Bolnavii de cancer, paravan pentru afaceri dubioase (II)Mandler lovește din nou

Un grup de mari șmecheri din țara noastră a pus la bătaie din surse proprii aproximativ 90.000 de Euro și a primit aproape 4,5 milioane de la generoasa Uniunea Europeană, din Fondul Social European, prin de acum celebrul POSDRU, program care dă finanțări uriașe cu dedicație politică, pentru un proiect denumit pompos: „Rețea multiregională pentru terapie integrativă, consiliere și reintegrare socială a persoanelor diagnosticate cu cancer”. Cîștigătorul finanțării este Patronatului Medicinei Integrative, organizație condusă de vestitul Liviu Mandler, figură de frunte a afacerilor dubioase săvîrșite de israelieni, după 1990, în România. Prin acest patronat, Mandler a ajuns vicepreședinte la CONPIROM – Confederația Patronală din Industrie, Agricultură, Construcții și Servicii din România, unde președinte-i Vasile Turcu de la ROMCONSTRUCT, alt vestit al scandalurilor, tunurilor și sponsorizării sportului dinamovist (și) din lucrări primite de la Ministerul de Interne.
Avocații sănătății de la patronat au deschis vineri, 11 noiembrie a.c., la Iași, Centrul Regional pentru terapie integrativă, consiliere și reintegrare socială a persoanelor diagnosticate cu cancer OncoSuport. Este al treilea centru de acest fel și acoperă regiunea de dezvoltare Nord-Est, după cele de la Cluj și București, care se ocupă de regiunile Nord-Vest și, respectiv, București-Ilfov. Proiectul mare, la nivel multiregional se derulează începînd cu luna iunie 2010 și are o durată de 36 de luni.

Ce lipsea bolnavilor de cancer…
„Începînd cu 15 Septembrie 2011 cele trei centre vor asigura GRATUIT următoarele servicii:
– Informarea și consilierea profesională în vederea identificării și menținerii unui loc de muncă.
– Informare cu privire la activitățile centrului și ale altor instituții care își desfășoară activitatea în domeniul medical și social.
– Consilierea juridică a beneficiarilor cu privire la drepturile și facilitățile de care beneficiază aceștia.
– Realizarea unei baze de date cu posibili beneficiari ai serviciilor oferite de cele trei centre.
Beneficiarii direcți ai centrelor sînt persoanele diagnosticate cu cancer mamar, cancer de col uterin și cancer testicular, precum și aparținătorii acestora”.

Cifrele bune de prostit bolnavii de cancer, poporul român și Europa
După cum ne-a învățat celebrul Ovidiu Grecea, cel mai frumos este să lucrezi cu materialul clientului. În cazul nostru, e vorba de clienții a aproape 4,5 milioane Euro finanțare comunitară nerambursabilă. În altă ordine de idei, veți descoperi în această pagină că Mandler i-a fost “client” lui Grecea pe cînd fostul membru al Brigăzii artistice ASE, conduse de inegalabilul Fiți Arieșeanu, ajunsese șef de Corp de control în Guvernul României.
Grupul țintă al proiectului, după cum se poate afla de pe site-ul patronatului (www.patmedin.ro), este reprezentat de 500 de persoane diagnosticate cu cancer. Din grupul țintă se va avea în vedere selectarea grupurilor țintă pe tip de cancer astfel: 450 sînt femei și 50 sînt bărbați.
Grupul secundar al proiectului este format din 1.000 de persoane – familii de aparținători pentru cei 500 de bolnavi cu cancer.
Rezultatele vizate de proiect sînt următoarele:
– Se vor înființa 3 Centre de Consiliere și reintegrare socială a persoanelor diagnosticate cu cancer în următoarele regiuni: București-Ilfov (Centru la București), Nord-Est (Centru la Iași), Nord-Vest (Centru la Cluj).
– În cadrul centrelor se vor desfășura sesiuni de tutoriat, consiliere individuală pentru persoanele din grupul țintă, activități de asistență psihosocială, activități de terapie ocupațională și se vor îmbunătăți serviciile comunitare care stimulează implicarea în viața comunității a persoanelor diagnosticate cu cancer.
– Pentru resonsabilizarea și conștientizarea societății civile cu privire la efectele sociale ale cancerului se vor desfășura campanii de informare și conștientizare.
– Pentru a înțelege mai bine problematica persoanelor diagnosticate cu cancer și provocările cu care se confruntă aceștia se va realiza un studiu privind situația persoanelor cu cancer din punct de vedere economic, social și juridic la momentul începerii proiectului și un schimb de bune practici cu partenerul străin pentru a identifica cele mai bune metode de reintegrare socio-profesională a acestor persoane.
