, prin licitație publică organizată în condițiile legii;

f) propune consiliului județean, respectiv consiliului local al sectorului municipiului București, concesionarea sau închirierea de bunuri ori servicii de către Direcția generală, prin licitație publică organizată în condițiile legii”.

Tot la lege mai descoperim ceva foarte util: „Colegiul director al Direcției generale este compus din directorul general sau, după caz, directorul executiv, directorii adjuncți, personalul de conducere din cadrul Direcției generale, precum și 3 consilieri județeni ori, după caz, locali, avînd cu precădere studii socio-umane, propuși de președintele consiliului județean sau, după caz, de primarul sectorului municipiului București”.

Cine sînt consilierii județeni care au „cu precădere” studii socio-umane? Valerică Frățilă, Mihai Stoica și, mai cu seamă, Mircea Pintilie.

Să rezumăm, deci: buget, mijloace fixe, concesiuni. Bani și patrimoniu. Nu-i suficient? Cu o marionetă de încredere în fruntea DGASPC, moșia-i gata trasată și tranșată. Ei aprobă, ei verifică, ei împart. Pruteanu e satisfăcut, la fel și această adevărată Kresiführerin a Neamțului.

Comedia de la Comisia pentru Protecția Copilului

MIL prezidează această comisie foarte serioasă pe hîrtie, dar foarte comică în realitate. În afară de președinte fac parte următorii: Dan Marian Lospa (dir. ex. Adjunct DGASPC), Irina Bălțătescu (reprezentantă a Inspectoratului Școlar), Dan Morenciu (director Direcția de Sănătate Publică), Alexandra Lobodă (IPJ Neamț), Magdalena Marian (director Agenția Județeană de Prestații Sociale) și… Costică Sandu. De această dată, vajnicul activist politic nu reprezintă PSD, nici consilierii județeni. El reprezintă ONG-urile din Neamț, adică face parte dintr-o astfel de organizație cu activitate relevantă în relația cu DGASPC. El reprezintă Organizația „Salvați Copiii”. Șefa filialei Neamț e Ignatovici Lazăr, iar pe site-ul  organizației, pentru județul nostru scrie așa:

Date de contact:
Președinte: Mihaela Ignatovici
Adresa: Str Alexandru cel Bun nr. 27, 610065, Piatra Neamț
Telefon: ^40 233 213 525 / 0742 103 752 / 0724 003 944
Fax: ^40 233 213 525
E-mail: [email protected]

Dacă nu știați, Alexandru cel Bun 27 e adresa Consiliului Județean Neamț.