* Catedrala Episcopală Sf. Parascheva din Roman
Catedrala Episcopală din Roman care poartă hramul Cuvioasa Parascheva a fost ridicată în secolul al XVI-lea. În prezent, biserica atrage atenția numeroșilor credincioși prin frumusețea extraordinară a picturilor interioare. Pictura din pridvor și cîteva zone din pronaos păstrează fresca originală a bisericii care datează de aproape 500 de ani. A fost construită între anii 1542-1550 de Petru Rareș și fiul său, Ilaș.
* Sfînta Vineri – Cuvioasa Parascheva
Un documentul emis de cancelaria lui Alexandru cel Bun în 1408 dovedește că la acea dată exista deja un lăcaș de cult cu hramul “Sfînta Vineri” (“Sfînta Paraschiva”). Voievodul țării o alesese ca loc de veșnică odihnă pentru mama sa, dar nu există date certe cu privire la anul construcției. Credem însă că prima biserică de zid la Episcopia Romanului a fost ridicată într-o perioadă anterioară domniei lui Alexandru cel Bun. Este un alt caz în care peste sărbătorile dacice s-au suprapus sărbători creștine.
Sfînta Vineri era respectată de toată lumea prin post și rugăciune, era numită împărăteasa văzduhului, cea care păzește toate lighioanele pămîntului, iar o eventuală întîlnire cu ea nu putea fi decît benefică.
De cele mai multe ori semnificațiile strămoșești s-au pierdut, în acest fel fiind privați de înțelepciunea ancestrală a poporului dac.
* Icoane unicat cu Sf. Parascheva
Biserica cuprinde reprezentări pictate și icoane unicat cu Ocrotitoarea Moldovei care pot fi admirate deasupra ușii de la intrare. Demn de amintit sînt două icoane din șirul celor care înfățișează credincioșilor nevoința pămînteană și minunile săvîrșite de către Cuvioasa Parascheva, ambele pictate cam în aceeași manieră, fără precedent în iconografia ortodoxă românească. Aceste lucrări unicate pot fi admirate deasupra ușii de la intrare, în pridvor. Icoana, care datează din 1550, o înfățișează pe Cuvioasa Parascheva, cu Sfînta Cruce în mîna dreaptă, stînd pe un tron precum o împărăteasă, iar deasupra creștetului doi îngeri îi așează o coroană. Alături de aceasta se mai află o altă pictură, realizată în secolul XIX.
Frumusețea construcției, icoanele cu Har pictate și una dintre cele mai bogate biblioteci documentare (aproximativ 20.000 de volume) confirmă existența credinței în Dumnezeu de milenii pe plaiurile romașcane.
Clopotele din turn sînt foarte vechi, cinci dintre ele sînt de dimensiuni mari, iar celelalte de dimensiuni mai mici. Dintre acestea se remarcă trei clopote cu inscripții care sînt donate de voievodul Ștefan cel Mare.
* Erudiție și spiritualitate la Roman
Aici a păstorit pe la sfîrșitul secolului XV-lea episcopul Vasile, ce s-a manifestat ca un teolog de înaltă erudiție, așa după cum rezultă dintr-o scrisoare pe care acesta a trimis-o mitropolitului Gherontie al Moscovei. Între 1500-1508 în fruntea episcopiei s-a aflat Teoctist „…bărbat învățat ca nimeni altul”, care s-a format în vatra de cultură a Mănăstirii Neamț și a creat în jurul său o școală cărturărească.
Macarie, ucenicul episcopului Vasile, a condus în două rînduri episcopia Romanului (1531-1548 și 1551-1558) și s-a afirmat ca o personalitate de excepție, atît ca ierarh, cît și în calitate de om de cultură, fiind adesea pomenit ca „învățător al Moldovei” și „ales între filosofi”. El este considerat ca întemeietor al unei școli de slavonie în Moldova și ctitor al narațiunii istorice. Argumentăm cu calitățile literare ale Cronicii pe care a întocmit-o la cererea lui Petru Rareș. Aceasta reprezintă o remarcabilă reconstituire a principalelor evenimente ce s-au petrecut de la moartea lui Ștefan cel Mare (2 iulie 1504) pînă la începutul domniei lui Ștefan Rareș (11 iunie 1551).
Episcopia Romanului, a contribuit la afirmarea orașului ca un important centru economic, politic și de credință creștină-ortodoxă la răsărit de Carpați.
* Biserica de lemn “Sf. Parascheva” din Farcașa
Biserica veche din lemn de la Farcașa se deosebește de celelalte lăcașe de cult prin ornamentația populară deosebit de frumoasă. Aceasta ne arătă calitatea spirituală deosebită a înaintașilor noștri.
Să nu uităm că frumusețea este un atribut Divin, la care se ajunge prin credință în Dumnezeu, prin studiu și meditații Hristice.
