Gestionarea fondurilor generic denumite europene, de care ar putea beneficia România, pentru perioada (de programare) 2014-2020, aduce o serie de noutăți structurale. Acestea, cel puțin în actuala etapă de lucru pe Acordul de parteneriat cu Comisia Europeană, ar trebui să mute accentul de pe valoarea fondurilor pe cine le gestionează, fără a neglija cu totul sumele. Din 2007 încoace s-a demonstrat că nu banii alocați României, ci lipsa de eficiență în atragerea și cheltuirea lor ne-a marcat.
Acordul de parteneriat este un document strategic, întocmit de Ministerul Fondurilor Europene, pornind de la datele furnizate de celelalte ministere în legătură cu nevoile sectoriale de dezvoltare. Pe baza acestuia, Comisia Europeană ne pune la dispoziție acele mult comentate fonduri în valoare de apropa 40 miliarde euro pentru 2014-2020. Finalizarea acordului este în întârziere, după ce oficialii și autoritățile de la București promiteau ca absorbția fondurilor să demareze de la începutul anului. Cel puțin două observații și un comentariu se impun, sunt naturale, pe lângă o grupare a fondurilor și partea ce revine agriculturii pe alte scheme de plăți, ceea ce constituie o altă dezbatere.
De la bun început, se observă că Guvernul merge pe o altă împărțire și cuplare administrativă a Programelor Operaționale care operează cu fondurile structurale și de coeziune. În perioada anterioară, în fapt un exercițiu financiar-bugetar, am avut șapte astfel de programe: Programul Operațional Regional, Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice, Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Programul Operațional Sectorial Mediu, Programul Operațional Sectorial Transport, Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative, Programul Operațional Asistență Tehnică. Potrivit unor date proaspete, între 1 ianuarie 2007 și 31 ianuarie 2014, am beneficiat de rambursări efective de la Comisia Europeană în valoare de puțin peste 5 miliarde euro, în timp ce valoarea totală solicitată se apropie de 6,5 miliarde euro. În procente, rata de absorbție depășește 26%, iar declarațiile de cheltuieli transmise trec de 36% din suma alocată pentru această perioadă.
Pe viitor, nu mai puțin de 4 programe operaționale vor avea autorități de management în cadrul Ministerului Fondurilor Europene (MFE), fără a mai vorbi că, în plus, acest minister va coordona întreaga absorbție de fonduri ale UE pentru toate ministerele, inclusiv al Agriculturii.
Astfel, MFE, în prezent arondat PSD și condus de Eugen Orlando Teodorovici, se pregătește să gireze Autorități de Management (AM) pentru:
- Programul Operațional Infrastructură Mare;
- Programul Operațional Capital Uman;
- Programul Operațional Competitivitate Economică;
- Programul Operațional Asistență Tehnică.
În paranteză fie spus, ar putea fi vorba de peste 14 miliarde euro.
Un alt minister din dreptul PSD, cel al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), condus de Liviu Dragnea, se pregătește pentru Programul Operațional Regional și Programul Operațional Capacitate Administrativă. Adăugând Programul de Cooperare Transfrontalieră, se văd la orizont alte aproape 7 miliarde euro. În plus, MDRAP va avea rol Organism Intermediar (OI) pentru gestionarea fondurilor din Programul Național de Dezvoltare Rurală, AM fiind la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), la fel ca AM pentru Programul de Pescuit, cel din urmă cu o alocare încă nestabilită. Ministerul revine în prezent Partidului Conservator, care a abandonat Alianța de Centru-Dreapta în favoarea unei poziții de centru-stânga alături de PSD și UNPR. În jur de încă 7,5 miliarde euro pot intra astfel sub aceeași înfășurătoare politică, una care cuprinde un total de 9 AM pentru 9 POS. Simpla adunare orientativă duce spre 28,5 miliarde euro plasați spre dominația politică a PSD.
