* Puterea încearcă să cumpere bunăvoința revoltaților din țară * PNL face joc de glezne cu demisii de amorul imaginii * PSD face doar declarații * revoluționarii s-au lăsat cumpărați cu promisiuni
”Fenomenul Piața Universității”, așa cum a fost el numit de un distins vicepreședinte de Senat, a fost smuls din mîinile celor care l-au pornit, românii sătui de lipsuri, sărăcie și corupție, și vîndut pe doi arginți de cei care l-au acaparat, care l-au folosit pentru a-și trage foloase personale. Cine? Să-i luăm pe rînd.
Puterea cedează. Oare?
După o săptămînă în care au stat la fund, figurile marcante ale PDL și Guvernului au prins glas la tv. Și au început să duduie fluxurile de știri. Arafat s-a întors la Sănătate la fel de rapid cum a plecat. Taxa auto se amînă pentru la anu’ pentru că posesorii de rable ”n-au înțeles foarte bine sistemul”. Funcționarii, dacă sînt cuminți și papă tot, primesc amnistie fiscală (adică li se iartă sporurile încasate ilegal). CFR scapă de disponibilizări. Ministerul de Interne (a se citi poliție, jandarmerie și etc) scapă de disponibilizări. Jandarmeria primește lefurile restante drept bonus de prezență în stradă. Legea Educației pornește în dezbateri după ce și-a produs deja efectele. Capul lui Baconschi e servit pe tavă poporului însetat de sînge (nu mai stă nimeni să se întrebe de ce ar fi ministrul de Externe la fel de greu ca un prim ministru sau un președinte, o fi vreun principiu șahist în care nebunul face mai multe parale ca turnul). Din graba de a trimite lumea în casă, Puterea face supremul sacrificiu și recunoaște, cu juma’ de gură de Boc, că FMI a recomandat mărirea pensiilor și salariului minim. Dar, nu le poate mări,că nu e de unde.
Opoziția flușturatică. Asemenea duduii care-și postează poze sexy pe site-uri de socializare, PNL și PSD își dau brînci care să se vadă mai întîi, mai tare, mai mult și mai bine la tv. Cu un miting la Arcul de Triumf în care trecătorii s-au strîns mai mulți decît activul de partid, cu discursuri bine frazate, dar lipsite de conținut, opoziția face joc de imagine. Dacă Băsescu ar fi venit și, pe principiul penelor de papagal, le-ar fi spus ”luați, băieți, anticipate și guvernare”, amînau ei alegerile. Cum președintele nu le-a spus-o, ei se joacă. Liberalii au plusat cu jocul de-a demisia din Parlament. Nu de azi, ci de pe 1 februarie. Bombardat brusc de atîta maculatură cu care nu știe ce să facă, Crin aruncă mănușa aliaților de USL, pesediștilor. Că, cică, să demisioneze toți. Singură, lucidă într-o mare învolburată, vocea lui Adrian Năstase anunță că demisia parlamentarilor nu aduce anticipate, ci doar alegeri parțiale pe colegiile vacantate. Demisii scrise doar ca să nu fie niciodată acceptate? Pare că da.
Revoltații. Solidaritatea invocată prin apelurile la ieșit în stradă, la proteste, la lupta împotriva dușmanului de clasă, s-a pierdut pe traseul celor 10 zile de mitinguri. Tinerii și-au amintit de sesiune, ceferiștii de promisiunea salariilor, ”oamenii legii” de promisiunea slujbelor intacte și a salariilor plătite, iar culmea mercantilismului a venit de la revoluționari. Aprigi pînă pe 23 ianuarie, înfocați în manifestările de stradă, după ce au bătut cruci pe asfalt și au aprins lumînări întru veșnica pomenire a guvernării, revoluționarii au primit promisiunea restituirii indemnizațiilor și s-au declarat mulțumiți. Atît a fost de ajuns ca să stingă pornirea rebelă, idealurile, lozincile și simțămintele înalte.
Cum se vor termina toate astea? Nici nu mai contează. Acum, pare că toată lumea iese din ”amplele mișcări de stradă” mulțumită, cu satisfacția lucrului bine făcut. Rămîne, peste toate, pancarta pe care o țineau niște mîini înghețate, mai acum trei zile, în Piața Universității: ”We love to entertain you”.
Dana OSTAHIE
