Scandal la seminarul teologic

 La început a fost un telefon. O persoană s-a prezentat ca fiind profesor Pavel Lungu, de la Seminarul “Veniamin Costachi” din Tîrgu Neamț, care vrea să discute cu un redactor despre condițiile în care învață elevii la respectivul seminar. A venit apoi cu un braț de documente și fotografii la redacție. Unele din ele impresionante. Trebuie să mai spunem un lucru: profesorul Lungu este într-un litigiu cu Inspectoratul Școlar din cauza catedrei care i-a fost ciuntită și repartizată altcuiva, un profesor mai ascultător și necalificat. Despre acest litigiu vom scrie pe larg. Pînă atunci, ni se pare relevant să vă prezentăm un fel de “raport preliminar asupra încălcării drepturilor copilului la seminarul teologic”, în viziunea dlui profesor.

Seminarul Teologic “Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamț este așezat în proximitatea Mănăstirii Neamț. Seminarul deține o anexă gospodărească, dotată cu porci, oi, vaci, etc. În perimetrul seminarului există o pensiune – Casa Hozeva – cu personalitate juridică separată, dar care se folosește de seminar și de gospodăria seminarului fără să existe o garanție certă a legalității funcționării și nu are personal angajat. Seminarul cu anexa gospodărească este subordonat Inspectoratului școlar al județului Neamț. Inspectoratul școlar și autoritățile locale cunosc mai bine destinația pensiunii Casa Hozeva decît problemele seminarului – din 1998 nu s-a mai făcut o inspecție frontală.

Drepturile și libertățile celor în cauză sînt încălcate în raport cu legislația națională și internațională.

Predau în instituția în cauză din anul 1995 (am predat pînă atunci în două școli din București și în una din Piatra Neamț), dar nu m-am confruntat nicăieri cu atîta aversiune față de legalitate și față de normalitate din partea direcțiunii sau a inspectoratului școlar.

Drepturile copiilor sînt prevăzute în Legea nr. 272/2004, în Constituție, în legile organizării învățămîntului, etc. Pentru a evidenția drepturile încălcate, am prelucrat Declarația fundamentală a drepturilor copilului și elevii au fost cei care au subliniat drepturile și libertățile încălcate în școală: constrîngerea la muncă fără alternativa refuzului, compromiterea educației, afectarea sănătății sau dezvoltării fizice, lipsa protecției împotriva oricărei forme de exploatare, lipsa de protecție împotriva oricărei forme de violență, abuz sau rele tratamente, lipsa dreptului de a depune singur plîngeri (de teama) represaliilor referitoare la încălcarea drepturilor fundamentale, lipsa dreptului la opinie în fața superiorilor, etc.

Faptele incriminate

Copiii au fost și sînt cei care m-au sesizat de încălcarea unor drepturi. iar eu, ca profesor, am constatat și am cerut respectarea legalității. Am constatat că lipsesc de la ore, fiind obligați să muncească la cantină, la brutăria neautorizată, la porci, etc, fără ca această muncă să fie prevăzută în planul de învățămînt sau în programa școlară.

În 12.09.2000 elevul minor M.F. a murit într-un accident de muncă în afara școlii, fiind obligat de conducerea seminarului să muncească alături de alți colegi la un IAS. O tragedie fără vinovați. S-a invocat “autogospodărirea” ca în “fenomenul Pitești”.

S-au întîmplat și alte accidente care puneau în pericol viața și sănătatea elevilor. Obligat cu protecția muncii este profesorul de serviciu.

Legile învățămîntului nu sînt respectate integral. Există abateri grave de la legalitate, cum ar fi punerea notelor la purtare de către director – acesta trece nota în catalog sau o negociază cum dorește – fals în acte publice și abuz în serviciu.

Practica amenzilor. Elevii sînt tratați ca niște infractori in corpore. Amenda se dă pe bază de chitanță. Procedeul a evoluat în donație cu forța și se cunosc roadele reeducării. Copiii, la sosirea în seminar, sînt considerați “pervertiți” și li se impune “reeducarea”. Formele de “reeducare” sînt considerate:

– munca, dar nu munca drept necesitate, ci munca impusă spre umilirea copilului în ființa lui, spre dezumanizarea lui, spre depersonalizarea lui;

• dresajul, în sensul că trebuie să acționeze la comandă, la poruncă, inconștient, de această formă abuzează atît directorul, cît și unii profesori la ore. Pentru aceștia, educația ca artă a dezvoltării calităților morale, intelectuale, artistice și fizice, pe care orice copil normal le deține în stare potențială, nu există;

• pentru propria opinie, unii copii au fost trimiși la reeducare în locații insalubre, chiar neîncălzite, sau să muncească la porci. N-au dreptul la învoire, la asistență medicală de specialitate (cazul elevilor A.A., P.C., V.Ș., etc, pentru care m-am implicat în decembrie 2010 și care au fost obligați să se transfere);

• reeducarea o exercită și elevii mai mari asupra celor nou veniți. Cumulate, aceste nemulțumiri au dus chiar la tentative de suicid.

