Antrenorul Florentin Pera este cel care a încercat să schimbe din mers mentalitatea echipei HCM Roman. Tehnicianul reșițean, care este și secundul lui Gheorghe Tadici la echipa națională, a încercat, în primul rând, să schimbe mentalitatea unei formații care se lupta pentru evitarea retrogradării și să facă din ea o echipă care se bate pentru un loc în cupele europene. Florentin Pera este convins că echipa pe care o pregătește se poate bate pentru o medalie în acest campionat, deși ghinionul l-a urmărit în 2013. Accidentările lui Mihalschi și Crap au diminuat din forța HCM Roman, însă echipa nemțeană are potențial, crede antrenorul principal al Romanului.
– Cât de mult vă afectează forța de joc accidentările lui Mihalschi și Crap?
Avem câteva probleme de lot. Sunt jucătoare accidentate de mai mult timp care urmează recuperarea, dar în rest lotul este valid, fetele s-au antrenat foarte bine. Am avut doar pe 31 decembrie liber, am început pregătirea de pe 1 ianuarie 2014. Când sunt jocuri atât de echilibrate, contează și terenul propriu, dar nu este principalul factor de a câștiga un meci. Vom avea nevoie de un joc exact, va trebui să luptăm pentru fiecare minge și numai cu determinare totală vom putea obține victoriile care ne trebuie pentru accederea în play-off.
– Contați pe forța grupului?
Jucătoarele noi transferate s-au integrat foarte bine. Eu sunt mulțumit. Avem un grup de jucătoare foarte bune. La antrenamente muncesc fără menajamente, asta și pentru că atmosfera de lucru este una bună. Campionatul este unul foarte echilibrat. Eu sunt foarte motivat și încrezător că pot face performanță la Roman. Am întâlnit oameni sufletiști, oameni care se implică foarte mult, care fac eforturi să asigure condiții optime și sper, cu ajutprul lui Dumnezeu să avem un sezon reușit. Sunt încrezător în conducerea Romanului, că putem face performanță, că putem forma o familie și să avem parte de condiții foarte bune de pregătire care să ne ducă spre un obiectiv cât mai bun. Eu sper să fie vârful, adică să depășească performanțele ultimilor ani.
– Adică obiectivul este participarea într-o cupă europeană? Vi se pare greu?
Obiectivul nostru este calificarea în play-off. Ne-a fost puțin mai greu la început, din cauza lipsei de omogenitate. Încet-încet, relațiile de joc au prins contur, deoarece în vară au plecat cinci jucătoare și au venit altele patru. Prestațiile din meciurile de pregătire mi-au dar încredere, iar noile achiziții au adus un plus. Cele mai tari formații sunt Baia Mare, Brăila și Brașovul, dar și CSM București a făcut câteva transferuri importante. Zalăul are o echipă bună și tânără, care va crește în valoare, dar sperăm ca surpriza campionatului să fim noi.
– Meciul cu Zalăul a fost unul special?
A fost un meci cu totul special, în condițiile în care Lorena Pera, soția mea, este jucătoare legitimată la HC Zalău, dar nu a fost inclusă în lotul care a jucat la Roman. Am făcut un joc exact, foarte bun pe faza de apărare. Am dat dovadă de caracter, de dorință și determinare și am mare încredere că dacă o vom ține tot așa putem obține lucruri frumoase la Roman.
– Dacă ați scăpat de soție, v-a fost frică de întâlnirea cu Gheorghe Tadici?
Mi-a fost frică de acest joc, știind forța Zalăului pe faza de apărare, însă echipa noastră a reușit un joc foarte bun și pot să zic că și noi ne-am achitat bine de faza de apărare. Cred că am reușit o victorie importantă, de moral, în vederea următoarelor jocuri, fiind primul joc din 2014. Vreau să felicit fetele pentru modul în care au abordat acest joc, pentru dăruire și pentru ambiție și că au crezut în victorie până în ultima secundă. Mă bucur pentru acest lucru, mă mulțumește pentru munca depusă. Am avut un final de joc mai greu, am ratat și am făcut câteva greșeli. Nu am vrut să riscăm, știam că Zalăul are forță în finalurile de joc. S-a simțit că nu avem soluții la linia de nouă metri, am avut o singură schimbare, pe Krumova. Dacă nu ne-am fi grăbit, finalul nu ar fi fost atât de echilibrat. Dar când victoria vine pe fondul unui joc echilibrat, este și mai frumoasă. Zalăul este o echipă foarte disciplinată, bine pregătită, bine așezată, ani la rând a reprezentat România în cupele europene.
