Defrișările ilegale – cuiul din talpa Secției de Poliție Rurală Bicaz

Cea mai mare secție de poliție rurală din Neamț este Secția nr. 12 Bicaz, care are în subordine 11 posturi comunale (Tarcău, Tașca, Bicaz Chei, Bicaz Ardeal, Dămuc, Hangu, Poiana Teiului, Ceahlău, Grințieș, Farcașa și Borca) și „stăpânește” 33% din suprafața județului. Simpla enumerare a comunelor indică principala problemă cu care se confruntă polițiștii: tăierile și furturile de arbori. De-a lungul anilor, pe Valea Muntelui s-au făcut numeroase descinderi, acțiuni la care au participat toate instituțiile cu atribuții în combaterea delictelor silvice, celebra acțiune „Gaterul”, controale. Nimic nu a dat rezultate pe termen lung. Oamenii au continuat să taie copaci într-un ritm care îl depășește cu mult pe cel de regenerare naturală a pădurii. Pe alocuri, dealurile au luat-o la vale, iar începând cu 2008-2009 au apărut inundațiile în zone în care n-au fost probleme până atunci. Puțini sunt cei care au realizat că dispariția pădurilor, care rețineau sute de tone de apă, este vinovată de stricăciunile făcute de puhoaie. Se taie și acum.
„Eu zic că cea mai eficientă anchetă din câte au fost este ultima, cea derulată de DIICOT și de DGA, la Grințieș”, crede inspectorul principal Chirilă Lalău, șeful Secției de Poliție Rurală Bicaz. „Numărul delictelor silvice a mai scăzut, dar nu putem vorbi despre dispariția fenomenului. Săptămâna trecută s-au confiscat 40 mc de lemn la Grințieș, în week-end încă 9 mc. Pe total secție am avut 67 de infracțiuni silvice pe primul trimestru al acestui an. Problema de fond este modul în care s-au făcut retrocedările. De aceea există dosare pe rolul instanței, în care sunt judecați membrii comisiilor locale din Dămuc și Grințieș. Oricum eu consider că Poliția a făcut mai mult pentru combaterea fenomenului față de alte instituții. Și face în continuare, cu oameni puțini, atâția câți sunt”.

La Grințieș nu vrea nimeni

În schema de personal a Secției Bicaz sunt 57 de posturi. Ocupate – doar 42. Mai trebuie cel puțin 10 ajutori de șefi de post și un șef de post. Unde altundeva decât la Grințieș, unde a „lovit” ancheta DIICOT – DNA și a demonstrat ceea ce se spunea de mult timp: polițiștii erau parte integrantă din mafia lemnului. Toți trei au fost cercetați și au trecut puțin și pe la arest. Fostul șef de post s-a pensionat acum, unul din ajutori a demisionat, iar celălalt este pus la dispoziție. Conducerea Postului de poliție Grințieș este asigurată, în prezent, de o tânără de 27 de ani, care a fost împuternicită pe funcție. Are un ajutor iar, din două în două luni – că atât permite Codul Muncii – șeful de secție deleagă pe cineva la Grințieș, în ideea de a avea totuși trei oameni acolo. Nu se va putea lucra la nesfârșit în felul ăsta, dar – cel puțin deocamdată – nu sunt soluții. „Am fost și în Harghita să caut polițiști, pentru că nu se fac angajări din afara sistemului”, a declarat inspectorul principal Chirilă Lalău. „Este o problemă veche cu polițiștii, mai ales cei tineri, care nu vor să lucreze la țară. Dar la Grințieș chiar sunt condiții, sunt 4 apartamente, este apă curentă… Dar tot nu vrea nimeni să se ducă. S-a făcut concurs pentru șef de post, dar nu s-a înscris niciun polițist”.

„Numai dacă mă însor aici, rămân la Neamț!”

