Nu există nimic mai frumos decât să te trezești dimineața, să deschizi ferestrele casei tale și să vezi că a mai trecut un alt anotimp. De câțiva ani buni, anotimpurile se scurg peste noi și peste Roma, devenită casa noastră. Am rămas uimită, văzând cum, în ultimul timp, tot mai mulți tineri și tinere vin la Roma doar pentru a face shopping, doar pentru cluburi de noapte, baruri și distracție. Ca peste tot în lume.
Mare mi-a fost uimirea când, întrebându-i ce le-a plăcut la Roma să primesc un răspuns de genul: “Nu știu dacă mi-a plăcut ceva… Știu când am urcat și când am coborât din avion, restul timpului am fost beat”. Ce mod ciudat de a cheltui banii părinților și timpul prețios al tinereții, când ți se oferă șansa să mergi pe urmele strămoșilor tăi, ciopliți în Columna lui Traian, să vezi conturată harta țării tale pe zidurile Forumului Roman, să pășești în interiorul Colosseum-ului, așa cum adevărații creștini o făceau cândva.
Roma are pentru unii doar două anotimpuri: unul al unor frumuseți nemaîntâlnite nicăieri în lume, iar celălalt al bucuriei de a trăi. Pentru că italienii își primesc turiștii adevărați cu multă simplitate… Ei își văd de treburile lor, dar, în același timp, îți dăruiesc o informație, un zâmbet, iar cel mai mult îi încântă faptul că le vorbești în limba lor, chiar dacă o faci cu teama de a nu greși.
Nu poți fi în Roma celor două anotimpuri fără să ajungi în Cetatea Vaticanului, să admiri celebra Cupola, să simți sub piciorele tale greutatea urcușului, pentru că, trebuie să știți, în vârful acesteia nu se ajunge decât cu piciorul și după destul de mult efort fizic. Acolo te simți ca pe acoperișul lumii… între pământ și cer, între om și Dumnezeu. Zborul păsărilor se face, parcă, mult mai lin, iar foșnetul vieții de zi cu zi ajunge la tine ca o șoaptă.
De treci pe sub celebrele bolți arcuite, ajungi la Muzeele Vaticanului, care oferă omului simplu din noi mult prea multă frumusețe, cultură și știință, pentru a fi cuprinsă într-o singură vizită. Cu toate acestea, senzația unică și expresia “mi s-a tăiat respirația” ți-o dă întâlnirea cu Capela Sixtină. Aici sunt strict interzise fotografiatul, deși mulți se laudă cu talentul lor în a fura câteva imagini, și, ceea ce mi se pare impresionant, vorbitul, chiar și în șoaptă. De fapt, intrând aici, nu ai nevoie de nici unul dintre aceste lucruri… te simți o pasăre în zbor, te simți cel mai neînsemnat om de pe pământ. Totul pălește în fața unei asemenea frumuseți și, deși suntem umăr lângă umăr, nimeni nu îndrăznește să spună ceva. În această scurtă trecere prin Capela Sixtină, fiecare se întâlnește cu Dumnezeu.
Nu trebuie să fim vizitatori doar cu bani mulți în buzunar, cu aerul de atotștiutori, cum fac tinerii mei prieteni veniți la Roma. Trebuie să iubim și să prețuim frumusețea în toate formele ei, viața acestui oraș și ceea ce lasă în sufletul nostru.
Am întâlnit multe persoane care, deși s-au lăsat fotografiate lângă aceste simboluri ale Romei și ale umanității, au spus cu ușurință, că este un oraș murdar și care nu are mare lucru de arătat, chiar dacă le-a făcut plăcere să calce în Cetatea Eterna. Pentru ei și pentru mulți alții, Roma înseamnă doar trecerea în carnet a unei alte mari capitale, lăudatul în fața prietenilor și hainele de firmă cu care pleacă în geamantanele burdușite.
Nu vreau să îi supăr pe tinerii dornici de frumos și cultură, pe oamenii care trăiesc o viață întreagă cu visul de a vedea Roma și cu greu ajung să și-l îndeplinească. ~n tot și toate există o fărâmă de noroc, pe care Dumnezeu a lăsat-o pentru noi. Cu toată urâțenia de care dă dovadă în zilele noastre omenirea, iată că se strecoară și picături de frumusețe, pentru cei care ajung să cunoască aceste două anotimpuri ale Romei, de ieri și de astăzi.
Manuela Soneț,
Roma, 30 noiembrie 2011.
Un comentariu
Fata Tatii, nu stiu ce te face atat de performanta ? Putin (mai mult) COMUNISTA prezentarea. Adica pentru romanii prosti, neumblati.Ca si cum nu ai fi auzit de Badea Cartan. Doar comunistii scriau ca sa “juisam” PATRIOTIC. Sunt mandru, ca cetatean al Europei si Lumii, ca exista “Cetatea Eterna”(oare, Sarmisigetuza ?) cu Columna lui Traian (dar de ce ar fi superioara monumentului de la Adamclisi ?) , Colosseum (loc de tortura ) si Cetatea Vaticanului (cea care, in splendoarea ei a acceptat Holocaustul) Acestea nu sunt LOCURI COMUNE, dar nu avem dreptul sa facem PREZENTARI COMUNE, tip ghid turistic !
Cu deosebit respect,