Poate nu știați unde se duc…Aici sunt banii dumneavoastră!

Banii aflați la dispoziția Consiliului Județean au fost folosiți în funcție de nevoie sau în funcție de interese? O întrebare firească acum, la sfârșit de an, când am aflat că nu mai sunt bani decât pentru strictul necesar, salarii, programe europene etc. Declarațiile publice ale lui Culiță Tărâță, de la începutul mandatului, în care vorbea de reducerea cheltuielilor inutile, nu au putut fi respectate. Din mai multe motive. Unul ar fi cheltuielile tradiționale pentru tot felul de serbări câmpenești, datorii electorale ale executivului, dar și ale consilierilor, ele fiind făcute la presiunea primarilor cu oarece cheag de voturi. Altul este ostilitatea consilierilor PSD-PDL-PPDD, coordonați de cuplul Arsene-Ștefan, care au ținut să dea bani în stânga și în dreapta pe motive de multe ori puerile. Culmea cheltuielilor fără cap și coadă a mers spre programe nerambursabile, unde împărțeala pe față, fără niciun fel de jenă, s-a făcut pe principiul ”cine este cu noi, cine ne-a ajutat și cine ne va ajuta de-acum încolo”. Motivele pentru care s-au acordat banii sunt frumoase, dar cele mai multe din programe au fost făcute de mântuială, doar cu dorința firească de a trimite mai repede facturile și a încasa banii. Vă prezentăm în această ediție toate cheltuielile făcute de Consiliul Județean cu asociații, instituții, organisme guvernamentale, neguvernamentale. Practic, unde au plecat banii din județ. Observați că nu vorbim de banii pentru reparații drumuri, corn și lapte, mere pentru elevi, salarii, programe europene, reparații, deplasări, diurne, telefoane, tablete, protocol.

Sportul: bani mulți, performanțe deloc

Consiliul Județean Neamț s-a dovedit larg la pungă cu sportul, la nivel de echipe, chiar dacă rezultatele au lipsit aproape cu desăvârșire. Legea este destul de restrictivă la modul în care se pot da banii de la județ pentru sport. Ar exista două situații, pentru organizarea de competiții – atenție! nu pentru participarea la campionate naționale, este vorba despre competiții organizate în Neamț – și pentru recompensarea performanțelor. Ca să se evite cele două situații, a fost aleasă calea asocierilor. Nici ea foarte normală, dovadă că unii primari, cum este cel din Buzău, au început să dea cu subsemnatul la DNA. Cluburile se angajează, de cele mai multe ori formal, să promoveze județul. Care județ înseamnă, de cele mai multe ori, un site, cum este ”viziteazăneamț.ro”. Și primesc banii. Raportul dintre valoarea sumelor primite și beneficiile promovării nu l-a calculat nimeni, pentru că totul se face formal, țelul fiind doar banii. Cum sunt ei justificați este o cu totul altă problemă, asupra căreia vom reveni.

FC Ceahlăul SA, deci o societate pe acțiuni, a primit bani în baza unei asocieri din 2008, care a expirat la data de 28.08.2013. În acest an, până la finele lunii octombrie, 677.875, 62 lei au ajuns la echipa de fotbal, motivația fiind, desigur, sprijinirea fotbaliștilor de la FC Ceahlău. Evident, asocierea și, implicit, suma (enormă față de rezultatele rușinoase) a fost posibilă pe baza unei majorități lejere PDL. Asociații societății pe acțiuni sunt oameni potenți financiar, cunoscuți, și este cel puțin ciudat că, folosind bani publici, nu au făcut un raport, la fel de public, pentru justificarea lor. Viorel Măstăcăneanu, Mihai Apopii, Vasile Asofronie, Iulian Boghean, Dan Ionel Ghineț, Alexandru Olariu, Costel Diaconu, Vasile Trenchea, Constantin Cristian Coroamă, Vasile Ouatu, plus 4 societăți comerciale sunt cei care apar pe lista acționarilor. Sunt mulți sau puțini banii dați la clubul Ceahlăul? În vremuri normale, poate n-ar fi mulți, dacă echipa joacă ceva, așa cum s-a întâmplat anul acesta. Pentru că doar anul acesta s-au obținut niște rezultate și nu mai vorbim de marea performanță a evitării retrogradării. ”Vina” îi aparține antrenorului Miriuță și celui care l-a adus la echipă. În vremuri de criză, însă, clar sunt bani aruncați în vânt.