– Pentru familile persoanelor diagnosticate cu cancer se vor desfășura sesiuni de încurajare a persoanelor apropiate grupului țintă spre a facilita posibilitățile de reintegrare socială a persoanelor din grupul țintă.
Bolnavi
– 50% cancer mamar (250 de persoane),
– 40% cancer de col uterin (200 de persoane),
– 10% cancer testicular (50 de persoane).
Aparținători
– 400 persoane pentru regiunea București -Ilfov,
– 400 de persoane pentru regiunea Nord Vest, respectiv
– 200 de persoane pentru regiunea Nord -Est.
Cum s-a ajuns ca doar 500 de bolnavi să se bucure de consiliere pe urma unui sac de Euro ajuns la mîna lui Mandler? Simplu, în urma unei cercetări științifice, a unui studiu.
Înainte a prezenta “cercetarea calitativă”, raportată de sociologii Diana Dumitriu și Dan Jurcan ca fiind efectuată în perioada martie-mai 2011, se cuvin reținute cîteva cifre mai aproape de realitate. Astfel, potrivit datelor din 2005, utilizate curent de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (Autoritate de Management pentru Programul Operațional Regional – n.a.), cele trei regiuni de dezvoltare se prezintă astfel:
– Regiunea Nord-Vest (Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj) – 2.737.400 locuitori;
– Regiunea Nord-Est (Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui) – 3.734.546 locuitori;
– Regiunea București-Ilfov (București, Ilfov) – 2.208.368 locuitori.
În total, aproape 8,7 milioane locuitori, ceva mai puțin de 40% din populația țării. În condițiile în care numărul bolnavilor de cancer din România este estimat la 500.000, te aștepți la o cercetare calitativă impresionantă, pe măsura responsabilității sociale asumate în proiect și a milioanelor de Euro primite. Așa ar fi, dacă am avea de-a face cu oameni serioși, nu cu personaje croite după chipul, asemănarea și palmaresul lui Liviu Mandler.
În raportul prezentat pe site de patronatul cel vădit integrativ se spune în clar: “Scopul cercetării a fost de a explora reprezentările și experiențele individuale legate de situația persoanelor diagnosticate cu cancer atît în rîndul acestora, ca grup țintă al proiectului, cît și la nivelul aparținătorilor și al angajatorilor, ca actori sociali a căror perspectivă poate oferi o imagine de ansamblu asupra dinamicii individuale și sociale a vieții persoanelor diagnosticate cu cancer. (…) Au fost realizate 6 focus grupuri (3 cu persoane diagnosticate cu cancer și 3 cu aparținători) și 24 de interviuri individuale în profunzime în cele trei centre teritoriale: București, Iași și Cluj Napoca”. După care vine bomba… sociologică, anume participanții la studiu împărțiți în trei categorii: “persoane diagnosticate cu cancer (21), aparținători pentru persoane diagnosticate cu cancer (17), angajatori (15)”. Așa scrie, așa am preluat. Noroc că am făcut-o din timp, fiindcă accesul la cîteva secțiuni ale site-ului patronatului a fost blocat în ultimele zile.
În fața unei asemenea „rigori” științifice, dublate de-o „acuratețe” specifică țeparilor care trag finanțări europene cu dedicație evidentă, pînă și perfuzorul folosit la administrarea citostaticelor se blochează. Iar sociologii și statisticienii, chiar și inginerii de sistem, au rămas pur și simplu fără glas la vederea panaramei de cercetări. Nu mai este de mirare cum cancerul testicular a ajuns reprezentativ pentru bărbați. Mandler și trupa n-au auzit, probabil, de ravagiile făcute de cancerul pulmonar și cel colorectal. La prima sesiune de consiliere, pentru primul lot din cei 50 de bolnavi de cancer testicular, e de bănuit că accesul presei va fi interzis, deși presa poate fi un actor social important. De bănuit este și că absolut nimeni de la nivelul Ministerului Muncii (Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – n.a.) nu se va deranja să observe bătaia de joc care sare în ochi de la o poștă. Cumva, e de înțeles – conducătorii nu se tratează de cancer în România și nu au probleme cu reintegrarea socială…
Iar ca dovadă că patronatul lui Mandler joacă tare și la mai mare, iată încă un proiect de anvergură: Rețea regională pentru promovarea și aplicarea conceptelor economiei sociale în vederea creșterii șanselor de reinserție socială a persoanelor cu dizabilități. I-au fericit pe cei din București-Ilfov și din regiunile de dezvoltare care cuprind județele Brașov și Constanța. Nord-Estul cel sărac a scăpat! Proiectul a început – coincidență! – în iunie 2010 și se întinde pe 36 de luni. 800 de persoane sînt grupul țintă, din care 420 merg la formare profesională. ID-ul de proiect lipsește din prezentare, accesul la secțiunea sa este acum blocat și cine are răbdare, n-are decît să caute detalii la Sulfina Barbu sau la Bruxelles. Cu greu, am găsit următoarele cifre:
– Valoarea eligibilă: 19.750.634 lei (față de 19.500.000 lei la proiectul destinat bolnavilor de cancer);
– Contribuția solicitantului: 375.019 lei (față de390.000 lei);
– Valoarea solicitată: 19.355.615 lei (față de19.110.000 lei);
– Valoarea neeligibilă: 0,00 lei (la fel);
– Valoarea totală a proiectului: 19.750.634 lei (față de19.500.000 lei).
