Slobozia, lend of biznis cu bani UE

La umbra nucului bătrîn, nici iarba nu crește, zice o vorbă din popor. Zicala este contrazisă de Vasile Pruteanu, care a dovedit că, la umbra lui, pot crește și se înmulți oameni competenți, directori, consilieri, firme, afaceri. Pe principiul “ce se naște la Slobozia, departe ajunge”, vă prezentăm o firmă din această mirifică zonă a județului, binecuvîntată de domnul Pruteanu. Nu înainte de a reaminti un alt caz deja celebru, de om care a binemeritat, pre numele său Ionuț Cucoară. Ajuns la Carmen Saeculare într-un splendid interimat, și-a închiriat apartamente prin București, a făcut lucrări fără justificări (în afară de cele pro bono) și a fost debarcat atît de rău, încît a ajuns să se ocupe tot de cultură. Și tot pe bani publici. Despre el, numai de bine.

În schimb, de foarte bine, azi despre SC Aqua Park SRL din Slobozia Roznovului, strada Șes 126J, care are un singur acționar, domnul Vlasie Gheorghe. Totodată și administrator. Conform codului CAEN, obiectul de activitate principal al firmei îl reprezintă Lucrările de construcție a drumurilor și autostrăzilor. Firma, în acte s-a înființat în 2004, dar a început  să devină un jucător activ pe piață din 2007, mai cu seamă 2008, după ce, absolut întîmplător, cheile bugetului județului au încăput pe mîinile iscusite ale dlui Pruteanu, la început parțial, apoi din ce în ce mai total. La fel a crescut și cifra de afaceri, tot absolut întîmplător sîntem siguri de asta, a firmei Aqua Park.

În 2006 nu are nici o cifră de afaceri, are datorii de un miliard jum’ate, trei angajați și nu are capitaluri proprii. Putem presupune că s-a calificat mai mult în stat. Din 2007, lucrurile se schimbă. Cifra de afaceri saltă brusc la 12 miliarde de lei vechi (cu 9 angajați), în 2008 la 32 de miliarde (cu 14 angajați), în 2009 se dublează, ba chiar mai mult – 73 de miliarde (cu 19 angajați, dar ce angajați!!!), iar în anul de criză binecuvîntată 2010 se stabilizează la 68 miliarde (cu 24 de angajați).

Profitul ajunge în 2010 la un miliard de lei, cam cît sînt și capitalurile proprii, iar activele (bunurile firmei) valorează vreo trei miliarde.

 Specialiști în calamități

Poate că firma ar fi rămas într-un ilustru anonimat dacă n-ar fi devenit abonată, evident prin profesionalismul de care a dat dovadă și nicidecum prin locul de baștină, la “lucrări de îndepărtare a efectelor calamităților” pe bani proveniți aproape 100% de la FSUE (Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene), principalul instrument de care dispune Uniunea pentru a face față dezastrelor naturale și pentru a-și manifesta solidaritatea cu regiunile afectate de un dezastru.

În concepția FSUE, dezastrele înseamnă inundații, incendii forestiere, cutremure, erupții vulcanice, furtuni și secetă. Cum România – și Neamțul nu face excepție – e plină de dezastre, banii au venit și trebuiau găsite firme care să-i poată gestiona. Un lucru foarte important de știut este că acești bani, dată fiind urgența lucrărilor, nu trebuie să respecte circuitul normal al licitațiilor. Procedura aplicată se numește “negociere fără publicare” și decurge cam așa: o comisie județeană, în frunte cu Prefectura, ISU, Construcții, etc, constată calamitatea – a fost luat un pod, un acostament, o protecție de mal, o îmbrăcăminte asfaltică, un podeț, etc. După constatare, se face, normal, o hîrtie, care pleacă spre ministerul de resort – Transporturi, Dezvoltare. Imediat după, că doar e urgență, se trece la negociere. În principiu, se alege o firmă din zonă sau se cer rapid trei oferte de la tot atîția constructori. Contractul se poate încheia în 24 de ore și nu se respectă limita de sumă de 15.000 de euro pentru licitație. Se pot da miliarde pe un asemenea contract. Apoi, se anunță obligatoriu în 48 de ore pe SEAP cui i-a fost încredințat contractul. Este evident că acest gen de contracte, în care procedurile de la licitații nu se aplică, este foarte agreat de potențialii beneficiari ai lucrărilor. La fel de evident este că cine are prieteni în funcții de conducere și de decizie poate afla despre aceste lucruri în timp util și poate să sară cu oferta în timp și mai util. Procedurile fiind laxe, și ofertele se mulează. De ce această lungă prezentare?

