Centrul Militar Neamț în caruselul familiei Pruteanu

 Încrengătura afacerilor de familie/ cumetrie/ prietenie ale lui Vasile Pruteanu pe banii pe care-i administrează în calitate de președinte al Consiliului Județean Neamț ne rezervă săptămînă după săptămînă noi surprize. Scriam acum nouă săptăm]ni despre legăturile de afaceri Pruteanu&familia cu rubedeniile asociatei fiicei sale. Societatea cu pricina, Silguard SRL Săvinești, a ajuns beneficiara unor contracte de pază cu Consiliul Județean, cu Direcția Generală pentru Asistență Socială și Protecția Copilului Neamț – evident, subordonată Consiliului Județean Pruteanu. Patronul firmei, pe numele său Cosmin Mihai Vicol, ne declara că aceste contracte sînt ”nu mare lucru, nu știe ce” și că, în cadrul contractului cu Consiliul Județean, mai are și un punct de pază la Inspectoratul pentru Situații de Urgență. Am verificat cele spuse și am aflat că patronul are dreptate și nu minte: un punct de la ISU este păzit de civili. Domnul Cosmin Vicol n-a spus întru totul adevărul. A omis să ne spună că societatea domniei sale mai păzește un obiectiv militar(izat): Centrul Militar Județean Neamț (CMJ).

  Aranjamente de tip Pruteanu

 În anul 2009, pe 10 august, se încheia un contract între CJ Neamț și Silguard SRL, avînd ca obiect asigurarea pazei și protecția bunurilor pentru sediul de la Consiliu, de luni pînă vineri, între orele 7 și 17, pe intrarea II a Casei Albe (intrarea principală fiind păzită de jandarmii statului, care la Consiliul județean sînt indezirabili, că nu pot fi asociați la firma fetei președintelui), la sediul Consiliului din Cordun (zilnic, 24 din 24 de ore, inclusiv sîmbăta, duminica și în sărbătorile legale), Inspectoratul pentru Situații de Urgență (cu același program) și Centrul Militar Județean Neamț, care beneficiază, și el, de program de pază full-time, pentru apărarea secretelor Armatei Române printr-o firmă privată. De ce a omis domnul Vicol să menționeze și acest punct de lucru, nu înțelegem. Dar o parcurgere a documentele poate să ofere un răspuns indirect. În anul 2010 se încheie un contract separat numai pentru Centrul Militar Județean. Pe 6 august 2010, cu o valoare de 74.516,06 lei. Contractul nu a fost semnat de Vasile Pruteanu – ar fi fost conflict de interese -, ci de Mircea Pintilie. În aceeași zi, același Mircea Pintilie semnează încă un alt contract cu Silguard, pentru paza Consiliului Județean și a ISU, în valoare de 72.968 lei. În 2011, cifrele se repetă, cu mici modificări: 73.864,32 pentru Centrul Militar și 77.088,32 pentru Consiliul Județean și terții. Dacă stăm să adunăm, se cumulează o sumă frumușică pentru niște servicii de pază mai mult decît lejer. E greu de crezut că cineva atacă ISU sau Centrul Militar, ca să nu mai vorbim de intrarea II a Casei Albe, păzită oricum de jandarmi. 

                       Total          470.569 lei (4 miliarde 700 milioane lei vechi)

 O să vă întrebați de ce contractul din 2009 cuprindea toate obiectivele și cele din 2010 și 2011 sînt separate. Este foarte simplu: în 2009 s-a făcut licitație pentru aceste servicii, în ceilalți ani a fost achiziție directă.

De ce? Ne spune Mihail Popescu, șeful achizițiilor publice din Consiliul Județean: ”În 2010 s-au făcut economii, s-a renunțat la paza de la Roman și, fiindcă erau două instituții unde se făcea pază, s-au organizat două proceduri, deoarece erau coduri CPV diferite. Ca să se organizeze procedurile trebuie întocmite niște referate de oportunitate”. La întrebarea cine întocmește aceste referate, răspunsul a fost corect: ”Ordonatorul principal de credite!”

Cine este acesta, nu trebuie să ne mai spună dl. Popescu. Este vorba, ați ghicit, despre domnul Vasile Pruteanu, președintele CJ Neamț, tatăl fiicei sale, asociată cu soția celui de la… Silguard! 

Economisirea făcută  o puteți vedea în tabelul de mai sus. Clar este un singur lucru – s-a vrut achiziție directă, pentru ca serviciile să vină de la Silguard.