– Cum va fi anul 2014?
Vom avea un program încărcat, cu etape intermediare. Și în perioada sărbătorilor de iarnă fetele au trebuit să fie în formă. În pauza competițională a Ligii Naționale, au avut un program individual de pregătire. Am încredere că l-au respectat. Sunt jucătoare pe care ne punem baza. Fără ele nu ne vom putea descurca în tentativa noastră de a acumula cât mai multe puncte.
– Vă bazați pe același lot, fără alte transferuri?
Fetele au dat dovadă de putere de luptă, de caracter. Am arătat, încă o dată, unitate și spirit de echipă. Vreau să le felicit pentru modul în care au luptat, pentru dârzenie și, mai ales, pentru faptul că am reușit victorii importante în jocurile pe care le-am disputat. Doresc să mulțumesc și conducerii clubului, care a venit alături de noi pentru a ne susține, ori de câte ori a avut ocazia.
– Cât v-a ajutat debutul de campionat în care ați legat victoriile?
Mă bucur că am reușit să câștigăm meciurile din debutul acestui campionat. Felicit fetele pentru concentrarea din prima parte a campionatului, una în care am reușit să obținem un avantaj care ne-a acordat liniște, ulterior. Mi-au dat posibilitatea să rulez aproximativ tot lotul, în multe meciuri, fapt care a dus în final, la cristalizarea relațiilor de joc. Altfel am putut pregăti meciurile, cu moralul ridicat. Apoi, au apărut și sincopele, în special după ce s-a accidentat Gabi Mihalschi.
– Ați avut, la un moment dat patru jucătoare convocate la echipa națională pentru turneul final al Campionatului Mondial din Serbia: Mihalschi, Băbeanu, Agrigoroaiei și Pîslaru. Între timp, Mihalschi s-a accidentat, iar celelalte trei n-au mai făcut parte din lotul lărgit pentru Serbia. Ce s-a întâmplat?
Mă bucur că evoluția celor patru handbaliste în primele două etape ale actualului sezon al Ligii Naționale a fost apreciată. Eu o consider ca foarte bună. Cred că la convocarea lor a contribuit și faptul că am câștigat multe meciuri la începutul campionatului, însă, în primul rând, a contat forma bună în care s-au aflat, cea mai bună recomandare. Apoi, forma lor n-a mai fost cea din startul campionatului, iar după dubla cu Norvegia, s-a renunțat și la celelalte. Sper ca pe viitor să fie convocate și să nu-și piardă încrederea. Eu vreau să rămână, în continuare, în atenția antrenorului naționalei. Cred că la meciul cu Zalăul, atât Băbeanu, cât și Pîslaru sau Agrigoroaiei, au vrut să-i demonstreze domnului Tadici că rămân în continuare jucătoare demne de luat în seamă la echipa națională. Eu sunt ferm convins că vor reveni la echipa națională. Eu, în Serbia, i-am simțit lipsa, atât lui Pîslaru în poartă, cât și Danei Băbeanu și Ralucăi Agrigoroaiei. E greu de spus dacă ar fi adus un plus de luciditate în meciul cu Polonia, cel care ne-a afectat pe toți, dar eu le-am simțit lipsa.
– Ați aniversat anul trecut un deceniu de prezență constantă în Liga Națională. Peste cât timp putem vorbi de o echipă care să se bată la titlu?
Greu de spus, în condițiile de criză financiară. Deocamdată trebuie să scoatem maximum din jocurile pe care le avem în acest an, inclusiv la turneul din aprilie, din Cupa României, și trebuie să ne descurcăm cu lotul actual. Am încercat și am reușit câteva transferuri și eu zic că vom arăta altfel după ce Crap își va reveni. Sper să se refacă după fractura de piramidă nazală și să ne ajute în îndeplinirea obiectivului.
Cristi SOROCEANU
