Dezinvolt, vorbind firesc și cu mult umor despre munca sa, comisarul șef Neculai Preda, șeful Secției de Poliție Rurală Târgu Neamț este „stăpân” peste comunele Pipirig, Vânători, Răucești, Brusturi și Drăgănești. Adică vreo 30.000 de oameni, mulți dintre ei în vârstă, cu mult bun simț și încredere în semeni și, tocmai de aceea, foarte ușor de păcălit. „Dau bani fără să clipească și cred tot ce li se spune”, ne-a declarat comisarul șef Preda. „Nu au copii, dar plătesc când li se spune că «băiatul» a avut accident, dau biletele de călătorie CFR unor necunoscuți, ăia se răzgândesc chipurile și le dau înapoi niște hârtii trase la xerox, sau primesc orice vânzător ambulant și rămân fără niciun ban în casă. A fost o adevărată poveste cu vânzătorii de tigăi la 6 lei. La magazin erau 12 lei. Cumpăra baba o tigaie și pe urmă escrocii începeau «Mamaie, da’ niște nuci n-ai?». Și baba urca în pod să le aducă nuci. Dacă nu reușeau să opereze în timpul ăsta, o trimiteau în beci, după varză, sau într-o magazie – după lână. Și uite așa ajungea «mamaie» să cumpere o tigaie cu toți banii ei de înmormântare, că ăștia făceau «curat». Acum ne pregătim de sezonul turistic. Vine Paștele, o să fie mulți turiști la Sihla și la Sihăstria și o să înceapă din nou spargerile de mașini în parcarea mănăstirilor. Am prins o grupare, e la închisoare acum, dar vin alții din spate că așa e aici – rulaj continuu. Unii intră, alții ies. Iar cei care ies din pușcărie nu se apucă de sfințit biserici”.
Hoții prinși, prejudiciul recuperat, păgubașii nu-s!
Reclamațiile de furturi vin, de câțiva ani, în „valuri”. Cei care muncesc în străinătate, își lasă casele în grija unor vecini sau a unor rude. „Și ce zice omul? Am fost ieri la Vasilică, doar nu mă duc și azi, că plouă. Iar când vine Vasilică după 7 luni de muncă în Italia, nu mai găsește sculele, termopanele și nici porțile metalice. Și, bineînțeles, vine la poliție, după atâta timp să găsim hoții. Altul vine că vecinul i-a stricat gardul, că a construit și nu a respectat limita de proprietate, copiii pe la școală au luat note mici și tata – abia întors din Spania – în loc să-i aducă papuci îi dă o sfântă scatoalcă, nevasta s-a orientat spre altul, mai puțin călător, și ia și ea o mamă de bătaie. Și atunci curg reclamațiile. O să vină mulți acasă de Paști și atunci să vezi! Înregistrăm dosare 24 din 24”, spune comisarul șef Neculai Preda.
Ofițerul presupune că și „recolta”, aflată acum într-o cameră a fostului arest, aparține tot unor săteni plecați peste hotare. Polițiștii de la secție au prins câțiva hoți și au ridicat de la ei zeci de flexuri, drujbe, masșini de găurit, spirale din cazane de rachiu și alte obiecte. N-a venit nimeni să reclame furturile, iar „bunurile” așteaptă cuminți, sub cheie, să fie revendicate. Alte lucruri nu mai sunt recuperate niciodată. Hoții voiajori, care operează de-a lungul celor 70 de kilometri de drum național, „curăță” tot prin sedii de firme, magazine și case. Unii sunt din Iași, alții din Suceava sau din Harghita. Uneori sunt prinși pentru că sunt amatori și nu-și acoperă urmele și nici nu știu unde sunt amplasate camerele de luat vederi.
Rețeaua ”ctitorilor” de biserici
Alt motiv de amuzament este comportamentul celor peste 6000 de țigani concentrați în 5 sate aflate în „jurisdicția” secției: Stânca și Leghin din Pipirig, Fagi și UMTF – două cătune din Vânători, și Cărpiniș din Răucești. Cei din Cărpiniș s-au specializat în cerșit prin toată țara.
