● consideră Șerban Strătilă, fost senator și fruntaș al PNL Neamț
– Cum e să fii în politică, dar de fapt să nu mai faci politică după ani de zile în care ai făcut politică la vârf?
Sunt doar membru al Partidului Național Liberal. Am considerat că e momentul să iau o pauză, să las o altă echipă care consideră că poate avea rezultate mai bune și se poate adapta mai bine la noile realități politice din Neamț pentru a-și atinge obiectivele propuse.
– A fost o decizie dureroasă până la urmă? Cred că nu se ia ușor, peste noapte.
Nu, nu s-a luat peste noapte. Eu am fost implicat de-a lungul timpului – și atunci când am avut demnități publice, și atunci când n-am avut – în toate acțiunile importante ale Partidului Național Liberal la nivel local și județean. În momentul în care am văzut că nu există niște reguli clare, care să se respecte, atât în interiorul organizației, cât și în relația din USL, am considerat că e mai bine să mă retrag în alte activități în care pot găsi mai multe satisfacții.
– Ce-ai putea spune cuiva care ar vrea acuma să se implice în politică? Mai e tentantă pentru tineri, pentru mediul de afaceri care n-a fost înrolat?
Din păcate cred că mulți dintre cei care ar dori să se implice acum în politică văd aceasta ca pe o investiție, nu ca pe o activitate civică în folosul cetățenilor. Nu vorbesc neapărat despre interese strict materiale, dar zic de oportunități de promovare, de oportunități de protecție dacă doriți ș.a.m.d. Trebuie să vorbim deschis!… Eu cred că a face politică înseamnă altceva: înseamnă a avea niște idei clare despre ceea ce vrei să faci, evident încadrându-te într-o anumită doctrină, și a avea puterea să impui acele păreri ale tale atunci când ești în poziția să o faci. Iar astea, urmărind interesul cetățenilor, interesul organizației din care faci parte și nu interesul personal.
– De aici pot trage concluzia că și dacă s-ar aduna o mână de entuziaști în fapt, așa cum i-ai descris, mai bine ar sta totuși acasă. Ca să nu trăiască o deziluzie, o dezamăgire.
Nu-i vorba de dezamăgiri. Nimeni nu-i chiar atât de naiv încât să creadă că în activitatea politică – la fel ca în orice activitate din România – ar fi doar niște misionari.
– Eleganță, maniere?
Nu, nu, nicidecum. Dar o minimă decență ar trebui să existe și ar trebui să avem puterea să mai lăsăm și de la noi atunci când, poate, lucrurile nu ne convin neapărat în plan personal, dar când trebuie luate decizii în folosul comunității. Și ăsta-i un lucru cam greu în România.
– Atunci dăm dreptate celui care aproape zi de zi, pe toate posturile TV, vorbește despre compromiterea clasei politice din România?
Bun, hârtia, ca și televiziunea, rabdă orice. Acest mesaj nu prea o să mai aibă audiență la marea masă a electoratului tocmai pentru că persoana care îl transmite nu-i credibilă.
– Și „contribuția” Justiției?
E foarte bine ca Justiția să-și facă datoria, dar să nu fie selectivă în a-și face datoria până la capăt. Până la urmă, toți ne dorim un sistem juridic, un sistem instituțional în care cetățeanul să fie servit de autorități și nu să fie la discreția autorităților.
– Să restrângem compromiterea la Neamț. Mai putem vorbi azi de hotare reale între partide? Sau cam toți sunt la grămadă și, neîncăpând într-un partid unic, s-au răspândit puțin?
Județul Neamț nu este neapărat un caz particular, cum se spune pe unele coridoare ale politicii locale, dar e un caz mai special deoarece aici avem de-a face cu niște coaliții politice răsturnate de evenimentele în curs. A fost o alianță la alegerile locale din 2012, care și-a schimbat componența și liderii odată cu alegerile parlamentare – de aici toată această bulversare din consiliul județean, consiliile locale și, evident, de aici rezultă toate frământările pe plan politic.