Tot în 2008, se mai încheiau 2 contracte de asociere, cu Asociația Handbal Club Municipal Roman (pentru sprijinirea echipei Handbal Club Municipal Roman) și Volei Club Unic Piatra Neamț (pentru sprijinirea Volei Club Unic Piatra Neamț). Valoarea asocierii este de 15.000 lei/ lună. Anul acesta, clubul din Roman a primit 130.714 lei, iar echipa consilierului de Piatra Neamț Vasile Ouatu a primit 135.000 lei. Handbalistele din Roman se învârt în jurul locului 4, iar la volei se stă foarte bine, undeva pe locul 8 în acest moment.

Echipa de fotbal din liga a III-a, Sport Club Municipal Petrotub Roman, are contract de asociere din 2010 și primește 20.000 de lei lunar. Până acum, a primit 200.000 lei (2 miliarde vechi). În acest moment, ocupă locul 2 în grupă. Cinstit vorbind, raportat la nivelul competiției, sunt foarte mulți bani, mai ales dacă ne uităm în curtea FC Ceahlăul, care, în prima ligă fiind, a primit 6,77 miliarde vechi. Și aici este necesară o justificare a sumelor plătite și un raport public privitor la destinația pe care au luat-o banii.

Handbal Club Feminin Piatra Neamț, o echipă de mare tradiție, primește doar 6.000 lei/ lunar, activând în liga secundă. A primit 60.000 de lei până la sfârșitul lui octombrie.

Un loc aparte îl ocupă alte două asocieri pe care, de data aceasta, le susținem fără nicio ezitare, cu același amendament, al controlului riguros al banilor. Este vorba despre Liceul cu Program Sportiv Piatra Neamț, care a primit anul acesta 45.000 lei (5000 lei/ lunar), pentru sprijinirea echipei de handbal masculin, și de Clubul Sportiv Ceahlăul, unde banii – 53.333 lei – ar trebui să fie folosiți ”pentru promovarea sportului de performanță în rândul copiilor și tinerilor din județul Neamț, în domeniile canotaj, atletism, lupte, caiac-canoe”. Bani puțini, foarte puțini, pentru sporturi care au produs rezultate și unde ar exista potențial pentru performanță.

Ca să exemplificăm, mergem din nou la fotbal și ajungem la asocierea semnată anul acesta (26.06.2013) cu Asociația Județeană de Fotbal, care a primit rapid 95.000 de lei pentru ”dotarea cu echipament și articole sportive a echipelor din cadrul asociației”. Care echipe și cine sunt patronii care nu au bani de echipamente, de le trebuie neapărat bani dați de județ, ca pe vremea comunismului? O altă întrebare care musai necesită un răspuns.

La capitolul ”Și alți bani dați pentru sport” îi putem include pe cei care au ajuns la Club Sportiv Ecvestru Piatra Neamț (20.000 de lei, pentru Trofeul ”Virgil Bărbuceanu”) și pe cei care au ajuns la Clubul Sportiv ”Biruința Gherăiești” (doar 5.000 de lei, în condițiile în care, cu pasiune, încăpățânare și făcând cinste județului, promovează sportul național despre care ne este rușine să amintim: oina). Bani foarte puțini, rușinos de puțini, mai ales în contextul în care se dau 5.000 de lei pentru organizarea unui concurs pentru debutanți clubului Delmadi și aceeași sumă, de 5.000 lei, pentru ”organizarea concursului de alergare montană «Bate Toaca»”, acordată Asociației Future din Piatra Neamț. Comparațiile sunt de prisos, La fel și discuțiile.

Suma trimisă spre sport în 10 luni ale anului 2013 este de fix 1.431.922,62 lei (14,4 miliarde lei vechi).

 Scriitorii, mai ”mici” decât ANTREC

Criteriile pe baza cărora se fac asocierile în Consiliul Județean se dovedesc la fel de greu de înțeles și când sunt atinse alte domenii. De exemplu, cultura.

