În caz de cutremur, la 641 de hidranți supraterani din cei 715 apa nu va avea presiune suficientă
Datele problemei sună cam așa: avem un Inspectorat pentru Situații de Urgență care intervine cu echipaje de pompieri la stingerea incendiilor, mașinile pleacă la drum pline cu apă, dar apa se mai și termină. Ce fac ei în Piatra Neamț, indiferent de cîtă apă încarcă la plecare? Folosesc rețeaua de hidranți supraterani, doar de-a asta-i avem. Întrebare delicată: chiar îi folosesc? Pot fi folosiți, în termenii reali ai intervenției de urgență, toți cei 715 hidranți supraterani noi?
În Piatra Neamț, în perioada 29 iunie 2009 – 22 ianuarie 2010, au fost montați prin Măsura ISPA 2002 RO 16 P PE 023 un număr de 715 hidranți supraterani. Aceștia sînt de două tipuri: 1A2B (sau 1xA2xB) – 74 bucăți și 2B (sau 2xB) – 641 bucăți. Ambele tipuri au diametrul nominal (Dn) de 100 mm, iar codificarea se referă la numărul și tipul gurilor de alimentare cu apă. Potrivit datelor furnizate de purtătorul de cuvînt al Companiei județene APA SERV SA Neamț, montarea primului tip de hidranți s-a făcut cu 1.174,14 Euro pe bucată, iar pentru cel de-al doilea cu 1.358,25 Euro bucata. În prețuri fără TVA. Din înmulțiri și adunări rezultă o afacere notabilă.
Măsura ISPA de la Piatra Neamț s-a derulat între 2002 și 2010. Denumirea oficială a fost „Îmbunătățirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, canalizare și a stației de epurare din municipiul Piatra Neamț”. Bugetul alocat proiectului, în valoare de 28.485.311,63 euro, a fost asigurat, în proporție de 74% de Uniunea Europeană, sub forma asistenței financiare nerambursabile, și 26% de către Compania Județeană APA SERV SA Neamț, prin contractarea unui împrumut la Banca Europeană de Investiții. Montarea hidranților a făcut parte din componenta Extinderea și reabilitarea sistemului de alimentare cu apă potabilă, contorizare și a stației de tratare a apei potabile, care împreună cu Reabilitarea și extinderea sistemului de canalizare fuseseră adjudecate de compania austriacă STRABAG. În urma unui scandal uriaș, s-a reușit rezilierea acestui contract, lucrările fiind preluate și terminate de asocierea dintre firmele locale MOLDOCOR și TLSIT. Partea cu Reabilitarea Stației de Epurare a Apelor Uzate a revenit companiei britanice BIWATER și nu au fost probleme. Unii își amintesc, probabil, de semnarea în cadru festiv a contractului cu BIWATER, în toamna anului 2005, de față fiind atunci Quinton Quayle (Ambasadorul Regatului Unit în România) și Jonathan Scheele (șeful Delegației Comisiei Europene în România).
Anterior acestei etape certe de dezvoltare a orașului și de consolidare a unui sistem de intervenții la incendii mai eficient, utilizarea vechilor hidranți subterani îmbina în mod dramatic ghinionul cu ineficiența. Incendiul care a mistuit Biserica Lipovenească din Precista, în urmă cu ani de zile, cînd nu se găseau hidranții, este încă viu în memoria pietrenilor. Astăzi avem hidranți supraterani, moderni, ca în filme, dar… Inspectorul-șef al ISU Neamț, col. Ioan Nițică, afirmă categoric că situația actuală nici nu se poate compara cu ce era înainte. „Se mai fură capacele, iarna mai îngheață, dar gîndiți-vă că în urmă cu cîțiva ani căutai hidranții pe sub asfalt”, punctează același Nițică aproape dintr-o suflare. Dar… Din cei 715, doar 74 de hidranți sînt… mai eficienți, după cum declară lt. Sergiu Țifui, locțiitorul comandantului de detașament Piatra Neamț. Locotenentul Țifui a oferit și precizări: „La cei (hidranții n.a.) care au gură de alimentare de tip A folosm tuburi de absorbție, tuburi tari. Aspirăm și refulăm apa în timp real din mașină”. Asta se referă la utilizarea mașinilor de intervenție moderne din dotare. Cele vechi, la fel ca la intervențiile din mediul rural, unde nu sînt hidranți, se folosesc pe post de cisternă, deși absolut toate mașinile sînt dotate cu kit-urile necesare oricărei joncțiuni de alimentare. Însă, degeaba ai kit, dacă nu ai gură! Din discuțiile purtate la ISU a rezultat și soluția operativă: cînd se pleacă la o stingerea unui incendiu în Piatra Neamț, se cam știe ce tip de hidranți sînt în zona de intervenție. 