Dincolo de duritatea și claritatea cifrelor reunite, de această dată, care zugrăvesc dimensiunea „afacerilor” de consiliere puse la cale de Mandler & Co., ar rămîne bucuria că ăștia nu ne intră încă în case. Dar, nu se știe niciodată…

Vasile Turcu, un descurcăreț de mare calibru
*Vasile Turcu s-a retras din acționariatul echipei de fotbal Dinamo București (de fapt din acționariatul SC DINAMO 1948 SA) prin vînzarea tuturor acțiunilor deținute către Nicolae Badea, acesta preluînd prin cesiune de creanță și toate împrumuturile lui Turcu. * La Piatra Neamț este foarte vizibil prin Romconstruct Holding Grup SA care a prins, în asociere, contractul în valoare de 15.369.914,45 lei pentru proiectul Restaurare și punere în valoare zona istorică și culturală Curtea Domnească din Piatra Neamț. E vorba de reabilitarea, dotarea și punerea în valoare a sitului și clădirilor de patrimoniu: Muzeul de Etnografie, Muzeul de Artă, Teatrul Tineretului, Turnul Clopotniță, Ruinele beciului și ruinele zidului de incintă ale Curții Domnești și Muzeul aferent. * Mai nou, și-a trecut în portofoliu și o afacere de 10.914.709,70 lei pentru reabilitarea, modernizarea și extinderea Centrului Școlar pentru Educație Incluzivă Tîrgu Neamț. * Dincolo de scandalurile din fotbal, Vasile Turcu a rămas celebru cel puțin cîteva licitații de neuitat. Bossul de la Romconstruct Holding Grup, pe cînd era și acționar la Dinamo, a cîștigat și două licitații pentru reparații capitale la imobile ale Inspectoratului General al Poliției Române. Dezvăluirile din urmă cu ani de zile au fost făcute de Mugur Ciuvică (Grupul de Investigații Politice) și fosta gazetă Gardianul. Turcu primise din partea Ministerului de Interne două contracte în valoare totală de peste 21 miliarde de lei vechi pentru lucrări de reparații la clădirea IGPR, ministru la acea vreme fiind Vasile Blaga. Principala acuză era că susține financiar echipa Dinamo cu bani primiți chiar de la Ministerul de Interne. Pe lîngă fotbal, el susținea și echipa de handbal masculin. Cu un secretar de stat pentru logistică în MAI, precum chestorul general Nicolae Berechet, membru în Consiliul de Administrație la Dinamo, multe devin din probabile posibile… * Pe fond, scandalul din 2005 era mult mai complex. Mona Muscă, fost ministru al culturii și cultelor, ceruse anchetarea contractului primit de Turcu pentru reparații la clădirea Operei Naționale din București, în 2001, în valoare de 509 milioane. Pînă în 2003, în urma încheierii a 16 acte adiționale, ministerul a ajuns să plătească 146 miliarde lei, de 286 ori mai mult. Licitația fusese cîștigată cu prețul cel mai mic… * Experiența lui Turcu în obiective culturale și de patrimoniu, ceea ce probabil a contat în cîștigarea lucrărilor din centrul istoric al municipiului turistic Piatra Neamț, cuprinde renovarea Muzeului Național de Istorie a României, a Muzeului }ăranului Român și a Operei din Cluj. În plus, a fost beneficiarul unor afaceri foarte controversate prin care a intrat în posesia a jumătate din fostele ICRAL-uri din București. * Peste istoriile care cuprind lucrări la un cămin de la ASE București, Colegiul Național „Mihai Viteazu”, sedii din inventarul Direcției de Finanțe București și multe altele s-a așternut praful. Urma milioanelor de euro abia se regăsește în arhivele de presă. * Pînă în 2004, Vasile Turcu a fost un apropiat al PSD. Făcea parte din așa-numitul Club 75, care reunea sponsorii oficiali ai partidului și era inclus în delegațiile oficiale ale președintelui Ion Iliescu. În februarie 2004 a fost decorat cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer. * La zi, Vasile Turcu este președintele CONPIROM, care reunește 15 mari federații patronale din metalurgie, materiale de construcții, agricultură, îngrășăminte