Societatea Scriitorilor din Neamț primește 10.000 lei pentru editarea revistei ”Antiteze”, numerele 33-36. Banii sunt oricum puțini, dar măcar rămâne ceva palpabil în urmă, o revistă deja cunoscută, unde publică destui oameni care au ceva de spus despre cultura locală și națională. La polul opus, consilierii județeni au aprobat în 2010 un acord cu celebrul ANTREC, care beneficiază din partea județului de 2.500 de euro per bucată festival la care participă. Anul acesta, a primit deja 22.024 lei, pentru realizarea proiectului ”ProMoVal – dezvoltarea și consolidarea turismului în N-V Moldovei”. Dacă promovarea s-a făcut pe modelul deja cunoscut, mai avem o cantitate de bani tocați cu grație.

Este cazul – sugerăm și cerem președintelui Tărâță – ca Auditul să efectueze un control amănunțit asupra decontărilor venite la compartimentul economic al Consiliului Județean, pentru a vedea exact pe ce s-au cheltuit banii.

Putem merge cu comparația și mai departe: Clubul Ecoturism ”Dr. Gh. Iacomi” primește doar 2.000 de lei pentru organizarea cupei ”Dr. Gheorghe Iacomi”, în timp ce pleșcarii de la ANTREC rămân abonați la banii județului cu mult aplomb. Palatul Copiilor, cât a mai rămas din el după ce au apărut vilele îmbogățiților locali, care au jefuit o zonă de patrimoniu cu acordul Primăriei Piatra Neamț, primește, și el, mai puțin decât ANTREC – 12.000 lei pentru un festival de muzică și dansuri populare. În definitiv, oricum Palatul Copiilor este pus pe lista neagră a clădirilor care trebuie să-și schimbe stăpânul, în timp ce ANTREC va rămâne de-a pururi.

O prezență nouă pe lista banilor publici în Neamț o reprezintă Asociația ORBIS TERTIUS, care a primit 20.000 de lei pentru organizarea Conferințelor Eranos 2013. Mentorul asociației este controversatul ieșean Sorin Antohi, cel care a recunoscut că a colaborat cu Securitatea încă din liceu, care a mințit în legătură cu titlul de doctor. Reținem episodul cu Securitatea, cu care a semnat încă din liceu. Nu întâmplător, locul unde s-a desfășurat conferința a fost la Târgu Neamț, oraș unde liceele locale au dat, și ele, propriul obol organului de securitate. Priviți în acest context, banii au fost cheltuiți cu folos.

 Bani pentru sănătate, între necesități și interes politic

Pentru ceea ce putem numi generic ”sănătate”, banii pot fi împărțiți în două capitole: bani dați cu folos (și justificare) și bani dați pe interes politic. Poate părea cinic, dar altă explicație nu rezistă la cea mai severă analiză.

În prima categorie intră abonamentul obținut prin asociere, în 2012, de Fundația de Îngrijiri Comunitare, care, anul acesta, a primit 99.595 lei, pentru ”acordarea de servicii de îngrijire socio-medicale persoanelor vârstnice aflate în dificultate”. Motivul acordării banilor stă în picioare în lipsa altor ”instrumente” ale statului român pentru ajutorarea acestei categorii sociale. Tot anul acesta, 5.000 de lei s-au dus la Societatea Națională de Cruce Roșie România, bani pe care județul îi plătește drept cotizație. O altă cheltuială, de 550.000 lei, normală și obligatorie, s-a făcut pentru finalizarea unor lucrări la Spitalul de Pneumoftiziologie Bisericani. Banii s-au dat pe baza unui acord de asociere cu comuna Alexandru cel Bun și trebuie amintit aici că respectiva unitate deservește bolnavii din mai multe județe. De ce spitalul a rămas la o comună, este o cu totul altă mâncare de pește și necesită o discuție separată.