Pentru că Aqua Park, spre exemplu în 2010, din cifra de afaceri de 68 de miliarde, are peste o treime din asemenea lucrări, adică 21 de miliarde. În condițiile în care unii ar putea să creadă că locul unde-și are sediul social firma ar fi putut fi un avantaj. Este, să reamintim, Slobozia de Roznov. Locul în care distinsul președinte al CJ Neamț, Vasile Pruteanu, are o casă de locuit. Pînă la proba contrarie, noi credem că nu. Marcăm doar coincidența.

Lista lucrărilor Aqua Park

Pe principiul “dați o șansă și firmelor din zonă”, Aqua Park a primit/ a cîștigat/ a ofertat/ s-a ales, cum doriți să-i spuneți, cîteva lucrări din Slobozia calamitată. Prima, în apropiere de casă, “Refacere corp drum, acostamente, parte carosabilă pe DJ 127A… Bicaz-Chei – Dămuc”, în valoare de 570 de milioane vechi. Pe același principiu al apropierii de casă, se mai face o lucrare cu aceleași caracteristici plus protecție maluri. Pe DJ 127A Toșorog – Bicazu Ardelean. Pe suma modică de 8,380 miliarde. Adică vreo două milioane și ceva de euro. Principiul se respectă și mai departe: se reface un drum, se refac niște maluri, se regularizează o albie, la Dobreni, pe 700 de milioane de lei. Și, o fi/ n-o fi greșeală, o fi/ n-o fi aceeași lucrare, se reface un DJ 127A Toșorog – Bicazu Ardelean. Pe 2,350 miliarde de lei. Să reținem că de la Toșorog în Bicazu Ardelean avem aproape 12 miliarde băgate în Aqua Park, ceea ce e de bine.

Pe lista lucrărilor, același drum județean mai beneficiază de 1,2 miliarde de lei, pentru refacerea unui podeț, dar lat (750 milioane) și a unui podeț, tubular de data asta (300 milioane). Fără să știm exact unde duce drumul județean 155F (adică oriunde între Bicaz – Izvoru Muntelui – Durău – Ceahlău – Bistricioara), vă putem spune că la km 35 s-a refăcut un zid de sprijin cu 580 de milioane. Ca să încheiem  lista lucrărilor, tot pe drumul 127A, la km 9+040, peste pîrîul Jidan, se face o “Refacere de pod” în valoare de 7,150 miliarde de lei. Evident, tot de către Aqua Park, că de-acum știa despre ce e vorba.

La capitolul investiții, podul peste pîrîul Jidan are mai multe surse de finanțare – buget local, sponsorizare (un miliard), restul banilor fiind de la UE via FSUE.

Am solicitat Consiliului Județean printr-o cerere de informații să pună la dispoziția publicului toate lucrările firmei Aqua Park Slobozia în materie de calamități. Despre celelalte contracte cu autorități publice, locale sau județene, nu facem vorbire. Deocamdată.

“Nu sînt rudă cu domnul Pruteanu!”

Domnul Gheorghe Vlasie s-a dovedit, nota bene, extrem de cooperant, încît a promis și-o colaborare viitoare cu ziarul după ce apare materialul. Este drept, a precizat că n-ar vrea pricină de scandal. Pe scurt, domnia sa a punctat:

– Nu am absolut nici un grad de rudenie cu domnul Pruteanu. Eu sînt din Roznov, sediul social este la Slobozia, unde-mi țin utilajele.

– Probabil se spune că sînt rudă cu domnul Pruteanu pentru că fac lucrări cu CJ, dar nici vorbă de asta!

– Să vă explic cum a fost cu calamitățile: eu lucram deja la Dămuc cînd s-a întîmplat nenorocirea, am intervenit cu utilajele la solicitarea domnului primar. Ulterior mi s-a cerut ofertă de preț pentru continuarea lucrărilor. A venit și domnul Videanu acolo, ministrul, și s-au făcut promisiuni.

– Da, mai lucrez cu CJ, anul acesta am o lucrare în zona Roman, între Ion Creangă și Valea Ursului, vreo 20 de miliarde.

– Da, lucrez cu autorități publice, cu mai multe primării. La Rediu am un contract pe fonduri europene cîștigat prin licitație.

– Da, am lucrat și cu Drupo, am subcontractat de la ei. Nu foarte mult. În 2010 deloc, mai mult în 2009.

– Toate lucrările sînt obținute cinstit prin licitație sau prin selecție de ofertă. Acum e ușor să găsești firme de construcții, le cauți pe internet. Așa cred că s-a întîmplat și la Dămuc. Valoarea era mică, undeva în jurul a 500 de milioane.

– Eu sînt silvicultor, am făcut și dreptul, dar am doi ingineri angajați la firmă care se pricep.

20 de miliarde plus 20 de la Roman, fac vreo 40 și ceva de miliarde. Iaca s-a cam depășit 60% din cifra de afaceri numai din două lucrări, din calamități și-un contract cu autoritate publică.

(V.B., D.O.)