chimice, industria electronică și electrotehnică, producători de mobilă și alții. * România a ajuns să aibă 13 astfel de structuri repre¬zen¬tative la nivel național. Re¬prezen¬tativitatea este însă una de¬cla¬rativă, deoarece alianțele, uniunile și confederațiile existente nu pot aduce dovada că au în mediul de afaceri rolul pe care și-l atri¬buie în mod public. În plus, din punct de ve¬¬dere legal, o companie are dreptul să adere la mai multe patronate dacă își do-rește acest lucru și din această cau¬ză nu există o delimitare clară a or¬gani¬za-țiilor de angajatori. Mulți dintre președinții și vicepreședinții de confederații, alianțe și uniuni, activi în cadrul dialogului social, nu au nici un fel de legături cu zona afacerilor. Afirmațiile precedente îi aparțin cunoscutului antreprenor Marius Cristescu, proprietarul Bega Grup, și datează de la începutul acestui an. Săptămîna Financiară a publicat atunci o radiografie de mare acuratețe a pieței naționale a patronatelor. * În România, structurile asociative denumite patronate sînt, de fapt, nu un actor important în relația cu Guvernul și sindicatele, cum ar fi normal, ci un mijloc de croire a unei reprezentativități onorabile pentru personaje de care nu mai scăpăm. Cazul lui George C. Păunescu, zis „mogulul bun” e grăitor. Maestrul ingineriilor financiare de după Revoluție, care a scăpat de pușcărie după gaura de 189 milioane de dolari lăsată la BANCOREX, pentru a menționa doar cea mai cunoscută „inginerie”, sfidează prin asociere cu puterea zilei din fruntea unei structuri patronale. Omul său, Florin Costache, conduce Consiliul Economic și Social (CES), deși legea nu-i permite pe motiv de antecedente. Patronatul condus se numește Alianța Confederațiilor Patronale din România (ACPR) și deține un număr suficient de locuri (11 din 15) în CES, astfel încît scandalul cu UGIR-1903 și CONPIROM e ca și făcut. UGIR-1903 înseamnă Cezar Ioan Corâci, personaj cunoscut din cîteva descinderi efectuate anii trecuți la Piatra Neamț și care e contestat în instanță de chiar membrii uniunii. * O piatră de încercare a fost reprezentată de negocierile pentru elaborarea și adoptarea pachetului legislativ privind noul Cod al Muncii. În afară de ACPR, s-au dezis de CONPIROM și UGIR-1903: Asociația Română a Antreprenorilor din Construcții – ARACO, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România – CNIPMMR, Confederația Națională a Patronatului Român – CNPR, Confederația Patronală “CONCORDIA”, Consiliul Național al Patronilor din România – CoNPR, Confederația Patronală a Industriei, Serviciilor și Comertului – CPISC, Patronatul Național Român – PNR, Uniunea Generală a Industriașilor din România – UGIR, Uniunea Națională a Patronatelor cu Capital Privat din România – UNPCPR și peste 200.000 de IMM-uri membre ale CNIPMMR. Interesant este că ACPR este singura reprezentantă a patronilor din România, recunoscută și membră a organizației patronatelor din Europa – BUSINESS EUROPE și a Federației Mondiale a Patronilor – OIP. Riposta CONPIROM de luna trecută a fost ca la români, s-a autosuspendat din toate comisiile de dialog social. *

Mandler & Co., experți în tunuri și preluări
* Expunerea lui Liviu Mandler ca președinte al Patronatului Medicinei Integrative și vicepreședinte la CONPIROM, sub președinția lui Vasile Turcu, era să treacă neobservată dacă nu venea peste noi inaugurarea centrului OncoSuport de la Iași. De numele lui Mandler se leagă mai bine de un deceniu de scandaluri și afaceri dubioase, cea mai nevinovată „participare” fiind implicarea în voleiul feminin. * A fost semnalat în jurul echipei Dinamo București și al Federației Române de Volei (FRV). Fusese promovat, după cum își amintește Vasile Ouatu, actual vicepreședinte