A doua categorie, a banilor acordați politic, pe bază de mușchi etalați în Consiliul Județean, se concretizează în finanțarea unor lucrări la spitalele din Târgu Neamț și Roman. Cele două spitale aparțin primăriilor celor două orașe. De ce trebuie întreg județul să contribuie la finalizarea unor lucrări în Târgu Neamț și Roman? Care poate fi motivația și justificarea alocării banilor? Doar una: așa au primit ordin să voteze consilierii. Este, deci, o motivație pur politică. Dacă s-a luat decizia că primăriile pot susține un spital, atunci s-o facă. Chiar cu credite… Nu să stea cu mâna întinsă la județ, că un cetățean din Rediu nu are nicio treabă cu spitalul din Târgu Neamț, de exemplu, oraș care nu a făcut nimic pentru a încasa cum trebuie impozitele și taxele locale, bani cu care putea finanța spitalul. În felul acesta, prin asociere, primăria de pe malul Ozanei a primit 500.000 de lei, pentru finalizarea unor lucrări (ne putem aștepta și la altele!) la spitalul său, iar Romanul a primit 456.000 lei ”pentru finalizarea lucrărilor de investiții” la spitalul său. Pe logica acestui tip de asociere, orice medic de familie poate veni să ceară ajutor pentru repararea cabinetului, că n-ar fi nicio diferență. Tot pe-aici putem include și asocierea cu Primăria Roman pentru ”restaurarea – consolidarea clădirii în care-și desfășoară activitatea Biblioteca Publică” din orașul condus de Laurențiu Leoreanu. Suma, un mizilic de 9,5 miliarde lei vechi. În definitiv, tot județul trebuie să contribuie la dezvoltarea culturii. Așteptăm cu interes cereri pentru biblioteci comunale, că doar și acolo există sedii de renovat și consolidat.

Între cele două categorii apare unitatea de asistență medico-socială Ceahlău, care beneficiază lunar de 21.000 de lei, în baza unei asocieri din 2011. Anul acesta s-au dat 210.000 lei pentru ”acordarea de servicii de îngrijire, servicii medicale și servicii sociale persoanelor cu nevoi medico- sociale”. Explicația este vagă și este de urmărit pe ce s-au cheltuit banii. Oricum, după dispariția spitalului din Bicaz, centrul ar trebui să fie sprijinit în continuare, evident atât cât permite legea.

Inspectoratul  Școlar, competiții fără bani

Lista finanțărilor de la CJ Neamț continuă cu Inspectoratul Școlar. Unele asocieri par a fi justificate. De exemplu, în martie se cer (și se dau) 30.000 de lei pentru organizarea Olimpiadei Naționale de Chimie. În aceeași zi, 29 martie 3013, se mai semnează un acord pentru organizarea Olimpiadei Naționale de Religie Romano-Catolică și Religie Greco-Catolică. Valoarea acordului, doar 25.000 de lei. Nu aveai cum să nu votezi banii pentru olimpiada de religie, dacă ai dat pentru cea de chimie, care, între noi fie vorba, nu influențează voturi. Nu te pui cu Biserica, indiferent de rit. Cel puțin acesta pare să fie sloganul consilierilor județeni, mai ales că, în definitiv, nu dau de la ei.

Dacă a văzut că se poate și că se găsește disponibilitate, Inspectoratul Școlar a revenit cu o cerere, de 10.000 de lei, pentru organizarea concursului, evident național, ”Cultură și civilizație în România”. Banii au plecat și probabil au fost și cheltuiți. Instituția condusă de pesedistul Viorel Stan mai apare o dată pe listă, împreună cu Fundația ”Om bun” din Piatra Neamț, când obține o rată lunară de fix 5.307 lei pentru un an de zile, în perioada octombrie 2013 – noiembrie 2014, pentru ”reintegrare socială și oferirea de servicii medicale psihologice pentru elevi cu vârste între 14-18 ani care prezintă probleme de adaptabilitate socială și școlară”. Banii se vor da de-acum încolo, fiind vorba de peste 60.000 de lei.

La capitolul sprijin pentru învățământ putem include și asocierea cu Colegiul Național de Informatică Piatra Neamț, în vederea participării unui grup de 9 elevi și a unui profesor la ”Competiția Europeană Can SAT 2013 în Olanda. S-au dat 70.000 de lei și probabil că s-au făcut publice rezultatele participării. Capitolul participări la diferite manifestări mai cuprinde Asociația Lucky Dance din Roman, care primește 5.000 lei pentru un festival pentru copiii și Asociația Children Forever, cu 6.000 de lei, pentru participarea la festivalul internațional de muzică pentru copii ”Noi Siamo al Mundo”.

