Primarul Laurențiu Leoreanu a bătut palma pentru deschiderea noii fabrici de airbag-uri, aparținând unei multinaționale cu sediul în America – TRW Automotive, la începutul lui 2013. În acel moment, autoritățile au reconsiderat ideea și necesitatea ca, pentru a atrage investitori, să aibă pregătit, conform legii și nevoii oricărei comunități, și un proiect care să le ofere ”vizitatorilor economici” facilități. Zis și făcut. Interesant este faptul că, deși la Roman fabrica ce oferă cele mai multe locuri de muncă aparține TRW, facilitățile fiscale locale le obține o altă societate, cu filieră Roman – Iași, dar și ramificații prin alte localități din Neamț, precum Târgu’. Pieta Imobiliare SRL Roman este societatea care nu plătește pentru fostele hale Fontax, zonă în care se construiește noua fabrică, tot prețul datorat la stat, ci, de doi ani, beneficiază de „schema de minimis”, bonusul oferit de autoritatea locală, bineînțeles în anumite condiții. Mai mult edilul, a anunțat că din luna aprilie, TRW va avea punct de lucru la Roman, ceea ce înseamnă că veniturile (cotele defalcate) din salariile angajaților vor intra în bugetul local, așa cum se întâmplă acum cu fostul Petrotub – Arcelor Mitall Steel, care plătește taxe în bugetul comunei Cordun. Legăturile între Pieta Imobiliare și Roman sunt destul de strânse, iar liantul este omul de afaceri ieșean Constantin Comănescu.
Facilități pentru investiții de jumătate de milion de euro
În ultima zi din luna februarie 2013, consilierii locali au aprobat un Regulament de acordare a ”facilităților fiscale la plata impozitelor și taxelor locale privind stimularea atragerii de investiții și susținerea dezvoltării economice durabile în municipiul Roman pentru persoane juridice (schemă locală de ajutor de stat)”.
Printre condițiile de îndeplinit erau următoarele: nu sunt în stare de insolvență, nu au afacerile administrate de un judecător sindic, nu au nicio restricție asupra activității comerciale, nu sunt subiectul unor aranjamente între creditori, nu înregistrează datorii publice și și-au plătit la timp taxele, obligațiile și alte contribuții la bugetul de stat, bugetele speciale și bugetele locale, reprezentantul legal al întreprinderii nu a fost supus unei condamnări în ultimii 3 ani. În plus, legea locală cerea ca valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate întreprinderii pe o perioadă de 3 ani consecutivi (2 ani fiscali precedenți și anul fiscal în curs), cumulată cu valoarea alocării financiare acordate în conformitate cu prevederile prezentei scheme, să nu depășească echivalentul în lei a 200.000 euro.
Conform HCL, ajutorul se acordă sub formă de scutire la impozit clădiri și impozit teren datorat de beneficiarii ajutorului în mai multe tranșe, respectiv la data scadentă a creanțelor fiscale, pentru investiții mai mari de 500.000 euro.
Scutiri de impozit de 19.000 de lei
Pe 6 august 2013, Pieta Imobiliare SRL Roman a primit, prin HCL Roman 92/2013, prima facilitate, în conformitate cu schema de minimis pentru stimularea atragerii de investiții și susținerea dezvoltării economice durabile în municipiul Roman. Pentru perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2013, Pieta a primit o scutire de 4.694 lei la plata impozitului pe teren, cu ”precizarea că reducerea impozitului pe clădiri se va aplica la finalizarea lucrărilor de construcții”. Conform hotărârii, scutirea se încadrează în bugetul alocat schemei de ajutor de minimis pentru anul 2013, respectiv 60.000 euro. Acordarea facilităților fiscale se aplică pentru investiția „Reabilitare și modernizare hală și pavilion administrativ”, situată pe strada Ștefan cel Mare 258.