Criza de polițiști nu este o noutate. Numai că, din 2010 încoace, s-a tot acutizat. Cei care au împlinit anii și vechimea au ieșit, pe rând, la pensie, iar cei tineri, repartizați în Neamț după ce au absolvit școlile de agenți, vor să plece acasă. În această situație este Victor Cîmpeanu, secretarul Secției Bicaz, de loc din Alba Iulia. A terminat școala acum doi ani, dar n-a avut media suficient de mare ca să prindă un loc acasă și a ajuns la Neamț. A lucrat de la început la Poiana Teiului, unde a funcționat secția până acum o lună, când s-a mutat în casă nouă, în sediul abia inaugurat al Poliției Bicaz. Acum are un birou civilizat, dar noul mediu de lucru tot nu-l încântă suficient ca să rămână la Neamț. Cumulează zilele libere astfel încât atunci când pleacă acasă – ceea ce se întâmplă mai rar decât și-ar dori – să aibă măcar 4-5 zile la dispoziție, pentru că două le pierde pe drum. „De Paști am fost acasă și am avut 5 zile libere, să reușesc să stau și eu cu părinții și cu sora mea”, ne-a spus Victor Cîmpeanu. „De doi ani de zile, părinții mei nu au reușit niciodată să mă viziteze. A venit doar sora. Bineînțeles că-mi doresc să mă duc acasă și, poate cu timpul, voi reuși. Numai dacă mă însor aici, rămân la Neamț”.

Comisarul Păduraru – veteranul secției

Dincolo de funcția sa de șef de secție, care implică organizarea și coordonarea activității pentru 11 posturi – ceea ce nu e puțin lucru, Chirilă Lalău participă, ca toată lumea, la patrulări și la acțiunile de control, dar trebuie să meargă și la cercetările de la fața locului și să țină din scurt dosarele mai grele. Printre subordonații săi nu mai este decât un singur ofițer – veteranul secției, comisarul Ioan Păduraru, călit în activitate și cu 20 de ani petrecuți în județul Harghita. L-am prins pe comisarul Păduraru între finalizarea unui dosar penal – cel mai vechi pe care îl are pe birou pentru că se tot plimbă între poliție și parchet din cauza reclamantului care face plângeri împotriva soluțiilor – și audierea unor persoane care sunt părți într-un alt dosar. Nu-i plac ziariștii și o spune deschis. Nu-i plac nici cei care-i vorbesc de rău pe unguri, neștiindu-i de fapt cum sunt ca oameni. „Am 32 de ani de poliție și nu sunt rudă cu niciun Păduraru din câți au fost în sistem”, a spus, răspicat, comisarul Păduraru. „Nu-mi plac oamenii care habar nu au ce vorbesc, dar vorbesc. Maghiarii nu-s așa cum spune lumea. Iar meseria de polițist nu este tocmai cea în care-ți faci doar prieteni. Plus că ești supus unei presiuni psihice fantastice. Statul nu te apără, deși reprezinți instituția Statului. Trebuie să asiguri liniștea și siguranța cetățeanului! Dar ești plătit prost, nu ai cu ce lucra și oricând te poate denunța unul că ai mâncat o friptură și vine careva și te leagă. Dacă ești nevinovat demonstrezi până la urmă, dar până demonstrezi…Îmi doresc să prind ziua în care să văd că Statul chiar ține la instituțiile care-i asigură ordinea și siguranța. Că de aia am mai rămas doar câțiva care tragem la căruța asta numită poliție, iar băieții tineri nu mai vin către meseria asta”.

De la termopane și tavane false, la gropi în care-ți rupi mașina

Clădirea în care funcționează atât Secția Rurală, cât și Poliția orașului Bicaz a fost inaugurată, cu ceremonie și oficialități, în luna martie, de Ziua Poliției. E situată dincolo de apă, pe un drum plin de gropi, astupate în pripă cu pietriș, înainte de inaugurare. Deși n-a trecut decât o lună, pietrișul a zburat de la locul lui, iar strada arată jalnic. Practic, nu ai ce ocoli, iar urmele ploilor din ultima vreme se văd în două bălți generoase din care se adapă câinii vagabonzi. Dacă n-ar fi un indicator care să îndrume cetățenii spre sediul poliției, lumea ar crede că ultimul obiectiv de pe stradă este o firmă de prelucrare a lemnului, cu tricolorul la poartă, că numai patriotismul nu dă prin gropi.

Cristina MIRCEA