CPU Roman – 8 ani de poveste
• pentru a funcționa, centrul a schimbat cinci directori de spital și doi primari
Centrul de Primiri Urgențe al Spitalului Municipal de Urgență Roman s-a născut greu. A fost nevoie de schimbarea directorilor, primarilor, firmelor și proiectului. CPU s-a născut ca idee în 2002 și a devenit funcțional opt ani mai târziu. Inițial, investiția costa 2 miliarde de lei vechi. Când s-a tras linie, costurile băteau binișor spre 20 de miliarde vechi. Dan Arvătescu, Dan Cărpușor, Petru Boștină, Dorinel Ursărescu, Sorin Cazan și Mihail Florea sunt doar câțiva dintre cei care, în nenumărate rânduri, au promis că vor căuta sau găsi soluția. Proiectul inițial a trebuit să fie schimbat la șapte ani distanță, deoarece ambulanțele din 2010 nu puteau intra pe rampele desenate în 2002. Alți bani, altă distracție. Panglica s-a tăiat abia în al doilea an de mandat al actualui primar.
Director Dan Arvătescu, primar Dan Cărpușor
Pentru crearea CPU, lucrările de extindere a Spitalului Municipal de Urgență Roman, pe atunci doar Municipal, au început în 2002, ca o idee venită din partea directorului de la acea vreme – doctorul Dan Arvătescu, cel care-și dorea ca unitatea să obțină titulatura de ”urgență” și, deci, mai mulți bani. În primăvara lui 2003, romașcanii au primit promisiunea, asumată de primarul de la acea vreme, Dan Cărpușor, și firma Romconstruct, prin Adrian Bălănescu, că obiectivul va fi gata într-un an. Sumele prezentate de autorități au oscilat. Prima estimare arăta că CPU va costa bugetul local 2,1 miliarde vechi, plus un miliard pentru finisaje, bani ce urmau să fie suportați de spital. În 2004, valoarea lucrărilor executate era de 55.000 lei noi (550 milioane vechi), dar construcția era departe de a fi gata. Directorul Dan Arvătescu reclama, în octombrie 2005, că a pierdut o finanțare de 50.000 de euro, din partea unei firme din Italia, bani care ar fi folosiți pentru dotarea CPU. Tot în octombrie, Adrian Bălănescu spunea că 80% din lucrări sunt gata și la 15 noiembrie 2004 se va putea tăia panglica. În fapt, în 2009, noii constructori mai aveau de realizat ”doar” 70% din lucrări.
În noiembrie 2005, autoritățile spuneau că Romconstruct executase lucrări de 2,1 miliarde de lei și bugetul local urma să-i mai dea o diferență, de 200 de milioane de lei. Tot atunci, directorul unității promitea dotarea CPU cu sprijin de la un spital din Padova, din echipamentul rezultat din dezafectarea Centrului de Primire Urgente din Piatra Neamț și dintr-un proiect european ce ar fi adus echipament în valoare de un milion de euro.
Centru de Primiri Urgențe provizoriu
În noiembrie 2005, se avansa ideea realizării unui centru de primiri urgențe provizoriu, la parterul spitalului, unde funcționa triajul, pentru că CPU nu mai vedea lumina de la capătul tunelului. Tot pe atunci au început și demersurile pentru solicitarea rangului de spital de urgență.
În ianuarie 2006, Spitalul căuta 25 de miliarde pentru funcționare, fiind condus la acea vreme de medicul Petru Boștină. Banii nu ajungeau pentru salarii, mâncare sau medicamente. Nici vorbă de sume pentru investiții în aparatură, modernizări sau pentru finalizarea CPU. Numai 3,6 miliarde de lei cerea spitalul Ministerul Sănătății pentru finalizarea CPU, plus șase miliarde de lei pentru dotarea acestuia cu echipamente, precum și 2,5 miliarde de lei pentru modernizarea lifturilor mari (și care au fost modernizate, în fapt, anul trecut, pe banii Consiliului Județean). Alte 400 de milioane erau necesare pentru amenajarea CPU provizoriu.