– Asta-i din ce e la vedere. Eu mă refeream mai degrabă la ce e în spatele ușilor de partid.
Eu cred că nu poți fi un lider politic credibil și autentic atâta timp cât ai afaceri cu statul. Mai ales când ai afaceri cu statul în zona în care locuiești și îți desfășori activitatea politică.
– Putem identifica în Neamț un rău major, un „rău superior” al politicii?
Hm, o persoană sau o modalitate de a înțelege politica?
– Și persoana, și modalitatea.
Cred că o persoană nu o putem neapărat identifica, deși este de neînțeles modul în care o seamă de lideri politici concurează parcă între ei pentru a face pe plac unei singure persoane!… Referitor la acest rău de care nu mai scăpăm, e această mentalitate, zic eu, netransparentă de a stabili strategii, principii, modul de funcționare a sistemului politic la nivel local. Atâta timp cât se lucrează netransparent și fără reguli, nu se va putea construi ceva eficient.
– Recent, într-un interviu cu academicianul Nicolae Manolescu, discutam despre lipsa unui proiect de țară, în mare. La mic, județul nu are nicio strategie de dezvoltare unitară, care să fie asumată de toți jucătorii politici, așa cum s-a întâmplat cu România, la vremea unei înțelegeri istorice de la Snagov, dacă nu greșesc, când toți au spus că vrem un drum eurotlantic. În Neamț, cum ajunge unul putere sau cum se ceartă cu altul, schimbă și prioritățile.
De aici pleacă totul. Dacă am avea 3-4 obiective pe care să le putem identifica la nivel județean și pe care să le sprijinim, cu bună credință, toate forțele politice, dar și societate civilă, și cei care sunt profesioniști în anumite de activitate, cu siguranță ne va fi mult mai simplu în anii următori să atingem acele obiective și să asigurăm o dezvoltare durabilă a județului.
– Să luăm un obiectiv celebru. Am ajuns să îmbătrânim de când auzim bancul cu turismul și relansarea județului prin turism. Eu am spus și-am scris de la început să ne lase în pace cu turismul, că nu va funcționa. Au trecut ceva ani, nu?
Așa este. Știi că și eu am considerat – și consider în continuare – că turismul nu poate fi salvarea economiei județului. Sigur, e o latură importantă a economiei, trebuie sprijinit, trebuie găsite căile cele mai inteligente de a dezvolta turismul și a atrage turiști, dar nu putem trăi numai din turism, asta e clar.
– Ce industrie mai are județul? Cum o apreciezi, cum o vezi?
Mult sub cum a fost în urmă cu 20 de ani și mult sub potențialul județului. Sunt anumite semne, sunt anumite insule de performanță – în industria textilă, în industria chimică, în industria metalurgică, în agricultură, chiar și în turism sunt mici nuclee care se pot dezvolta – însă avem probleme majore în acest moment în primul rând cu forța de muncă, atât numeric, cât și ca pregătire. Evident, avem și celelate probleme generale ale economiei românești, printre care, în mod special, infrastructura deficitară și dependența foarte mare de politicile unor companii străine din domeniul bancar și energetic.
– Regionalizarea atât de vehiculată, în termeni politici în primul rând, crezi că poate reprezenta o soluție nu numai pentru Neamț, cât și pentru întreaga noastră regiune, una categoric defavorizată?
Eu nu cred în această regionalizare.
– Prin raportare la actualul proiect politic?
Raportată la niciun proiect politic! Nu cred pentru că nu va face decât să creeze niște structuri intermediare. Până la urmă guvernul tot va dori să aibă anumite pârghii pe care să le poată folosi pentru politicile naționale și vei vedea foarte clar în anii viitori că tot ce se încearcă prin această regionalizare nu-i decât o schimbare de șefi, o schimbare de funcții și o sporire a birocrației. Cel puțin asta e părerea mea. Exemplul cel mai concret îl ai, dacă dorești, în această așa-zisă reorganizare a ANAF.