Dacă sînt doar de felul celor cu guri de alimentare tip B, se telefonează la dispeceratul APA SERV pentru a mări presiunea în rețea. Și-acum, țineți-vă bine: în caz de cutremur, la hidranții (641 la număr!!!) prevăzuți cu „guri” B nu este presiune suficientă!… Este declarația comună a inspectorului-șef Nițică și a locțiitorului Țifui de la Piatra Neamț. Situația este și era cunoscută. Atît la ISU, cît și la APA SERV. Erau alte soluții, s-a gîndit cineva ele? Din cele discutate cu „providerul” de apă, rezultă că s-a respectat un proiect. Restul poate ține și de fatalitate. Pînă la alte probe.
APA SERV, legată de rețea și de proiect
Sistemul rețelei de apă în Piatra Neamț are o particularitate, ne povestește Gheorghiță Zaharia, director de Dezvoltare în cadrul APA SERV: „Este de tip compensator și asta înseamnă că, în afară de magistrala în care se pompează din captări, intervin și niște rezervoare de acumulare”. De exemplu, se repompează noaptea la un preț foarte mic al energiei electrice, se face o acumulare, iar peste zi, în anumite perioade, nu se mai pompează apă din captări și se merge pe acest tip compensator. Adică apa din rezervoare se reîntoarce în rețea. Gheorghiță Zaharia: „Rezervoarele au și rol de tampon, iar cînd apar vîrfurile de consum – dimineața și seara – nu trag foarte mult din captări, mă țin la un nivel mediu”.
Cît privește problema presiunii în rețea, pentru a face anumiți hidranți utilizabili, iată ce aflăm: „Chestia cu mărirea presiunii este adevărată pînă într-un anumit punct. Presiunea e dată de cîte pompe pornesc eu în captare și pompez în magistrală plus diferențele de nivel – presiunea coloanei de apă – dată de amplasamentele rezervoarelor. Dacă ar fi o presiune mult mai mare față de 2,5 – 3 – 4 bari, cu cît se pompează în mod normal în rețea, nu știu ce rezolv. De la Vaduri am și 4 bari sau o coloană de apă de 40 metri înălțime. Este suficientă să alimentez mașina de luptă pe o gură cu Dn 100 mm. Ei trebuie să aibă reducțiile necesare”.
Firește, orice discuție virează automat spre proiectanți (FICTNER și INTER DEVELOPMENT) și consultant (HILL International). Gheorghiță Zaharia: „Proiectantul a stabilit hidranți supraterani cu un anumit diametru, de 100 mm. Pînă la venirea ISPA, pe raza municipiului au fost hidranți vechi, cu diametrul de 63 mm, care nu erau cu gură A, cu gură B. Noi am venit cu o îmbunătățire. Ca să fac o comparație, municipiul Reșița, care este asemănător municipiului Piatra Neamț, a avut montați pe măsura ISPA în jur la 200 de hidranți. Piatra Neamț are 715. Am pus mai mulți tocmai din dorința că dacă se întîmplă cu un hidrant să fie distrus, altul în apropiere să fie folosit. Nu s-au montat pe rețelele care au sub 90 mm în diametru. Deci sînt zone în care rețeaua e pe 63 mm sau pe 50 mm, or eu nu pot să aștept ca să alimentez o mașină de luptă de la ISU pe așa-ceva. Avem astfel zone în care sînt destul de deși, la distanțe de 25-30m unul de altul. (…) Proiectantul a mai spus să montăm hidranți de un anumit diametru, dar tipul a fost rezultatul alegerii la un anumit moment. Ăia mai puțini au fost aprovizionați de STRABAG. I-am preluat și i-am montat. Au fost niște specificații tehnice la urma-urmei”.
Cert este că, mai devreme sau mai tîrziu, cei de la ISU vor scoate din uz mașinile vechi, de capacitate mare, cele folosite acum pe post de cisterne din care pompează în mașinile moderne, dar care au capacitate proprie de stocare mică. Neavînd decît puține guri de alimentare tip A, prin care se poate face direct aspirație pentru repompare, se schimbă sau nu hidranții? „Cel puțin 5 ani, nu! Sînt sub monitorizare. După aia, să vedem ce se întîmplă, poate APASERV o să-și pună problema să îi schimbe. Problema e la proiectare”, subliniază Gheorghiță Zaharia.
Iar pentru că la APA SERV s-a lucrat sub presiunea rigorilor europene, ce credeți că au făcut ei la momentul potrivit? Gheorghiță Zaharia: „Am cerut acceptul de la ISU, că mă obligă legislația. Eu vreau să montez ceva, dar poate să nu fie conform cu cerințele lor. Am cerut un accept asupra modelului și tipului de hidrant. L-am primit”.
De-aici mai departe, Bunul Dumnezeu și cine răspunde de siguranța comunității să ne spună cum vine treaba cu cutremurul
„Stînd și analizînd, bătaia este pe standardizare. Dar acești hidranți sînt standard european. Au fost aduși din țări ale UE. Am văzut în străinătate hidranți vechi de 50 de ani! Deci, s-o schimbat forma, dar cuplajele rămîn aceleași. Mai e ceva: ce străzi au ei și ce străduțe avem noi… Iar la noi poți parca în fața hidrantului.”
Pagină realizată de Viorel COSMA