Datînd din anul 1774, biserica a fost construită după un plan tribolat, cu altarul acoperit cu o boltă și cu pridvor în partea de sud și clopotniță deasupra. Impresionant la acest monument, de o mare valoare artistică si arhitecturală este modul original în care meșterii de pe Valea Bistriței au executat ornamentația bisericii.
Sub acoperiș se remarcă un brîu alcătuit din două scînduri suprapuse împodobit cu cîte două șiruri de rozete și arce concentrice.
–Simbolism ezoteric la Farcașa: Bîrnele de susținere a acoperișului sînt împodobite cu terminații rostrate și rozete incizate – trimițîndu-ne la reprezentarea chakrelor umane. Chenarele ușilor au fost lucrate în lemn de ulm și împodobite cu șnururi în relief simbolizînd soarele și lumina, și – îndrăznind a spune – spirala ADN. Cupolele au fost executate în roșu și negru și împodobite cu rozete și arce punctate – motive de meditație, precum yantrele tibetane. De altfel, este dovedit faptul că cunoașterea a plecat din Carpați către Tibet, America de Sud, Egipt etc. Un alt motiv interesant îl găsim la bolta altarului unde prin alternanța celor două culori s-a realizat decorul tablei de șah.
– Bunicul lui Ion Creangă: Deosebite sînt icoanele ardelenești pictate pe sticlă, care datează de la începutul veacului trecut. De asemenea, o Psaltire pe paginile căreia stă scrisă o însemnare aparținînd bunicului marelui povestitor Ion Creangă.
* Localitatea Farcașa – Stonehenge
În luna octombrie 2009, lucrările de amenajare a unui drum sătesc au scos la lumină un sanctuar megalitic. Preot dr. Dumitru Ioniță afirmă că sanctuarul ar fi avut elemente de corespondență cu acelea ale celebrului sanctuar de la Stonehenge, din Anglia. Prezent la fața locului, profesorul Ioniță a identificat 13 bucăți mari de piatră, care ar fi fost dispuse semicircular și care ar fi deservit probabil cultului solar al unei civilizații necunoscute și misterioase din zonă. Pietrele despre care vorbește profesorul aveau formă paralelipipedică și lungimi între 3 și 4 metri, fiecare cîntărind cîteva zeci de tone. Acestea au fost distruse de utilajele drumarilor și cărate la groapa de gunoi a istoriei.
Amintim de o biserică cu hramul Sf. Parascheva, construită în anul 1630, în comuna Podoleni, de către logofătul Dumitrașcu Ștefan. Acesta a fost tatăl domnitorului Gheorghe Ștefan.
Din fotografie reiese cît de mult este prețuită spiritualitatea, jertfa strămoșilor noștri de către presupușii îndrumători religioși de astăzi.
* Tradiții populare în Sfînta Vineri
În repertoriul românesc al divinităților feminine figurează și Sfînta Vineri, o întruchipare mitologică straveche. Se pare că ar fi fost cea mai importantă divinitate a femeilor și a lumii acestora. Maica Vineri apără animalele, călătoriile și păsările, dăruiește femeilor frumusețe, pe de altă parte le pedepsește fără milă pe acelea care îndrăznesc să nu țină ziua ei, apropiindu-se în felul acesta de alte divinități precum Joimărița sau Baba Cloanța.
–Ține post ca să afli cu cine te vei mărita: În alte tradiții „Sfînta Vineri », pe care o sărbătorim pe 14 octombrie, este ocrotitoarea tuturor fetelor nemăritate. Dacă îți cauți sufletul pereche, îmbracă haine albe, curate ca laptele și mergi la biserică dis-de-dimineață să te rogi pentru liniștea ta sufletească. La întoarcere, nu-ți face de lucru prin casă. Nu spăla, nu călca, nu coase și nu da cu mătura. Petrece ziua prin post, doar cu pîine și vin sau must. Se spune că Sf. Vineri îți trimite în vis bărbatul cu care te vei căsători.
În tradițiile nemțene se credea că Sfînta Vineri locuia în păduri, în ostroavele mării, în cer, în lumea cealaltă. Credință diferită de cea a sucevenilor care credeau că Sfînta Vineri locuia în munți.
– Gromovnicul Sfintei Vineri: Tot în acestă zi poți afla cum va fi vremea anul viitor. Se spune că așa cum este vremea în această zi, tot așa va fi și pe 24 și 26 octombrie, de Sfîntul Dumitru. Dacă frunzele copacilor s-au îngălbenit și cad repede anul următor va fi roditor. În cazul în care plouă mult, este semn că în luna decembrie a acestui an va fi viscol, iar dacă va cădea bruma sau va ninge pe 14 octombrie, luna lui gerar de anul viitor va fi plăcută din punct de vedere termic.