Cât privește OI, acestea ajung, într-o variantă de lucru, la nu mai puțin de 29. Administrativ vorbind, aparțin ministerelor sau unor autorități regionale, cele mai cunoscute publicului larg fiind agențiile pentru dezvoltare și OI pentru POS Dezvoltarea Resurselor Umane (OIRPOSDRU). Reține atenția situația de la Programul Operațional Infrastructură Mare, unde AM din cadrul MFE va avea 4 OI răspândite, câte unul la Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine (PSD), Ministerul Transporturilor (PNL), Ministerul Mediului (PSD), respectiv Ministerul Economiei (PNL). De asemenea, se remarcă poziția celor 8 ADR care vor funcționa și în relația cu AM pentru Dezvoltare Rurală.
De aici se ajunge la o a doua observație: ministerele Muncii, Sănătății și Transporturilor, acoperite de liberali, după algoritm, nu vor avea în subordine nicio Autoritate de Management, ci numai Organisme Intermediare. Astfel, doar 3 ministere (MFE, MDRAP și MADR) vor avea AM. Se spune că au dovedit capacitate administrativă de absorbție în perioada 2007-2013. În contul ministerului condus de Teodorovici, probabil, se contabilizează rezultatele altora.
Dincolo de observațiile tehnice și de inventar, este vizibilă întărirea poziției și rolului celor 8 Agenții pentru Dezvoltare Regională. Deciziile acestora sunt oricum dominate de președinții de consilii județene și primari, dar acum pare că se văd mai bine. Apoi, fără a duce la noi dezbateri naționale și fără tulburări generate de tocmelile politice pe seama reorganizării administrativ-teritoriale a țării, se impune discret varianta cu 8 regiuni administrative pe tiparul actualelor regiuni de dezvoltare. Cu viitorul Acord pe masă, se pune în acest fel capăt unor confruntări care riscau să degenereze. Ținând cont și de gestionarea fondurilor importante prin anume ministere, cum s-a văzut mai sus, devine limpede că ne aflăm în fața unei foarte abile manevre operate de PSD în favoarea sa și a asociaților politici fideli prin intermediul guvernării USL. Mai puțin contează că, într-o etapă consumată deja a negocierilor pentru structura viitoarelor regiuni, Crin Antonescu era acuzat în interiorul partidului că e dispus să cedeze orice numai să rămână candidat al Uniunii la președinție. Contează semnalul de forță dat de PSD, în sensul că se pregătește să rămână la guvernare, cu sau fără PNL, cu sau fără regionalizare și altele. Dintr-odată, și combinațiile politice ale zilei din Neamț sunt dominate de alte chei financiare.
Viorel COSMA
[message_box title=”Victor Ponta și obiectivele specifice pentru 2014-2020” color=”red”]Șeful guvernului susține o serie de obiective specifice prioritare pentru 2014-2020, obiective pe care România își propune să cheltuiască bani europeni importanți, după cum urmează:
- infrastructură de transport: 5,7 miliarde euro;
- mediu: 3 miliarde euro pentru mediu;
- eficiență energetică: 270 milioane euro;
- programe de angajare a tinerilor și șomerilor:1 miliard euro;
- dezvoltarea programelor ANOFM: 250 milioane euro;
- asistență socială pentru categoriile defavorizate, inclusiv minoritatea romă:1 miliard euro;
- formare și dezvoltare profesională: 1 miliard euro;
- dezvoltarea capacității administrative la nivel local și asistență la nivel central: 820 milioane de euro;
- IMM-uri și parcuri tehnologice: 800 milioane de euro;
- dezvoltarea urbană a comunităților: 2,8 miliarde euro;
- refacerea zonelor istorice, culturale și turistice: 450 de milioane de euro;
- drumuri județene, centuri ocolitoare: 1,1 miliarde euro;
- infrastructură de sănătate: 500 milioane euro;
- IT: 550 milioane euro;
- realizarea cadastrului național: 300 milioane euro.
[/message_box]