„Toți fac biserici, sapă fântâni, le-a ars casa sau au avut inundație”, spune șeful secției. „A luat unul hârtie de la primărie, după ce, într-adevăr, i-a ars casa, și a făcut copie tot satul. Fiecare și-a pus buletinul lui, iar la numărul de telefon al preotului au șters ultima cifră. Dacă voia cineva să verifice spuneau nevinovați că nu știu, o fi 2, o fi 3… Uite așa umblă prin toate colțurile țării și adună cartofi, fasole, le schimbă pe scândură, scândura o vând, beau banii și pe urmă o iau de la capăt. Cei din Pipirig sunt mai pașnici, culeg fructe de pădure, vând piatră de râu și mai comit infracțiuni silvice. La Vânători, obiceiul locului este să plece toți la cerșit la Târgu Neamț. E și multă sărăcie. Locuri de muncă nu-s, iar din vândut bureți și afine nu ai cum să trăiești un an întreg”.
”Nu facem foc cu lemne, nu aducem apă cu găleata, suntem în Europa”
Secția de Poliție Rurală Târgu Neamț funcționează în 3 cămăruțe la parterul Poliției orășenești, unde au fost birourile și ghișeele de evidență a populației. Locul e cam înghesuit, dar nimeni nu face mofturi. ”E o situație atipică, nu?”, întreabă, ca pentru sine, comisarul șef Preda. ”Dar dacă ținem cont de faptul că se spune despre Târgu Neamț că e o așezare pe lângă comuna Vânători, ne încadrăm. Nu ne plângem, că oricum nu ne folosește la nimic. Ne-am adus fiecare ce-am putut și ne-am făcut condiții. Bine că nu suntem ca la posturile de la țară. De bine, de rău, noi nu facem focul cu lemne, nu cărăm apă cu găleata și nu mergem la veceu în fundul curții, deci suntem în Europa! Nemulțumiri am în alte direcții. În primul rând cu femeile, care, nu zic că nu-s bune, dar nici așa multe! Unde să trimiți o femeie la discotecă la Răucești, într-un scandal cu 300 de nebuni? Iar altă nemulțumire, mare de tot, e cu soluționarea dosarelor, care durează foarte mult. Omul, dacă a reclamat la poliție, că i s-a furat vaca din grajd și știe sigur că i-a furat-o Vasile, vine și ne bate în ușă după un an, că nu înțelege de ce Vasile e liber și fură vaci în continuare. Ce să-i explici lui despre competențe, despre rolul parchetului și al judecătorului? El nu înțelege! Asta strică imaginea poliției. Nu unul care s-a îmbătat și a boțit mașina de serviciu, nu altul care a făcut striptease în post sau Filip, care a pălmuit o țigancă, ci viteza de melc cu care se face justiție!”
[message_box title=”Cel mai „tare” dosar: țeava cu autor necunoscut” color=”red”]Tot din categoria „surprize, surprize la întoarcerea din străinătate” face parte cel mai haios dosar instrumentat vreodată la Secția de Poliție Rurală Târgu Neamț. Un bărbat și-a găsit podeaua distrusă de o țeavă care răsărise în mijlocul casei. S-a dus la poliție. Distrugerea era evidentă. Țeava era la locul faptei. Autor… necunoscut.
După vreo două zile s-a aflat prin sat că un vecin de-al reclamantului căuta de mama focului pânza freatică. A bătut o țeavă în pământ, a dat de o stâncă, țeava s-a îndoit și a ieșit exact în mijlocul casei vecinului.[/message_box]
[quote align=”center” color=”#999999″]”Am avut un subordonat, săracul, l-am găsit înghețat în post, cu șuba pe el și grămada de lemne lângă sobă. Trăise numai la bloc, cu centrală termică și nu știa să facă focul. Cu hârtie de ziar și lemne verzi, nici nu avea cum să-l aprindă, nici într-o mie de ani.”[/quote]
[quote align=”center” color=”#999999″]”Poliția e frumoasă ca iarna. Când stai în casă și te uiți pe geam, iarna e cel mai frumos anotimp”.[/quote]
Cristina MIRCEA