La finele lunii martie 2014, adică în cea mai recentă ședință ordinară de CL, Pieta Imobiliare a primit o nouă scutire. Scutire de la plata impozitului pe teren în suma de 14.081 lei, pentru perioada 01.01.2014 – 31.12.2014. Ca și în hotărârea anterioară, se precizează că reducerea impozitului pe clădiri se va aplica, și de data aceasta, la finalizarea lucrărilor de construcții. Scutirea acordată, spun autoritățile, se încadrează în bugetul alocat schemei de ajutor de minimis pentru anul 2014, respectiv 60.000 euro.
Constantin Comănescu, locul 152 în topul Forbes
Potrivit datelor fiscal-economice, administratorul societății este Cătălin Zelinschi, iar asociați sunt cinci persoane fizice și o altă firmă: Constantin Comănescu, Cătălin Zelinschi, Neculai Comănescu, Costică Pripasu și Maria Busuioc, respectiv Pieta Act SRL.
Cel mai ”important” nume din înșiruirea de mai sus este Constantin Comănescu, patron, de altfel, al Remat Iași, dar și asociat sau acționar la firme ce au profit de zeci de miliarde anual.
La Remat Iași, ca director pe zona Roman, este, de ani buni, romașcanul Lucian Pascariu, membru PDL, viitor consilier județean în cazul în care și consilierii județeni îi vor aproba validarea mandatului.
În 2013, ieșeanul Constantin Comănescu ocupa locul 152 în topul Forbes, având o avere estimată la 27 milioane de euro. Comănescu este, practic, al doilea cel mai bogat ieșean, după Iulian Dascălu, patronul de mall-uri și palas-uri.
”Business-ul lui Constantin Comănescu, unul dintre cei mai discreți și controversați oameni de afaceri din Iași, a reintrat pe un trend pozitiv de la începutul acestui an. Motivul pentru această schimbare de direcție a fost dat de stabilizarea prețului pe tona de fier la aproximativ 370 de dolari, ceea ce a dus la un plus al încasărilor pentru omul de afaceri, care își derulează cele mai importante activități în zona colectării de fier vechi. Cea mai profitabilă firmă a lui Comănescu, Remat SA Iași, a avut cel mai mult de pierdut din cauza scăderii prețului pe tona de fier vechi, de la 600 la 100 de dolari. În acest context, Comănescu anunța, la sfârșitul lunii octombrie 2008, că a fost nevoit să reducă capacitatea de colectare a Remat cu până la 80%, din 36 de puncte de colectare rămânând deschise doar opt. În contextul unei ameliorări a afacerilor sale, Comănescu a decis să contracteze o linie de credit. Astfel, acționarii Remat au decis să contracteze două facilități de credit de la Banca Transilvania, în valoare totală de 9,7 milioane de dolari. Creditul este garantat cu terenuri și construcții ale societăților Remat, Com Beton, Auto Remat, toate aflate în portofoliul omului de afaceri ieșean. Una dintre investițiile de anvergură ale lui Constantin Comănescu este cea într-un centru expozițional la Iași, construcție care a demarat la jumătatea lui 2008. Suprafața disponibilă pentru acest proiect este de 50.000 de metri pătrați și va include spații pentru birouri, săli de conferințe, spații pentru expunere, un hotel și spații comerciale. Investiția totală era estimată la 20 de milioane de euro”, scriau, în 2010, jurnaliștii de la Forbes.
Turnătoria falimentară Fontax, bijuteria de aur din 2013
Pieta Imobiliare a cumpărat terenul și fostele hale Fontax, iar TRW închiriază de la aceasta clădirile. În acest moment, știm că Pieta Imobiliare a dărâmat parte din halele Fontax – turnătoriile, pe două le-a refăcut și mai urmează să construiască. Totuși, contractul între cele două părți este confidențial, conform surselor din TRW.
Din informațiile noastre, Pieta a cumpărat fostul Fontax prin 2000. Fontax a intrat, din 1996, în reorganizare, ca urmare a scăderii interesului pentru produsele finite ale societății – piese turnate, iar în 1999 a intrat în faliment, aproape 2.000 de salariați fiind trimiși în șomaj.