Miliard cu miliard nu se face CPU
În aprilie 2006, consilierul independent acum PSD, Mihail Florea cerea modificarea taxei locale privind ”construirea de săli de sport, biserică și văruire fațade”, astfel încât banii să poată merge către finalizarea CPU. La scurt timp după această idee, primarul Cărpușor și directorul Boștină căutau soluții. Adică bani. O variantă a fost alocarea banilor din vânzarea spațiilor medicale și atragerea a încă 2 miliarde de lei de la Ministerul Sănătății. Necesarul estimat în primăvara lui 2006 era de 4-4,8 miliarde de lei. Și atunci Spitalul mai trebuia să pună un miliard, pe lângă banii de la Primărie și Minister. O lună mai târziu, reprezentantii Crucii Roșii din provincia Trento au venit la Spital cu o donație și o echipă de ingineri și proiectanți ”care vor contribui cu materiale și mână de lucru la finalizarea CPU”. În septembrie urmau să se întoarcă.
În acea perioadă, toată lumea promitea. Conform presei locale, fostul director Arvătescu anunta donații de zeci de mii de euro din Italia. Consilierul local pe acea vreme Sorin Cazan declara că a făcut toate demersurile pentru obținerea unei finanțări de 50.000 de euro. Deputatul liberal Dorin Ursărescu anunța că va face toate demersurile la Minister pentru deschiderea finanțării. Și directorul adjunct de atunci, dr. Daniela Nazaretian (soția doctorului Emanuel Nazaretian, actual președinte al Fundației Mișcarea Populară), declara că merge la președintele PD, Emil Boc, pentru a aduce bani pentru CPU.
Alți directori, alte promisiuni
A plecat Petru Boștină, iar la conducerea Spitalului au urmat medicul Virgil Trofin, apoi doctorul Petruț Gafar. În iulie 2006, primul promitea acordarea gradului de spital de urgență, dacă – bineînțeles – ar fi fost gata CPU. Dar nu era. ”Așteptăm aprobarea CL pentru o finanțare de 2,5 miliarde de lei vechi, apoi vom reîncepe lucrările necesare”, spunea managerul nr. 3.
În 2006 a fost gata așa-zisul CPU provizoriu, iar în 2007 presa lăuda activitatea managerului Petruț Gafar, care îmbunătățise condițiile de activitate, după ce se puseseră geamuri termopan la fostul triaj.
Și a venit Leoreanu…
În 2009, Romanul avea un an de când era condus de primarul Laurențiu Leoreanu. Autoritățile s-au suflecat din nou, pentru a scoate la capăt investiția în care se băgaseră, conform actelor, circa 3,5 miliarde de lei vechi. Dar nimeni nu mai știe cu exactitate sumele. Actualul city-manager explică ce a găsit și ce bani s-au mai cheltuit. ”În 2009, am făcut o nouă licitație. Lucrările erau terminate în proporție de 30%. A fost nevoie de modificarea proiectului, deoarece Ambulanțele ce funcționau în 2009 erau mai mari și nu puteau să facă nicio manevră. Proiectul s-a refăcut, cu un CPU de 500 mp. Lucrarea a fost executată de firma Modern Construct, iar în cei 2 ani de execuție, din bugetul local, s-au alocat încă vreo 6,5 miliarde. Toată construcția a fost suportată cu cheltuială din bugetul local. Spitalul a asigurat doar dotările”, a declarat Ovidiu Bojescu.
La tăierea panglicii, manager al unității medicale era doctorul Mircea Coadă, ajuns acum președinte al PDL Roman, care declara cu acel prilej: ”Asistăm la finalizarea unei investiții care aparține exclusiv Primăriei și Consiliului Local. Din nefericire, Ministerul Sănătății nu a participat cu nimic la realizarea acestui obiectiv”.
Acum, CPU are 500 mp. Și tot nu e spațiu suficient, ținând cont că aici se asigură servicii nu doar pentru locuitorii Romanului, ci și din comunele din jur. Adică peste 250.000 de persoane. Media numărului de pacienți înregistrați la CPU depășește suta în fiecare zi, chiar și în condițiile în care în Roman funcționează patru centre de permanență subvenționate de DSP. Pentru o eventuală extindere, singura variantă pe care o mai pot gândi cei implicați ar fi utilizarea spațiului în care a funcționat odată bazinul de recuperare.
Claudia MATEI