Am citit și eu în presă că din 60 de posturi care au fost la acea structură regională antifraudă, doar 4 locuri au fost ocupate de oameni din Neamț. Nu știu dacă astea sunt cifrele, le-am reținut din presă, dar importante-s proporțiile.
– Dacă ne uităm la „suuccesele” naționale ale ANAF, eu aș ține cont de spusele recente ale lui Mircea Geoană. Foarte clar și la obiect a semnalat că ANAF a uitat să colecteze două miliarde de euro din accize și alte 8 din TVA. Alte surse spun că din TVA lipsesc 10 miliarde euro.
Eu am vorbit de un exemplu mai la îndemâna noastră. E adevărat, colectarea suferă și va suferi în continuare. Se vor îngreuna procedurile administrative. Avem mult prea multe modificări ale Codului Fiscal și ale procedurilor fiscale, în ansamblu, și cred că avem o concepție greșită asupra sistemului de impozitare care se bazează mult prea mult pe amenzi, pe sancțiuni, pe controale, mai puțin pe un sistem transparent și flexibil care să dea posibilitate de dezvoltare în special pentru agenții economici mici și mijlocii.
– Cred că ne lovim de un paradox. Așteptările pentru o reformă, pentru o revoluție fiscală se cam îndreptau spre dreapta politică, spre liberali, dar tocmai un minister condus de un liberal a reușit să accentueze încurcăturile, pentru a mă exprima elegant.
Poate lucrurile nu au fost suficient de bine înțelese. Intenția, probabil, a fost generoasă, a fost aceea de a se pune mai mult accent pe munca operativă, pe munca în teren și mai puțin pe aspectele administrative care au fost preluate de niște structuri regionale. Efectele nu sunt însă, din punctul meu de vedere, cele scontate pentru că se produce o îndepărtare, o subțiere a relației între agentul economic și organismul fiscal. Asta nu cred că-i bine. Aici trebuie să fie o colaborare strânsă și o comunicare apropiată pe toate problemele care pot să apară din aplicarea unei legislații. Chestiunile de formă, care aduc bani prin sancțiuni și amenzi de tot felul, nu rezolvă problema de fond a colectării veniturilor la Bugetul de Stat. Cred că evaziunea trebuie căutată acolo unde se face. Trebuie făcut ordine mai întâi în marile porți de intrare în țară, în porturi, în vămi, în antrepozitele fiscale și mers după aceea pe filiere acolo unde produsele sunt vândute.
– O altă problemă de fond. Toată ziua se vorbește despre politică. Ce perspective mai are PNL să reprezinte o adevărată opțiune de dreapta din tot „corul” ăsta cu voci de la partidulețe și fundații zgomotoase? E una dintre cele mai mari încercări pentru PNL în perioada următoare?
Nu, nu cred. Acele așa-zise fundații de dreapta, conduse de bugetari, nu vor avea în niciun caz succes, nici pe măsura așteptărilor, și nici pe baza așa-zisului mesaj de dreapta. Acolo sunt realuate niște teme care au devenit un fel de refren al președintelului României – cu lupta împotriva corupției, cu statul de drept – care se vor atenua după rezultatul alegerilor europarlamentare. Acum e clar vorba doar de începutul unei campanii pentru aceste alegeri.
– Rămâi colaborator al Noricăi Nicolai?
În plan politic, evident. În plan administrativ (Șerban Strătilă este asistent în cadrul cabinetului de europarlamentar – n.a.), voi vedea după luna iulie.
– Am înțeles că va avea un loc eligibil. Va pune accent pe zona noastră în campanie? Va veni pe aici?
Fiecare candidat va insista și va participa la evenimente acolo unde va cădea de acord cu ceilalți colegi candidați și echipa de campanie. Eu vă asigur că doamna Nicolai va fi prezentă în județul Neamț, cum a fost în toți acești ani, nu doar în campanii, ci ori de câte ori a putut să ajute cu ceva sau prezența domniei-sale a fost solicitată.
A consemnat Viorel COSMA