În 2002, mai multe firme au cumpărat bucăți din Fontax. Potrivit presei, prin 2000, un investitor străin – Nista SEL – a achiziționat cu 1,2 miliarde de lei Modelăria, pentru amenajarea unei secții de producție tapițerii pentru automobile și avioane. În 2002, lichidatorul mai avea de oferit la licitații active de pe o suprafață de circa 10 hectare.
20 de licitații pentru vânzarea halelor industriale și a pavilionului administrativ de la Fontax s-au desfășurat în perioada 1999-2003. Prin 2010, în presa locală, apărea scris că în anul 2003 firma constănțeană Meandros Shipping&Trading, a achiziționat ce a mai rămas din Fontax. Cu 15,865 miliarde de lei vechi a primit 10 ha teren, 4 ha construcții, plus turnătoria. În anul 2008, firma Meandros Shipping&Trading a intrat în insolvență și soarta ruinelor a devenit o necunoscută pentru romașcanii de rând, deși presa vorbea, parcă profetic, de faptul că ”cele 10 hectare de teren și cele 4 hectare de construcții ale fostei turnătorii au, de multă vreme, un proprietar «ascuns» și vor deveni, peste câțiva ani, baza unei afaceri imobiliare”.
[message_box title=”Cine este Constantin Comănescu și ce mai face el prin Neamț” color=”red”] Numele lui Constantin Comănescu este destul de prezent pe Internet. În ianuarie 2012, Financiarul.ro, scria despre Gaterul (Euro Forest Exim Târgu Neamț) de la poalele Cetății Neamț, care este controlat de milionarul ieșean Constantin Comănescu: «”Euro Forest Exim” SRL Târgu Neamț (J27/2112/1994, CUI 6683930) are ca obiect principal de activitate tăierea și rindeluirea lemnului. Ea este controlată de ieșeanul Constantin Comănescu, atât prin persoana fizică Neculai Comănescu (fratele), cât și prin firmele proprii: ”Com-Beton” SA, ”Remat” SA și ”Pieta Act” SRL Iași. ”Euro Forest Exim” SRL are exerciții financiare încheiate cu profit în ultimii 5 ani, iar numărul de angajați a scăzut de la 174 în 2006, la 86 în 2010. În acest din urmă an a realizat o cifră de afaceri de 8.470.162 lei și un profit de 18.600 lei».
Miliardarul ieșean apare și într-un (con)text istoric-religios, referitor la istoria Mănăstirii Vlădiceni – Iași, prezent pe wikipedia: «Biserica Mănăstirii Vlădiceni a intrat în atenția presei locale, după ce s-a constatat că în pronaos a fost pictat în mărime naturală într-o frescă, pe peretele rezervat de obicei domnitorilor ctitori de biserici, omul de afaceri ieșean Constantin Comănescu, împreună cu soția și cu cei doi copii. Aflată la capătul zonei industriale a Iașului, la poalele unui deal împădurit, Mănăstirea Vlădiceni a fost construită cu aportul omului de afaceri ieșean Constantin Comănescu care cumpărase niște sere din apropiere. El a donat materiale de construcții și ”de aceea am socotit că trebuie să-i mulțumim pictându-l în mănăstire, împreună cu familia”, a declarat starețul Mănăstirii, protosinghelul Meletie Cucoară. După aflarea de către presă a existenței acestei fresce, omul de afaceri a declarat că nu a știut de pictură și a cerut ștergerea ei. În locul tabloului votiv au fost pictați Sfinții Împărați Constantin și Elena».[/message_box]
Claudia MATEI
Un comentariu
Am lucrat un an la firma de pază COM GUARD SRL pe care domnul Comănescu o deține și nu mi-a plătit C.A.S.-ul.
A făcut avere pe spatele angajaților neplătindu-le dările.