Și, pentru că tot am vorbit de biserică, nu puteau lipsi nici asocierile cu instituții mai creștine decât romano sau greco-catolicii, respectiv ortodoxe. Astfel, Protopopiatul Roznov se asociază, pe bază de proiect, cere și primește 20.000 de lei pentru finanțarea cheltuielilor (toate?) de funcționare a Centrului Social de Urgență ”Blândul Păstor”. Dacă vorbim de bani, nu putea lipsi nici Seminarul ”Veniamin Costachi”, condus de celebrul intermediar în cele sfinte, părintele Ioan Mihoc. Seminarul, bine dotat cu de toate și cu o forță de muncă ieftină, aproape gratuită am putea spune, cu spații de cazare proprii, face un proiect pentru ”organizarea taberei de vară pentru dezvoltarea performanței la copii – acțiune ce vizează reintegrarea copiilor ce provin de medii defavorizate social în contexte educaționale.” Suma solicitată și primită este de 50.000 de lei. Fără teamă de a greși, putem spune că este vorba despre bani aruncați, în condițiile în care seminarul are posibilitatea reală de a face o tabără, de a o finanța și de a o susține cu toate cele necesare, lumești sau creștinești. Ca să nu spunem că are OBLIGATIVITATEA, împreună cu Mănăstirea Neamț, de a face acest lucru. Sunt bani dați pur electoral, pe un proiect în care crucea este folosită în alte scopuri decât cele pur spirituale.

Bani pentru serbări câmpenești

O altă categorie de cheltuieli cu titlu de obișnuință de la bugetul județului o reprezintă asocierile cu diferite orașe sau comune pentru organizarea de serbări câmpenești, numite generic ”Zile” ale comunității respăective. Anul acesta, par să fi fost mai puține asemenea manifestări finanțate față de anii trecuți. Lider este orașul Târgu Neamț, care a primit 50.000 de lei de la buget pentru organizarea ”Zilelor Cetății Neamț”. Dacă nu a reușit să primească cetatea, primăria s-a mulțumit cu banii de la județ, care, în felul acesta, au reușit să mai fidelizeze o parte din electoratul local. Astfel, toți locuitorii plătitori de taxe și impozite s-au putut bucura, prin reprezentanți, iar consilierii județeni și executivul au mai putut bifa niște bani dați aiurea.

Două comune, Războieni și Bozieni, s-au calificat la numai câte 20.000 de lei fiecare, pentru același gen de manifestare. În clasament, urmează orașul Bicaz cu 15.000 de lei, comuna Ceahlău cu aceeași sumă, pentru un festival care ar trebui să devină emblematic, cel al Muntelui Ceahlăul.  Ultima pe listă este comuna Dămuc, cu 12.000 de lei. Totalul se duce spre 132.000 de lei. Mult, puțin?

Bani pentru reprezentare și dezvoltare?

Un ultim capitol al cheltuielilor pe bază de asocieri îl reprezintă participarea județului în diferite organisme care, teoretic, ar trebui să aducă un plus pentru nemțenii care au ales acest Consiliu Județean.

Pe primul plan este participarea județului în cadrul Agenției de Dezvoltare Regională Nord – Est, unde cotizația anuală este de 696.700 lei. Cam cât banii dați clubului de fotbal Ceahlăul și mai mulți decât pentru lucrările de reabilitarea spitalului de la Bisericani. Probabil că a meritat.

Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România trebuie că are un buget uriaș, din moment ce numai județul Neamț plătește o cotizație de 91.838 lei, adică aproape un miliard lei vechi. Beneficiile calității de membru o să le aflăm, probabil, după descentralizare sau regionalizare, când și cum se vor face. Evident că mania asocierilor trece de la local prin regional, apoi prin național spre nivelul european. Așa constatăm că suntem parte în Adunarea Regiunilor Europei și ne costă 5.160 euro pe an treaba asta. Cu beneficiile pe care le poate simți orice nemțean, nu doar cei care țin legătura cu organismul respectiv. Doar suntem un județ european, nu?

Din rațiuni de natură instituțională, Consiliul Județean mai este parte și în 2 asociații de dezvoltare intracomunitară, Eco Neamț și Aqua Neamț. Costurile minime la nivel de cotizații: doar 2.400 lei per bucată.

 Costuri totale pe 10 luni: 54 de miliarde lei vechi!

Atât a cheltuit județul Neamț pentru asocieri sau participări cu diferite entități județene, naționale sau internaționale. Parte din cheltuieli sunt obligatorii. Cea mai mare parte a lor sunt la mâna consilierilor județeni, cei care votează unde se duc banii. De cele mai multe ori o fac pentru că așa o cere partidul ori propriul interes. Sau habar n-au de ce o fac. De aici miza poziției de consilier județean, de aici războiul care există, în Neamț și aiurea, la nivelul consiliilor județene.

Valentin BĂLĂNESCU