al FRV, de horticultorul Ovidiu Natea, fost președinte al FRV, fost prefect și deputat PSD de Mureș, între timp retras definitiv din politică. Era prezentat drept omul care o să aducă bani de la Cluj, dar n-a făcut nici o ispravă, după cum mărturisește Ouatu. * Bani de la Cluj însemnau Banca Dacia Felix și ce s-a mai croit pe ruinele primei bănci autentice românești, înființate în 1991. Crahul acestei bănci și combinațiile ulterioare, care n-ar fi fost posibile fără contribuția guvernatorului Mugur Isărescu și a premierului Adrian Năstase, ascunde și astăzi multe taine. O certitudine este raportul făcut de lichidatorul Price Waterhouse Coopers. Documentul a fost publicat în cîteva rînduri și confirmă că în spatele întregii afaceri, care l-a înscăunat pe Mandler președinte de bancă, a stat Fredy Robinson. * Cîteva secvențe din operațiune. În primă fază, 68,89% din participațiile la capitalul băncii au fost anulate. Este vorba de acțiunile deținute de societățile Astra Română Capital și SITA Investment. Operațiunea a făcut ca foștii acționari minoritari să devină majoritari. Între aceștia, ARCOM (devenit acționar principal, cu 42,84%), SIF Transilvania, ARDAF și Agroexport și Siloz Port Constanța (Triță Făniță, dacă își mai aduce cineva aminte de el!). După aceasta, un număr de zece persoane au preluat acțiunile deținute la Banca Dacia Felix de ARCOM și Agroexport și Siloz Port Constanța. Nici una dintre aceste persoane nu a cumpărat acțiuni în valoare mai mare de 4,9 %. Explicația e simplă: achizițiile de acțiuni în cote mai mici de 5% nu se declarau la BNR. Raportul lichidatorului BDF definește aceste persoane ca aparținînd Grupului Robinson. Împreună, cei zece dețineau dețineau 47,26% din acțiunile BDF. Printre ei, Liviu Mandler, dar și „persoana” numită Blocul Național Sindical (Matei Brătianu). * Urma banilor este cunoscută și n-a interesat autoritățile vreodată. Banii, transferați în conturi personale, au fost asigurați de Fredy Robinson și aveau proveniențe clare, precum firma israeliană Resido, o subsidiară a Holdingului Milomor, controlat de Robinson, sau Hazavim Ltd. Ordinele de plată nu au fost descoperite. La finalul mașinațiunilor, Grupul Robinson deținea 70,18% din acțiunile băncii. * Paradoxal, pînă aici a fost partea romantică. BNR mergea în continuare pe falimentul BDF, fiind obligată să recupereze prejudiciul de 100 milioane dolari adus statutului. În raportul celor de Price Waterhouse Coopers scrie că BDF, din 1999, prin președintele Mandler, își tocmise propriul recuperator în persoana lui Ion Ilie Mania. El avea să recupereze banii, dar în favoarea Grupului Robinson, nu a statului român. Diferența a făcut-o o ordonanță a Guvernului Năstase, care a cedat datoria BDF față de stat pentru numai 22,5 milioane dolari, sume încasate efectiv de BNR și CEC din ce recuperase Mania în locul lichidatorului. Recuperatorul era personaj cunoscut în BDF din anii 1993-95, cînd lua credite pe bandă rulantă. Preluarea unei bănci cu banii băncii, mai rar se vede!… Schimbarea numelui venea de la sine. * Urmele lui Mandler în România, alături sau nu de Robinson, le găsim la Casa Vernescu și alte cazinouri din București acuzate de spălare de bani, la RCN care deținea Tele 7 abc, în Afacerea Bell Helicopters și legăturile cu sistemul militar și politic din Israel. S-a scris cît să se umple o arhivă. Nu s-a întîmplat nimic. * Chiar de nu vrei, în cele din urmă, accepți că trebuie căutate alte înțelesuri atunci cînd investitorii israelieni invocă atragerea de fonduri europene nerambursabile pentru proiectele lor în România. Așa cum zicea și Moshe Shimon, reprezentant de investitori israelieni, care se agita în primăvară pentru un măreț proiect de sănătate la Negulești. *

Viorel COSMA