 Atitudinea autorităților

Nu mai pun în discuție atitudinea directorului Ioan Mihoc, ci pe cea a conducerii Inspectoratului Școlar și a altor instituții județene. În 18.11.2010, am expediat prin potă un memoriu insopectrotului școalr general solicitînd un răspuns punctual și oficial. În lunile martie-aprilie am fost chemat în audiență de șase ori…; de la Direcția de Sănătate Publică Neamț am primit un răspuns prin care se confirmă munca minorilor în cantină, dar nu s-a luat nici o măsură. Aceeași speță cu ani în urmă s-a impus cu interzicerea muncii elevilor în cantină. Totul e în funcție de puterea politică. A fost sesizată și Protecția Copilului Neamț, cu adresa nr. 18510/16.11.2010 și solicitam o anchetă la care să participe și inspectorul școlar general. N-am primit încă un răspuns.

Concluzii:

 Elevii sînt discriminați în comparație cu ceilalți elevi din celelalte școli din sistem.

Cele constatate sînt susținute de documente probe, aflate chiar în seminar sau produse de autorități.

Cei vizați consideră că drepturile copilului se pot negocia. Atunci în ce regim politic trăim?

Procesul educațional este afectat prin aceste practici.

Învățămîntul românesc este afectat de așa-zise activități extrașcolare din care singurii care pierd sînt numai elevii.

Cele constatate vizează demnitatea acestor copii, demnitate care are valoarea sufletului lor.

Din cauza faptului că m-am opus nihilismului față de legi și am prelucrat declarația drepturilor copilului, m-am ales cu acțiuni de mobbing îndreptate împotriva mea.

Gestul unui singur profesor, oricît de tenace ar fi, nu este suficient. De aceea solicit sprijinul unor organizații de profil cît și intervenția unor personalități. Solidaritatea contează foarte mult, iar indiferența ar fi o formă de cruzime.

profesor dr. Pavel LUNGU

Cel puțin o parte din cele declarate de profesorul Lungu sînt confirmate indirect și cu foarte multă grijă să nu deranjeze pe nimeni, specifică dlui dr. Dan Dorin Morenciu, directorul Sănătății Publice Neamț, într-o adresă trimisă reclamantului și seminarului spre știință:

“Urmare sesizării dvs înregistrată la Direcția Sănătate Publică Neamț sub nr. 9206/7.12.2010, prin care ne informați cu privire la utilizarea elevilor la activitățile din cantina seminarului, fără a avea carnet de sănătate, ne-am deplasat la fața locului constatînd următoarele:

1. Controlul a fost făcut în fața dlui director preot profesor Ioan Mihoc și a dlui administrator Grandil Cezar;

2. La blocul alimentar al seminarului elevii desfășoară activități care nu necesită controlul stării de sănătate și anume: – supraveghează ca toate alimentele să intre în procesul de preparare a mîncării; – acordă sprijin la transportul ambalajelor cu alimente în magazia cantinei și a veselei utilizate din sala de mese pînă la ghișeul de preluare a acesteia; – după servirea mîncării debarasează mesele de resturi și participă la efectuarea curățeniei.

3. Activitățile de: manipulare a alimentelor în magazia de alimente și magazia de mînă, de prelucrare preliminară a acestora și de preparare a mîncării sînt efectuate de personal calificat la blocul alimentar și a căror stare de sănătate e evaluată periodic”.

Semnează Dan Dorin Morenciu și dr. Maria Căescu.

Să ne închipuim un elev seminarist care nu e OBLIGAT să curețe ceapă, cartofi, morcovi și alte cele, și care în ziua de serviciu la cantină face pe paznicul supraveghetor pentru ca toate “alimentele să intre în procesul de preparare a mîncării”. Fotografia de alături, reală, înfățișează un seminarist care, în viziunea DSP, nu are nevoie de carnet de sănătate.

Am încercat să-l contactăm pe directorul Ioan Mihoc, dar a fost ocupat prin diverse ședințe. Așteptăm reacția domniei sale, precum și a Inspectoratului Școlar și a DSP Neamț, eventual chiar un nou control la seminar, poate chiar cu fotografia în mînă, de ce nu?

(D.O.)