Cum se măsluiesc achizițiile? Legal.

 Ingeniozitatea celor care dau și primesc ordine în privința direcționarii procedurilor de achiziții zburdă fără limite datorită largheții legii și a indolenței organelor de control. Un exemplu de flituit bani publici, de falsuri, de eludare clară a legilor, avem în procedurile aranjate pentru Silguard.

În 2010, pentru serviciul de pază de la Consiliul Județean și ISU se organizează o procedură de achiziții conform codului CPV 79713000-5, ceea ce înseamnă că se făcea pentru servicii de pază. Corect  și legal. Cum în aceeași zi se organizează o altă procedură, tot pentru servicii de pază, tot de către Consiliul Județean și pentru care ar fi trebuit organizată încă o licitație, s-a căutat un alt cod CPV ca să pară că ar fi vorba de alt soi de serviciu. S-a mers pe codul 79714000-2. Numai că acesta nu descrie servicii de pază, ci servicii de supraveghere!!!

Dacă ne luăm după acest cod, județul Neamț bifează o premieră pentru Armata Română, din vremuri imemoriale pînă-n ziua de azi: Centrul Militar Județean Neamț este supravegheat de Silguard, nu păzit! Este, credem, singura instituție militară din țară care e supravegheată de civili și, pe deasupra, pe bază de contract.

Cum minciuna are picioare scurte, iar imaginația debordantă în materie de fușerit legea are și ea limite, contractul dintre Silguard și Consiliul Județean pentru Centrul Militar Județean prevede, într-un final, ”servicii de pază la sediul Centrului Militar Județean din Str. Durăului nr. 9”.

Nepricepere? Nici vorbă! În nomenclatorul codurilor CPV, cele două sînt unul lîngă altul și au fost alese anume pentru a da o spoială de credibilitate. Mai există și credința, adînc înrădăcinată, a celor care se ocupă cu procedurile că doar ei se pricep să citească ce e în caietele de sarcini și că nici un organ de control nu intră în jungla chichițelor din contracte.

Este vorba despre o întîmplare? Nici vorbă, totul este premediat, calculat la secundă și acoperit în hîrtii de tot felul, semnate de cît mai mulți, pentru a crea o aparență de legalitate.

Este vorba despre interese? În mod sigur, toate aceste proceduri sînt făcute pentru a îmbogăți niște firme din sistemul pus la punct de Vasile Pruteanu în folosul său personal, al familiei și al supușilor săi.

 Un  șef de stat major fără acreditare

 Am încercat să aflăm un punct de vedere de la conducerea Centrului Militar Județean Neamț. În lipsa comandantului, am stat de vorbă cu șeful de stat major, lt.colonel Marius Zgîrcia. Ce am aflat de la dînsul: ”Centrul este o structură specializată a MApN, în sprijinul Consiliului Județean Neamț și, da, paza este asigurată de o firmă privată specializată”. Ce nu am aflat de la domnia sa: ”Nu pot să vă spun care este firma, știu care este, dar nu am acreditarea să vă spun, întrebați la Consiliul Județean”.  O spunea cu atîta seriozitate încît, în fața acestui secret militar, ne-am lăsat păgubași.

În atenția organelor de anchetă

– Procedurile de încredințare directă pentru serviciile de pază de la Centru Militar prevăd supravegherea, nu paza, iar contractul este încheiat pentru servicii de pază. Contractul nu este conform cu procedura, deci trebuie anulat. Și recuperați banii de la cei care au gestionat situația, de la cei care au semnat și de la cei care conduc instituția care a organizat procedurile.

– Vasile Pruteanu, dovedit deja în conflict de interese și fals în declarații în privința contractelor cu firma fiicei sale, a continuat să sfideze legea și să folosească banii județului în mod discreționar, de data aceasta în folosul soțului asociatei din firma fiicei sale.

– Credem că este singurul caz în care o unitate militară din România este ”supravegheată” prin contract de niște civili. Cum în directa subordine a ministrului Gabriel Oprea există o structură numită ”Direcția de Prevenire și Investigare a Corupției și Fraudelor ”, ne așteptăm ca un raport al ei să se afle deja pe masa ministrului. Despre instituțiile de control din Neamț ne așteptăm să se sesize doar atunci cînd deja lucrurile sînt rezolvate de presă.

Valentin BĂLĂNESCU